Connect with us

Exclusiv

EXCLUSIV/Structurile suport din M.A.I. lovesc… din nou! Îi lipsesc pe polițiștii din frontiera de stat de dotare punând în pericol siguranța granițelor și a statului român!

Prahova Mea

Publicat

pe

In urma cu 3 ani, mai exact pe data de 3 mai 2015, intr-o Declaratie de Presa preluata de multe ziare si agentii de stiri din Romania, ofiterul (rez) Adrian Radu dezvaluia, in amanunt, ca SRI incalca legea flagrant prin mandatele de interceptare pe care le obtinea, mandate ilegale. De ce ilegale? Simplu: SRI obtinea mandatele pentru fapte de coruptie si evaziune fiscala invocand… legea 51/1991! DAR in legea respectiva nu sunt introduse coruptia si evaziunea fiscala! Curtea Constitutionala ar fi trebuit ca de indata ce opinia publica a luat act de dezvaluirile fostului ofiter SRI, sa emita o Decizie care sa stopeze actiunile ilegale, abuzive, ale Serviciului Roman de Informatii. Asa ar fi salvat mii de cetateni nevinovati care au intrat in malaxorul interceptarilor ilegale! Bine macar ca, in sfarsit, deunazi, CCR s-a decis, in sfarsit, sa intervina si sa stopeze aceste abuzuri! De altminteri, Adrian Radu, de-a lungul timpului, a dezvaluit public multe infractiuni savarsite de catre institutii importante ale Romaniei! (Sef Departament Anchete Incisiv de Prahova -Raisa Ekaterina Ivatenko).

Iata ce spunea Adrian Radu in Declaratia de Presa din 3 mai 2015:

