Ies miniştrii la bătaie de parcă ar fi alarmă de război. La fel ies şi cîrtiţele din pămînt, dacă le aplici o inundaţie cu furtunul. Şi Iohannis s-a speriat de valul stîrnit de refuzul participării la dezbateri cu Viorica Dăncilă. Nici acum, în pragul celui de-al doilea mandat, el n-a înţeles că dezbaterile nu se organizează să-i folosească dumisale. Miercuri seara, pe fugă, supuşii săi de la Cotroceni au anunţat o conferinţă de presă care să mai calmeze din revolta publică. Şi, astfel, ne-am trezit cum o nouă procedură de a ocoli dezbaterile cu adversarul său, cu o tentativă de a păcăli cutuma pentru care se dădea de ceasul morţii să fie respectată cînd îl vîna pe Victor Ponta. Acum, cînd nu-i foloseşte, Iohannis se dă după coceni. Vorbind despre dezbaterile cu Victor Ponta căruia „nu i-au folosit la nimic, iar mie, nici atît”, preşedintele României s-a dat de gol. El crede că dezbaterile sunt ca pantofii sau ca tigăile. Dacă folosesc sunt bune, dacă nu-i folosesc, sunt inutile. Ca atare, acum cînd nu-i servesc nici la plimbări şi nici la ciorbe, cînd este convins că va cîştiga, de ce să se mai încurce cu aceste dezbateri? N-a auzit Klaus Iohannis că dezbaterile nu sunt în folosul candidaţilor, ci pentru lămurirea alegătorilor? Face pe prostul sau chiar n-are ce spune şi se teme de goliciunea mandatului său? Din păcate, jurnaliştii începători s-au înghesuit ca peştişorii la momeală să pună întrebări gen „nu-i aşa că?“, Marius Chicoş Rostogan răspunzînd ca un lustragiu de mandat prezidenţial. Nu şi-au dat seama că sunt folosiţi pe post de nechezol electoral, întrebările lor avînd rolul de a juca rolul tufelor îndărătul cărora preşedintele să îşi pitească refuzul.

Din păcate, graba cu care Viorica Dăncilă a sărit să-i răspundă a trădat destule improvizaţii. Plus o tensiune vizibilă cu ochiul liber. În loc să lase loc pentru ca populaţia să vadă şi să cîntărească dezbaterea- conferinţă de presă de la PNL, hop şi liderul PSD cu o ţîfnă abia strunită să sublinieze vacanţele preşedintelui.

Mă tem că graba ei să-i bată în cuie doza de penibil şi rînjetul de vedetă l-a mai ajutat niţel pe preşedinte. Din păcate, Viorica Dăncilă s-a grăbit. A vorbit precipitat, adeseori improvizat, preluînd asupra sa o parte din dezamăgirea publică stîrnită de Klaus Iohannis. Întrebările de miercuri seara, în loc să-l zguduie pe preşedinte sau să-l sperie, l-au pus în gardă. Cu tupeul lui de a nu recunoaşte nici o greşeală şi de a nega orice tinichea atîrnată de numele său, Klaus Iohannis a fost pus în gardă şi nu m-ar surprinde ca la următoarele apariţii să transforme toate acuzaţiile în succese, în merite şi în performanţe democratice.

Cu o aşa pregătire a confruntării (dacă ea va avea loc – şi nu este exclus ca în ultimul moment Klaus Iohannis să se întoarcă!), Viorica Dăncilă poate pierde spectaculos. Ar fi o greşeală de neiertat să-şi imagineze că preşedintele Iohannis abia aşteaptă să spună că n-a făcut nimic în mandatul său de cinci ani şi că regretă nespus, fiind fericit că a izbutit să răstoarne numai două guverne! (Cornel Nistorescu Editorial .Cotidianul).

Președintele CSM, Lia Savonea, a transmis Curții Constituționale, un document în care arată că Ana Birchall nu mai ocupă funcția de ministru al Justiției, drept urmare soluționarea conflictului CSM-ministrul Justiției nu mai este oportună, însă lasă la latitudinea Curții conduita.

Lia Savonea nu s-a prezentat, marți, la dezbaterea de la CCR a conflictului CSM-Ministerul Justiției, însă a transmis Curții un document în care spune că soluționarea lucrării este inoportună deoarece Ana Birchall nu mai ocupă funcția de ministru.

„În conformitate cu prevederile art. 142 alin (1) din Constituția României, republicată, odată constatat un conflict juridic de natură constituțională, Curtea Constituțională trebuie să arate și conduita în acord cu prevederile constituționale la care autoritățile publice trebuie să se conformeze.