DECLARAŢIE DE PRESĂ
Cu stupoare am asistat zilele trecute la o acţiune de dezinformare şi manipulare marca SRI. O aşa zisa întâlnire secretă, într-un loc public, întâmplătoare, dintre un fost ofiţer SRI (actualmente jurnalist) şi Traian Băsescu.
Manipularea şi dezinformarea realizată prin ofiţerii acoperiţi ai generalului Coldea şi/sau prin aşa zişi deontologi – realizatori de emisiuni, precum Rareş Bogdan mi-au dat de gândit că se încearcă să se acopere altceva, să se distragă atenţia de la un lucru mult mai grav. (Este de notorietate faptul că, până nu demult, Rareş Bogdan se ‘’ lăuda cu legătura sa cu generalul Coldea).
Tocmai în aceeaşi zi, coincidenţă sau nu, Administraţia Prezidenţială a transmis grupurilor parlamentare un draft al unui nou proiect de Lege privind retenția datelor (așa numita lege” Big Brother). Ciudat. O premieră! Este pentru prima dată de după 89 când Administraţia Prezidenţială face un asemenea demers. Mai ciudat este faptul că, acest demers este efectuat pentru o lege declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională şi, mai mult, pentru o lege pentru care SRI a făcut presiuni asupra Curţii Constituţionale, conform declaraţiilor membrilor acesteia, aspect peste care s-a trecut prea uşor, poate şi datorită acoperiţilor din presă. Să ne reamintim şi faptul că, după declararea legii ca neconstituţională, în mod întâmplător, unul dintre judecătorii Curţii Constituţionale care s-a opus vehement acestei legi a fost practic scos din joc prin metode specifice şi, nu lipsit de importanţă, fostul Director al SRI şi-a prezentat demisia la scurt timp.
Ca un fost “membru” al sistemului şi fiind un bun cunoscător al metodelor şi mijloacelor practicate de SRI am ştiut că va urmă ceva, mai ales după ce scopul a fost atins (acela ca, prin manipulare şi dezinformare atenţia de la ‘’premiera’’ trimiterii de către Administraţia Prezidenţială a proiectului de lege” Big Brother’’ a fost deturnat printr-un scandal creat artificial de o aşa zisă întâlnire secretă, într-un loc public, al Preşedintelui Traian Băsescu).
Invitat în cadrul emisiunii „Ultimul Cuvânt” difuzată miercuri de B1Tv, nu am comentat acest aspect deoarece regia marca SRI încă nu era complectă. A doua zi, joi, circuitul acţiunii de dezinformare şi manipulare s-a închis. Astfel, spre surprinderea unor analişti de marcă (Ion Cristoiu), dar nu şi spre surprinderea mea, Dumitru Dumbravă, Directorul Direcției Juridice a SRI, a acordat un interviu site-ului juridice.ro, site necunoscut marelui public până acum, interviu preluat cu o rapiditate suspectă, probabil la comanda dată acoperiţilor.
Maestrul Ion Cristoiu, în intervenţia telefonică de joi realizată la emisiunea ‘’ Ultimul Cuvânt a interpretat foarte bine acest interviu dat de Dumitru Dumbravă, în sensul că a considerat că SRI, în fapt transmite un mesaj. Maestrul Ion Cristoiu a greşit doar în interpretarea cui SRI, de fapt generalul Coldea a transmis acest mesaj. Acest mesaj nu a fost transmis doamnei Kovesi, ci judecătorilor Curţii Constituţionale. A fost de fapt o atenţionare de tip mafiot dată pe faţă. Atenţie că noi monitorizăm toată justiţia din România, nu ne mulţumim doar cu trimiterea sesizărilor la parchete, ci până la o hotărâre finală într-un dosar. Cum în foarte multe dosare penale se ridică problema neconstituţionalităţii unor măsuri care ajung la Curtea Constituţională, mesajul a fost clar: vă monitorizăm şi pe voi, vedeţi de fapt să nu mai greşiţi să spuneţi că noua lege” Big Brother’’ este neconstituţională. Asta a fost de fapt mesajul.
De ce ţine cu orice preţ SRI să se adopte această lege este foarte uşor de ghicit pentru cunoscători. Ce este mai grav este faptul că SRI încalcă legea flagrant şi, mai mult, toate mandatele obţinute de SRI în cazurile de corupţie şi evaziune fiscal sunt obţinute ilegal şi sunt nule de drept. Solicitările SRI pentru mandatele de ascultare se fac în baza Legii 51/1991 şi date în baza acestei solicitări. Dar, spre surprinderea multor judecători, chiar de la Curtea Constituţională, aceste mandate au fost obţinute până în prezent în mod ilegal (deoarece în legea respectivă nu sunt introduse corupţia şi evaziunea fiscală).
‚asist cu groază, cum anumite grupări, profitând de aşa zisele ameninţări ce vizează siguranţa naţională sau securitatea cetăţeanului (interpretate, după interes şi nu conform Legii 51/1991, ce defineşte clar ce înseamnă siguranţă naţională), precum terorismul sau evaziunea fiscală, încalcă nonşalant regulile democraţiei şi ale statului de drept, solicitând, chiar şi oficial (prin CSAT), extinderea “competenţelor” obţinând dreptul (dar nu bază legală) de a încălca regulile democraţiei, sub masca bunei credinţe. Şi, în numele unei “cruciade” demagogice împotriva corupţiei, s-a ajuns la substituirea instituţiile abilitate prin lege, adică la un atac frontal lansat asupra democraţiei şi statului de drept.
Dacă aparent şi formal, cererile par îndreptăţite, uitându-mă prin “gaură” cortinei, în spatele acesteia, lucrurile stau cu totul altfel.
Făcând abstracţie de modul cum mafia financiară, manipulând instituţii precum SRI, Guvern, Parlament, a reuşit neutralizarea Gărzii Financiare (înlocuind-o, doar formal şi demagogic, cu un alt organism mai eficient) şi a ajuns să controleze întreg sistemul şi toate instituţiile publice, nimeni n-a sesizat că, “îmbătată” de succes, mafia a trecut la un nivel superior, atacând “centrul de comandă” al statului de drept, Ministerul Public. Cazul comisarului Berbeceanu, în care DIICOT îl acuză pe Berbeceanu de “trădarea” intereselor instituţiei, iar DNA acuză procurorii DIICOT de abuz, este un semnal de alarmă în acest sens. Niciodată în istoria postdecembristă a României, un asemenea caz nu a avut o astfel de abordare, punând faţă în faţă, public, două instituţii ale statului, mai precis două direcţii ale Parchetului General (PICCJ). Deşi public s-a dezminţit, e clar că între DIICOT şi DNA există un “război” rece, al cărui cauză – chiar dacă nu este acceptată oficial –  a fost şi continuă să fie generată de grupările de tip mafiot ce controlează aceste instituţii, formal independente, dar mai ales de intruziunea SRI în activitatea celor două instituţii, la comanda unor interese politice, străine de interesul naţional.
După cazul Berbeceanu am început să fiu mai atent şi mai circumspect în a privi fenomenul, iar adevărul privind existenţa unui război rece între DNA şi DIICOT a început să iasă la iveală, chiar şi oficial, prin comunicatele de presă. Cele de la DNA conţineau, aproape în totalitate, menţiunea “cu sprijinul SRI”, în schimb cele de la DIICOT nu includeau această menţiune. Dacă la început acest “amănunt” părea nesemnificativ, ulterior s-a dovedit că, în fapt, contrar legilor în baza cărora funcţionează (Legea 51/1991 şi 14/1992) şi a atribuţiilor principale, SRI s-a “reorientat”, cu “grosul” armatei şi logisticii, către DNĂ, abandonând exact structura cu care, prin lege, era obligată să coopereze, adică DIICOT. Potrivit Legii 14 din 1992, art. 2, “Serviciul Român de Informaţii organizează şi execută activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricăror acţiuni care constituie, potrivit legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României”, iar la art. 3 din Legea nr. 51 din 1991 sunt enumerate clar faptele ce constituie „ameninţări la adresa securităţii naţionale a României”, fapte care nu intră în competenţă DNĂ, aşa cum sunt prevăzute la art. 3, alin. (1) din OUG 43 din 2002. Lecturând Legea 508 din 2004, ce reglementează activitatea DIICOT, constatăm că cercetarea faptelor care constituie „ameninţări la adresa securităţii naţionale a României”, intră, exclusiv, în competenţă acestei instituţii. Astfel la art. 12, alin. (1), lit. a), subpct. (ÎI) se precizează că, sunt în competenţă DIICOT: „infracţiunile prevăzute de Legea nr. 51/1991 privind siguranţă naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare” şi, potrivit subpct. (V) din acelaşi articol: „infracţiunile prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare”, adică cele aflate în competenţă SRI. În acest caz nu este fireasaca întrebarea: De ce nu mai lucrează SRI cu DIICOT?
Dacă ţinem seama, de declaraţiile şefei DNĂ, că instituţia are în lucru aproximativ 5100 dosare, iar 15%, tot conform declaraţiilor şefei DNĂ, sunt instrumentate în urma informaţiilor furnizate de SRI, rezultă că SRI a furnizat informaţii DNA pentru un număr de aproximativ 765 cauze. În replică, în faţa instanţei, fostă şefa a DIICOT, declară că SRI, deşi are în atribuţii culegerea de informaţii, cu prioritate, în domeniul siguranţei naţionale, fapte ce intră, exclusiv, în competenţă DIICOT ca cercetare, într-un an de zile (2014) DIICOT a primit de la SRI doar 10 (zece) sesizări, în timp ce DNA peste 765 (nu s-a precizat perioada). Astfel, potrivit declaraţiei fostei şefe a DIICOT “O perioadă lucrurile au stat în regulă, însă ulterior, am observat o răcire a relaţiilor dintre DIICOT şi SRI, deoarece sub aspectul numărului de sesizări primare pe care DIICOT le-a primit, acesta era aproape inexistent. În anul 2014 am primit max. 10 sesizări, toate neserioase, în timp ce uitându-mă la DNA am observat că aproape activitatea era SRI” există multe semne de întrebare vis-a-vis de relaţia dintre cele două instituţii.
De ce SRI s-a mutat la DNA, când, prin lege, trebuia să furnizeze informaţiile la DIICOT şi de ce şi-a schimbat “obiectul de activitate”, trecând de la atribuţiile legale vizând „ameninţări la adresa securităţii naţionale a României”, prevăzute la art. 3 din Legea nr. 51 din 1991, la atribuţiile aflate în portofoliul DNĂ, este o temă care ar trebui să facă obiectul controlului exercitat de Parlamentul României asupra SRI şi un obiect de studiu pentru societatea civilă. Pentru că nu este normal că să-ţi extinzi atribuţiile, contrar celor legale, nici în domeniul corupţiei (în care SRI nu este abilitat – chiar dacă aceste competenţe au fost extinse printr-o Hotărâre CSAT dar care nu ţine loc de lege), nici în domeniul finanţelor publice (în care SRI controlează DGAF, având peste 140 de ofiţeri detaşaţi şi “acoperiţi” şi în care urmăresc şi preluarea întregii activităţi de control fiscal, pentru a controla toate finanţele României), nici în domeniul justiţiei (unde, prin “acoperiţi” sau “surse” au creat un sistem de “execuţii” încălcându-se dreptul la apărare, la egalitate în faţa legii şi obiectivitate), nici în mass-media, manipulând cetăţeanul prin diversiunile rezultate din “împrăştierea” informaţiilor furnizate “acoperiţilor”. Chiar dacă activitatea a fost “fructoasă” şi “eficientă”, soldată cu arestarea multor corupţi, nu poţi scuza metodă, adică încălcarea statului de drept, prin efectele produse, pentru că acestea au fost produse prin încălcarea legii şi, în special, scele privind separaţia puterilor în stat.
Nu ştiu cât din ceea ce spun Udrea, Bica şi alţi demnitari, foşti miniştrii sau parlamentari, care acuză faptul că au fost “lucraţi” nu de justiţie, ci de SRI, ca “poliţie politică”, este adevărat şi cât sunt de vinovaţi pentru faptele de care sunt acuzaţi. Conform legilor şi Constituţiei, numai justiţia poate stabili şi hotărî, prin organele abilitate: cele de cercetare penală şi instanţele de judecată. Pe principiul însă că “nu iese fum fără foc”, dacă luăm în calcul “migraţia” incorectă a SRI de la DIICOT la DNĂ, cu tot cu “arme şi tehnica din dotare” şi faptul că şi-au abandonat “obiectul de activitate”, transferându-se, în baza interpretării noţiunii de “siguranţă naţională”, ca fiind tot ce mişcă şi se întâmplă în România, mega – tele justiţia la care asistăm, bazată, aproape exclusiv, pe interceptările telefonice şi ambientale, efectuate şi furnizate de SRI, menite să “fezandeze” clientul, să manipuleze cetăţeanul (convingându-l de oportunitatea metamorfozării individului în “duşman al poporului”) şi să prestabilească sentinţele pronunţate de “acoperiţii” executanţi, ar trebui să devină o temă pentru toţi cei care au pretenţia că ştiu să citească şi mai şi percep ceea ce citesc, dar mai ales pentru Comisia din Parlament ce se ocupă de activitatea SRI.
Faptul că pe site-ul SRI, pe lângă atribuţiile legale, mai apare şi “securitate economică”, iar peste 50% din activitate este angrenată în acest domeniu, în condiţiile în care Legea siguranţei naţionale nu prevede astfel de atribuţii în “portofoliul” SRI, este o dovadă că ceva “pute” cu adevărat în statul de drept şi democraţia din România. Până când societatea civilă şi Parlamentul nu se vor întreba şi nu vor cere explicaţii privind legalitatea “detaşării” oficiale a ofiţerilor SRI la ANAF, respectiv DGAF şi de ce SRI lucrează “cot la cot” cu DNĂ, într-un domeniu care nu este în competenţa lor – nelimitându-se doar la furnizarea de informaţii, cum se crede, ci procedând şi la intoxicarea cetăţeanului şi manipularea justiţiei, “şuntând” DIICOT, cu care sunt obligaţi să coopereze – mega-circul la care asistăm în prezent, în care “bocancii cazoni pe grumaz” şi “şuturile în gură cu bombeul” devin instrumente tot mai uzitate, nu va conteni. Asta pentru că în timp ce marea majoritate a ofiţerilor sunt de bună credinţă şi integrii moral, câţiva şefi, avizi de putere şi dornici să pună stăpânire pe România, cu riscul îndepărtării definitive de democraţie şi de Europa, au târât instituţia într-un război mioritic, înregimentând-o forţat în politică şi în luptele pentru putere. Finalul acestei mega tragicomedii, ce oferă suficient circ pentru a ascunde şi a transfera în derizoriu adevăratele probleme ale ţării – precum evaziunea fiscală, de miliarde de euro anual, făcută de firmele arabe, ce alimentează conturile organizaţiilor extremiste (domeniu care ar trebui să reprezinte preocuparea de bază a SRI, pentru că face parte din obiectul principal de activitate) şi care depăşeşte cu mult prejudiciile însumate din toate cazurile de mare corupţie depistate din România – va arată că, încă o dată, diversiunea este instrumentul de bază al manipulării şi armă care îngroapă democraţia şi statul de drept şi că justiţia este încă sub “bocanc cazon”…’’