Actualmente, doamna Ana Birchall nu mai ocupă funcția de ministru al Justiției. În acest context, subscrisul apreciază că schimbarea titularului portofoliului, persoană în raport de acțiunile căreia subscrisul a sesizat CCR, face inoportună soluționarea conflictului de natură constituțională intervenit între ministrul justiției, Ana Birchall, respectiv Ministerul Justiției, ca parte a autorității executive, și autoritatea judecătorească reprezentată de CSM.

În consecință, Curtea Constituțională urmează a evalua finalitatea practică a stabilirii unei conduite de urmat în acord cu prevederile constituționale, în situația constatării unui conflict juridic de natură constituțională”, se arată în documentul obținut de Mediafax.

Curtea Constituțională a amânat, pentru 27 noiembrie, pronunțarea pe marginea conflictului juridic între Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și fostul ministru al Justiției Ana Birchall.

În cadrul prezentării punctele de vedere în ședința de marți a Curții Constituționale, Alexandru Stan, director în cadrul Ministerului Justiției, a declarat despre presupusul conflict cu CSM că este unul „artificial” în care instituția reclamantă nu dorește soluționarea.

La întrunirea CCR, unde a fost prezent și fostul ministru al Justiției Ana Birchall, Consiliul nu a trimis un reprezentant.

„Ne găsim în fața unui demers în opinia noastră artificial, prin care se creează impresia că de fapt nu se dorește soluționarea unui conflict, ci declanșarea, întreținerea și menținerea în atenția publicului larg a unor animozități cu un profund caracter personal. Lecturând solicitarea de soluționare a conflictului, putem constata că aceasta reprezintă de fapt o veritabilă colecție de fapte, acte și împrejurări care nu ar fi meritat atenția CCR și care reprezintă în fapt fie diferențe de opinie pe anumite teme între președintele CSM și ministrul Justiției, fie chestiuni tehnice din rutina activității celor două instituții”, a declarat, marți, la CCR, Alexandru Stan, directorul Direcției de contencios din cadrul Ministerului Justiției.

Ana Birchall a dorit să-și prezinte punctul de vedere personal în conflict însă cererea ei nu a fost admisă de judecătorii CCR, care au constatat că nu mai are calitatea de ministru al Justiției.

Reprezentantul Ministerului Justiției a declarat că CSM nu prezintă soluții de rezolvare a conflictului de natură constituțională pe care instituția îl reclamă în cerere.

Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost reprezentat în cadrul ședinței CCR unde au fost expuse punctele de vedere cu privire la cererea de soluționare a conflictului de natură constituțională.

Dezbaterea de marți la CCR a avut loc după ce Lia Savonea, președintele CSM, a sesizat CCR cu un conflict între Consiliu şi acţiunile Anei Birchal – la acea vreme ministrul al Justiţiei.

Cererea transmisă de Lia Savonea către CCR este motivată de următoarele chestiuni:

1. „Ingerinţă gravă a ministrului Justiţiei, Ana Birchall, în activitatea de urmărire penală desfăşurată de procurori.
   2. Acte de subminare a independenţei justiţiei din România prin negocierea unei „foi de parcurs” privind statul de drept cu reprezentantul unui stat străin, conturând percepţia că problemele justiţiei din România nu sunt gestionate de organismele constituţionale abilitate ci de anumiţi factori externi.
   3. Acţiuni repetate de decredibilizare şi blocare a activităţii CCR, autoritate de rang constituţional, cu rol bine configurat în arhitectura statului de drept din România. (Cristina Vartolomei).

Ana Birchall, fost ministru al Justiției, a confirmat că se va prezenta, marți, la dezbaterea CCR a conflictului sesizat de șefa CSM Lia Savonea.

Fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, a precizat, pentru Mediafax, că își va susține punctul de vedere în cadrul dezbaterii.

Dezbaterea are loc după ce Lia Savonea, președintele CSM, a sesizat CCR cu un conflict între Consiliu şi acţiunile Anei Birchal – la acea vreme ministrul al Justiţiei.

Cererea transmisă de Lia Savonea către CCR este motivată de următoarele chestiuni:
1. „Ingerinţă gravă a ministrului Justiţiei, Ana Birchall, în activitatea de urmărire penală desfăşurată de procurori.
2. Acte de subminare a independenţei justiţiei din România prin negocierea unei „foi de parcurs” privind statul de drept cu reprezentantul unui stat străin, conturând percepţia că problemele justiţiei din România nu sunt gestionate de organismele constituţionale abilitate ci de anumiţi factori externi.
3. Acţiuni repetate de decredibilizare şi blocare a activităţii CCR, autoritate de rang constituţional, cu rol bine configurat în arhitectura statului de drept din România.

Marţi este şi ziua în care Comitetul Executiv al PSD ar putea lua în discuţie excluderea fostului ministru al Justiției, Ana Birchall, au declarat surse politice pentru Mediafax. (R.C.).