 

Citeste in continuare
Publicitate
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Eveniment

Butoiul cu pulbere din Balcani

Publicat

pe

De

Protestele împotriva președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic au atins cea mai mare intensitate de la izbucnirea lor, în noiembrie 2018. Mai mult, relatările presei internaționale despre protestele de la Belgrad și asaltul asupra televiziunii publice par să sugereze că în țara vecină se va reedita revoluția colorată ce l-a dat jos de la putere pe Slobodan Milosevic, în 2000.

”Rezist” la Belgrad

Într-adevăr, sloganul ”Gotov je – E terminat” scandat acum împotriva lui Vucic este preluat din repetoriul protestelor din 2000 ale mișcării Otpor (Rezistența), puternic finanțată de SUA (41 milioane de dolari). Într-adevăr, președintele Vucic poate fi o rămășiță a regimului Milosevic, în care a fost ministru al Informațiilor, la doar 27 de ani, iar acum Vucic păstrează, ca și Milosevic, o relație mai mult decât apropiată cu Rusia. Însă asemănările se opresc aici, pentru că Vucic cochetează și cu Occidentul, își dorește aderarea la UE și are legături Alexander Soros, fiul lui George Soros, cel care a contribuit la îndepărtarea regimului Milosevic.

Dincolo de tendințele autoritare și de actele de corupție de care este acuzat Vucic, furia ”Rezistenței” din Serbia trebuie căutată într-o zonă sensibilă pentru întreaga regiune, pentru UE și chiar pentru SUA. Este vorba despre planul ca Serbia și Kosvo să facă schimb de teritorii în vederea reglementării disputei dintre Belgrad și Pristina. Vucic își dorește partea de nord a Kosovo, unde se află orașul Mitrovița, dominat de sârbi, fiind dispus să cedeze Valea Preșevo, locuită majoritar de albanezi.

Precedentul periculos al schimbului de teritorii

În Serbia, opoziția față de acest schimb de teritorii este evidentă, de la partidele moderate, pro-europene, până la cele de extremă dreapta. Schimbul de teritorii ar duce în mod implicit la recunoașterea statalității kosovare. Pentru statele din Balcanii de Vest, ca și pentru restul Europei, un asemenea schimb de teritorii pe criterii etnice ar marca un precedent periculos. ”Premiul cel mare” pentru regimul Vucic ar fi ruperea Republicii Srpska de Bosnia și Herțegovina și alăturarea la Serbia, într-o confederație.

Însă aceasta ar deschide cutia Pandorei în regiune și nu numai. Presa vestică arată că premierul Albaniei, Edi Rama, păstrează o tăcere neobișnuită în privința potențialului schimb de teritorii, o tăcere ce devine periculoasă având în vedere relansarea temei ”Albaniei Mari” la reuniunile cu omologul din Kosovo și cu liderii politici ai albanezilor din Macedonia. Posibilele scenarii de evoluție sunt destul de tulburi și pentru Federația croato-musulmană din Bosnia si Herțegovina, unde se discută tot mai mult despre un Acord Dayton 2, care să rescrie organizarea și chiar granițele statului ce s-a născut în urma Acordului de la Dayton din 1995.

”Macedonia nu este o țară”

De unde a început dezbaterea pe marginea schimbului de teritorii între Serbia si Kosovo? La nivel public, totul a plecat de la o scrisoare a congresmanului american Dana Rohrabacher care propunea această retrasare de frontiere ca soluție pentru reglementarea disputei. Amintitul congresman din Camera Reprezentanților dădea măsura diplomației sale când declara, în 2017: ”Asta o să înfurie pe toată lumea, dar la naiba. Macedonia nu este o țară. Îmi pare rău, nu este o țară”.

Reeditarea scenariului Milosevic-Tudjman?

Vuk Jeremic, fost ministru de Externe al Serbiei (2007-2012) și acum rival politic al regimului Vucic, a declarat însă, în ianuarie 2019, pentru publicația austriaca Der Standard, că schimbul de teritorii a fost adus în discutie de fostul premier britanic Tony Blair, care a încercat să obțină acceptul cancelarei Angela Merkel. Germania rămâne însă singura putere europeană care se opune ferm creării unui asemenea precedent.

Jeremic a mers mai departe, spunând că partiția teritorială este plănuită în spatele ușilor închise de președintele Serbiei, premierul Albaniei și președintele kosovar Hashim Thaci, ca o modalitate prin care fiecare se va putea menține la putere. ”Și-au dat seama că până la aderarea la UE este cale lungă și și-au stabilit alte obiective”, spune Jeremic. ”În ciuda atacurilor verbale, acești naționaliști se înțeleg bine în spatele ușilor închise. Nu este rău că trei sau patru oameni sunt prieteni. Însă când restul lumii se ceartă, lucrurile pot scăpa de sub control. Așa a fost la începutul anilor 1990, când Slobodan Milosevic și Franjo Tudjman (președintele Croației) aveau relații cordiale și vorbeau despre împărțirea Bosniei în spatele ușilor închise. Totul s-a terminat cu o catastrofă”.

Rețeaua Soros-Blair-Petritsch

În rețeaua care susține la nivel internațional schimbul de teritorii se află Tony Blair, Corey Lewandowski (fostul manager de campanie al lui Donald Trump), austriacul Wolfgang Petritsch (fost Înalt Reprezentant în Bosnia și Herțegovina, acum implicat în puternice firme de lobby). Li se adaugă Alexander Soros, cu care premierul Vucic s-a întâlnit de mai multe ori și i-a promis că va susține activitățile Fundației pentru o Societate Deschisă în Serbia. Lewandowski are sarcina de a face lobby la Washington pentru partiția teritorială. Soros jr, spune Jeremic, are rolul de a-i convinge pe democrații din Congres să fie pentru retrasarea granițelor in Balcani.

”Americanii îi conving pe albanezi să semneze orice”

Fostul ministru de Externe Jeremic este surprins și dezamăgit de poziția UE, care, ”în lipsa altor succese de politică externa, prefera un triumf pe termen scurt”. Jeremic suspectează că acrtuala Comisie și italianca Federica Mogherini, șefa diplomației UE, își doresc un minim succes cu încheierea disputei sârbo-kosovare, fie și prin schimb de teritorii pe principii etnice. ”Reprezentanții UE nu au apetit pentru extinderea Uniunii și de aceea nu le pasă”, spune Jeremic.

Cât despre SUA, Jeremic arată că ”americanii sunt singurii care îi pot convinge pe albanezi să semneze orice”. Administrația de la Washington este de acord cu planul schimbului de teritorii pe criterii etnice. S-a exprimat în acest sens consilierul pentru securitate al președintelui SUA, John Bolton. El este cel care, la momentul declarării independenței kosovare, în 2008, arata ca SUA comit o greșeală susținând această decizie unilaterală. Ulterior, invocarea precedentului Kosovo de către Moscova, pentru recunoașterea independenței Osetiei de Sud și a Abhaziei (republici separatiste georgiene), avea să-i dea dreptate într-o oarecare măsură actualului consilier de la Casa Alba.

O alianță contra naturii la Belgrad

Cu un asemenea plan de schimb de teritorii pus la cale în secret cu liderii din Albania și Kosovo, nu este de mirare că premierul Vucic și-a făcut dușmani în toate taberele politice din Serbia. Protestele împotriva regimului sau sunt organizate de un ONG numit ”Unul din cele 5 milioane”, sprijinit și coordonat de coaliția politică Alianța pentru Serbia și alte partide mai mărunte. Protestele au început având în prim-plan personaje puțin cunoscute și puțin controversate, însă apoi au început să fie dominate de politicieni cunoscuți.

În Alianța pentru Serbia se află amintitul Vuk Jeremic și fostul primar al Belgradului Dragan Djilas, ambii niște politicieni moderati și pro-europeni. Însă în aceeași alianță se află și Bosko Obradovic, liderul partidului extremist Dveri (Portile). El a fost în prim-planul atacării sediului televiziunii publice din Belgrad, de unde a fost scos de forțele de ordine. Analiștii sârbi consideră că asocierea lui Jeremeic sau Djilas cu Obradovic este una toxică și periculoasă, putând să transfere capital politic însemnat catre extrema dreaptă. Catalizatorul acestei alianțe contra naturii si al riscurilor la adresa stabilitatii din Balcanii de Vest pare a fi președintele Vucic și ambiția sa de intra în cărțile de istorie cu un precedent periculos, acceptat însă de diplomația mioapă a UE, de administrația Trump și susținut de lobby-ul lui Alexander Soros și Corey Lewandowski. (Călin Marchievici ).

 

 

Citeste in continuare

Administrație locală

Orban și laudele în formă continuată…

Publicat

pe

De

Preşedintele PNL Ludovic Orban a declarat joi că liberalii au cea mai puternică listă pentru PE, numindu-l pe Rareş Bogdan, primul pe listă, un campion al luptei împotriva minciunii, pe Mircea Hava – campionul absorbţiei de fonduri UE, iar pe Gheorghe Falcă – un primar de succes.

Conform liderului PNL, Vasile Blaga se va bate pentru admiterea României în Schengen. Dintre actualii europarlamentarii, Sigfried Mureşan este, în opinia sa, printre cei mai tineri şi influenţi români din PE, Adina Vălean este cea care a contribuit decisiv la desfiinţarea taxei de roaming, Daniel Buda s-a bătut sistematic pentru interesele fermierilor români, iar Mihai Ţurcanu, „practic, a reuşit să salveze industria petro-chimică din România’, în timp ce Marian-Jean Marinescu a reuşit să obţină reglementări care să apere interesele transportatorilor români. Fostul europarlamentar Cristian Buşoi are „realizări remarcabile în domeniul sănătăţii”.

„Partidul Naţional Liberal, în această campanie, îşi asumă răspunderea de a repara prestigiul României,deteriorat grav în urma conflictelor artificiale generate de cei care se află astăzi la putere şi în urma incapacităţilor de a reprezenta România corect.  Avem cea mai puternică listă. Avem oameni care în viaţa lor au făcut lucruri palpabile pentru cetăţeni. Avem reprezentanţi care deja în diferitele funcţii pe care le-au deţinut, indiferent că au fost primari, indiferent că au fost în Parlamentul European, indiferent că au ocupat poziţii publice, au arătat că au capacitatea să îi slujească pe cetăţeni şi să  facă lucruri bune pentru oameni”, a declarat Orban după ce lista de candidaţi a fost validată în forurile de conducere ale partidului, el dând cititre listei şi prezentând candidaţii.

Pe primul loc, Partidul Naţional Liberal va fi reprezentat de Rareş Bogdan. „Rareş Bogdan revine în Partidul Naţional Liberal şi intră pe câmpul de bătălie, de data asta fiind alături de Partidul Naţional Liberal. Rareş Bogdan este un adevărat campion al luptei împotriva minciunii, dezinformării, abuzurilor, este omul care când toţi ceilalţi spuneau minciuni  a avut curajul să spună adevărul.  Este un om care, fără menajamente, şi-a pus în slujba binelui public  toate calităţile şi şi-a asumat toate riscurile  pentru a-i informa corect pe cetăţeni şi pentru a arăta cu adevărat faţa hidoasă a celor care îşi bat joc de România”, l-a prezentat liderul PNL.

Pe locul doi, Partidul Naţional Liberal, Partidul Unirii, „îl sprijină pe primarul capitalei Unirii, Alba Iulia, în persoana lui Mircea Hava, campionul absorbţiei de fonduri europene, primarul care a reuşit să facă minuni în Municipiul Alba Iulia”.

„Pe locul trei îl susţinem pe  Siegfried Mureşan, unul dintre cei mai tineri şi influenţi europarlamentari români, un om care a fost parte la decizii importante pentru Parlamentul European, pentru Uniunea Europeană  şi mai ales pentru România. (…) Pe locul patru este Vasile Blaga.  Vasile Blaga  are misiunea de a se bate pentru integrarea  României Schengen. Nu cred că este cazul să vă reamintesc lucrurile deosebite pe care le-a făcut în calitate de ministru, pe parcursul integrării României în Uniunea Europeană şi de-a lungul carierei sale politice”, a afirmat liderul PNL.

Pe locul cinci PNL o susţine pe Adina Vălean. „Despre Adina Vălean pot să vă spun că este în Parlamentul European din 2006, încă dinaintea intrării României în Uniunea Europeană, având calitatea de euro-observator şi din 2007 până astăzi a fost parlamentar european. A deţinut funcţii extrem de importante cum este funcţia de vicepreşedinte al  Parlamentului European iar Adina Vălean este singurul europarlamentar român care deţine astăzi funcţia de preşedinte de Comisie a Parlamentului European, fiind preşedinta Comisiei M. Am să vă readuc aminte despre un singur lucru, din ceea ce a făcut bun pentru români, Adina Vălean şi anume,  practic desfiinţarea taxei de roaming”, a amintit Ludovic Orban.

 

„Pe locul şase este Daniel Buda, preşedintele PNL Cluj un europarlamentar remarcabil, un europarlamentar care s-a bătut sistematic pentru interesele fermierilor români , un europarlamentar care a avut capacitatea de a determina comisarul pe agricultură şi alţi oficiali europeni, să se îndrepte şi să caute să sprijine şi fermierii români la nivel european. Domnul Dan Motreanu, vicepreşedinte al PNL,  ocupă locul şapte. Domnul Dan Motreanu este profilat pe Dezvoltare Regională şi Dezvoltare Rurală, este un om care a deţinut calitatea de ministru al Agriculturii şi este unul dintre cei mai valoroşi membrii  din conducerea Partidului Naţional Liberal. Domnul primar Falcă este candidat pe locul opt. Domnul Falcă este un primar de succes. Este un primar care a fost campion al atragerii investiţiilor private în Municipiul Arad. Este un primar care a fost campion al atragerii de fonduri europene şi este un primar deja implicat în politica europeană, deoarece domnul Falcă este reprezentant de 9 ani din partea României în structura de la nivel european al autorităţilor locale şi regionale, respectiv Comitetul Regiunii”, a continuat el.

Pe locul 9 se află Cristian Buşoi. „Domnul Cristian Buşoi a reprezentat Partidul Naţional Liberal în mandatul trecut în Parlamenetul European, având realizări remarcabile în domeniul sănătăţii fiind, practic, persoana pe care o sprijinim pentru a determina politici de sănătate care să permită creşterea calităţii serviciilor medicale acordate românilor la nivelul serviciilor medicale europene. De asemenea, susţinerea tuturor proiectelor care beneficiază de finanţări europene cum sunt proiectele celor 3 spitale regionale care din păcate bat pasul pe loc din cauza incompetenţei şi relei voinţe ale actualului Guvern”,a explicat liderul PNL.

Pe locul 10 Marian-Jean Marinescu, este „reprezentantul Partidului Popular European în negocieri extrem de importante pentru România în domenii cum ar fi transport, energie şi alte domenii de maximă importanţă”, cel care „a reuşit să obţină modificări care să apere interesele transportatorilor români”.

„Pe locul 11 este domnul profesor Vlad Nistor, vicepreşedintele Partidului Naţional Liberal pentru politică externă, un om cu o activitate internaţională remarcabilă. (…) Pe locul 12 îl susţinem pe actualul europarlamentar Mihai Ţurcanu despre care pot să vă spun că a fost implicat în calitate de raportor în 2 proiecte de reglementare extrem de importante  pentru România şi se poate spune fără niciun fel de indoială că Mihai Ţurcanu, practic, a reuşit să salveze industria petro-chimică din România, a fertilizanţilor, a îngrăşămintelor chimice”, a precizat preşedintele PNL. (R.C.).

 

Citeste in continuare

Administrație locală

START în cursa pentru înlocuirea lui Augustin Lazăr

Publicat

pe

De

Ministerul Justiţiei a anunţat că a declanşat procedura de selecţie pentru numirea noului procuror general al României.

Procedura se desfăşoară în perioada 13 martie – 5 aprilie,  în contextul în care funcția  va deveni vacantă în data de 28 aprilie, când se va încheia mandatul lui Augustin Lazăr.

Ministerul Justiţiei organizează, în perioada 13.03.2019 – 5.04.2019, selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, vacantă începând cu data de 28 aprilie„, se precizează într-un anunţ publicat pe pagina de internet a ministerului.

Conform anunțului, candidații pot depune cereri de înscriere, până la data de 28 martie 2019 (inclusiv), ora 17:30 la Direcția resurse umane din Ministerul Justiției.

Cererile vor fi însoțite de următoarele înscrisuri:

  1. a) declarațiile prevăzute de art. 54 alin. (2) raportat la art. 48 alin. (10-11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
  2. b) un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecţie, care se depune atât pe suport hârtie, cât și în format electronic, pe suport specific. Proiectul se va încadra într-o limită de 30 pagini, iar anexele nu vor putea depăși 10 pagini. Planul și anexele vor fi redactate cu caractere de mărimea 12, font Times New Roman, spațiere la 1,5 rânduri;
  3. c) un curriculum vitae al candidatului, conform modelului comun european;
  4. d) minimum 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care și-a desfășurat activitatea;
  5. e) ultimul raport de evaluare a activității profesionale a candidatului participant la selecţie;
  6. f) orice alte înscrisuri relevante.

Lista persoanelor care îndeplinesc condițiile legale de participare la selecţie și programarea interviului se vor afișa pe data de 29 martie 2019.

Candidații participanţi la selecţie vor susține, în perioada 3-4 aprilie 2019, un interviu cu ministrul justiției care constă în:

  1. a) susţinerea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecţie, sub următoarele aspecte:

– prezentarea sintetică a unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecţie;
– identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi în activitatea unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecție, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora;
– propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecţie;
– compatibilitatea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, întocmit de candidatul participant la selecţie cu rolul și funcțiile Ministerului Public;

  1. b) verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, vizând, în esenţă, capacitatea de organizare, asumarea responsabilităților, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa în modernizarea managementului unității/structurii, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare, capacitatea și disponibilitatea de a lucra în echipă și de a colabora cu colegii;
  2. c) prezentarea viziunii asupra modului în care înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare a intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor;
  3. d) prezentarea viziunii cu privire la atribuţiile funcţiei pentru care participă la selecţie în ceea ce priveşte coordonarea activităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii în general şi a unor fenomene specifice: criminalitate organizată, corupţie, evaziune fiscală etc.;
  4. e) verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care participă la selecţie.
  5. f) verificarea aspectelor legate de motivația, conduita, integritatea și deontologia profesională, precum și alte împrejurări rezultate din analiza înscrisurilor depuse de candidatul participant la selecţie.

Audierea candidaților se transmite în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Ministerului Justiției, se înregistrează și se publică pe pagina de internet a ministerului, se mai arată în anunțul Ministerului.

Rezultatele selecţiei vor fi anunțate pe 5 aprilie.

„Propunerea ministrului justiției va fi înaintată Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea obținerii avizului urmând ca, după obținerea acestuia, ministrul justiției să înainteze propunerea Președintelui României, în vederea numirii în funcția de conducere de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, mai precizează sursa citată. (Ioana Radu).

 

Citeste in continuare
Advertisement

Ultimile Noutăți din Prahova

Eveniment59 de minute inainte

Butoiul cu pulbere din Balcani

Protestele împotriva președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic au atins cea mai mare intensitate de la izbucnirea lor, în noiembrie 2018. Mai...

Administrație locală4 zile inainte

Orban și laudele în formă continuată…

Preşedintele PNL Ludovic Orban a declarat joi că liberalii au cea mai puternică listă pentru PE, numindu-l pe Rareş Bogdan,...

Administrație locală4 zile inainte

START în cursa pentru înlocuirea lui Augustin Lazăr

Ministerul Justiţiei a anunţat că a declanşat procedura de selecţie pentru numirea noului procuror general al României. Procedura se desfăşoară...

Administrație locală6 zile inainte

De ce a revocat Curtea de Apel Ploieşti arestarea preventivă a lui Ghiţă

Judecătorii Curţii de Apel Ploieşti, instanţă care săptămâna trecută a revocat ultimul mandat de arestare preventivă emis pe numele lui...

EvenimentO săptămână inainte

Țara asaltată de danileți

Parcă ar fi înnebunit lupul cînd a auzit de Justiție ca de un miel în pericol. Vestea s-a dus ca...

Administrație localăO săptămână inainte

Cum l-a botezat Dragnea pe Iohannis

Liviu Dragnea l-a numit duminică pe Klaus Iohannis „leneșul de la Cotroceni”, într-un atac pe tema bugetului. Dragnea a declarat,...

Eveniment2 săptămâni inainte

Antena 3: Al treilea dosar va bubui „în curând”

Jurnalista Antenei 3 Adina Anghelescu a afirmat, referindu-se la învinuirea Laurei Codruța Kovesi la Secția de investigare a magistraţilor de joi,...

Eveniment2 săptămâni inainte

SCRISOAREA lui Toader către Financial Times: ”Codruța Kovesi nu ar trebui numită…”

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a trimis o scrisoare cunoscutei publicații financiare Financial Times în care spune că ”nu are nimic personal...

Eveniment2 săptămâni inainte

„Kovesi va avea soarta Brexitului”?

Europarlamentarul PSD Gabriela Zoană afirmă marți că, în urma unor discuții pe care le-a avut cu diferiți eurodeputați despre votul...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Două tabere din SRI luptă pentru un post de președinte

O postare extrem de interesantă a fost lansata în social media. Ea pare că aparține unui cunoscător din interior a...

Administrație locală2 săptămâni inainte

Vai de jurnalismul Andreei Esca!

Aşa cum a evoluat presa în ultimul deceniu şi ceva, era normal să se ajungă şi pe fundul bălţii puturoase...

Administrație locală2 săptămâni inainte

Dragnea, tradat de Nica pentru Kovesi!

Socul resimtit de Liviu Dragnea si nucleul dur al actualei guvernari in urma victoriei Laurei Codruta Kovesi in Comisia LIBE...

Eveniment3 săptămâni inainte

Presa germană: A reușit SRI din România să infiltreze Oficiul Procurorului UE?

Cine a câștigat runda din Parlamentul European din lupta pentru șefia noului Oficiu al Procurorului European? În opinia lui Oliver...

Eveniment3 săptămâni inainte

Ce nu s-a văzut la TV la audierea Laurei Codruța Kovesi

Mulți membri plini ai Comisiei CONT care a dat votul marți seară pentru procurorul șef european au lipsit, iar europarlamentarii...

Administrație locală3 săptămâni inainte

Un pas în spate, doi înainte: „Abrogarea integrală nu va exista!”

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, luni seară, că ordonanţa de urgenţă pe legile justiţiei dată săptămâna trecută și care...

Administrație locală3 săptămâni inainte

Ce cred românii despre protestul procurorilor

Protestul procurorilor în stradă de la sfârșitul acestei săptămâni a generat numeroase reacții în rândul cetățenilor, multe dintre ele critice...

Eveniment4 săptămâni inainte

Ciorbea, între Dumnezeu și ordonanță: „Puțintică răbdare”

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a declarat joi că a analizează dacă va ataca la Curtea Constituțională OUG controversată care modifică...

Administrație locală4 săptămâni inainte

Kovesi, „premianta” de pe locul doi

Fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi a picat din poziția de favorită la primul filtru pentru funcția de procuror...

Știrile Săptămânii