Exclusiv

România de 16 ani nu are legislaţie pe starea de alertă

Publicat

acum 4 ani

mai 11, 2020

G L I S S A N D O M I L I T A R – C I V I L
sau
Retrospectivă şi perspective între oniric si realitatea abordarii demilitarizării unor structuri din sistemul de securitate naţională
„Injustitiile în ordinele elitare, de regulă se îndură de dragul mentinerii rolului coagulant al ierarhiei. ”
Securitatea naţională a României se proiectează şi este transpusă în practică de către statul român prin politica sa de securitate – parte a politicii generale – pe care acesta o desfăşoară pe plan intern şi extern. Puterea militară a ţării noastre se compune din puterea de luptă a forţelor terestre, puterea aeriană şi puterea navală. Practic, starea de securitate a României dobândeşte concreteţe prin punerea în practică a măsurilor şi acţiunilor politice, diplomatice, economice, legislative, culturale, ecologice, umanitare şi – nu în ultimul rând – militare, inclusiv de informaţii – contrainformaţii, întreprinse de către instituţiile abilitate, pe timp de pace şi continuate în eventualitatea mobilizării şi a unui conflict armat.
Fiecare stat îşi construieşte o anume imagine geopolitică si doreşte să fie considerat şi privit de comunitatea internaţională în raport de aceasta, chiar dacă este vorba despre superputeri ce au posibilitatea să atragă în uniuni economice, politice, militare alte state cu o putere mai mică.
Alianţele inter ‑ statale se construiesc în acest mod. Graniţele constituie un punct de reper în acest demers, statele sunt privite ca fiind dinafară ori din interiorul uniunilor, outsider vs. insider şi se regăsesc în sistemul mondial sub forma unor comunităţi bazate pe criterii sociale, religioase (e. g. arealul catolic al UE) şi etnice. Identitatea statelor şi interesele acestora sunt rezultatul modului în care se intersectează şi acţionează. Există un discurs de tipul geopolitic, care se face la toate nivelurile începând cu cel local, regional şi naţional. Fiecare ţară are şi un discurs geo ‑ politic dependent de coordonata identitară a populaţiei şi de localizare.
În cadrul curentului geostrategic există şi o utilă teorie a “ţărmurilor”, mai cunoscută şi sub denumirea de teoria rimland-ului (spaţiu de ţărm), elaborată de profesorul american Nicholas John Spykman. Folosindu-se de argumente teoretice, dar şi practice, el identifică şi demonstrează această nouă zonă pivot a geopoliticii mondiale, reprezentată de o „regiune intermediară dintre heartland-inima lumii şi mările riverane” (la noi, mult râvnita ieşire la Marea Neagră pe o lungime litorală de 245 km). În acest spaţiu se defineşte „adevăratul raport de forţe între puterea continentală şi cea maritimă” [dr. Constantinescu Iolanda, membru al Diviziei de istorie a ştiinţei CRIFST al Academiei Române, Multitudinea abordărilor teoretice geopolitice – Scurte consideraţii, pg. 522-536]
Dacă în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, teoria rimland-ului oferea rezolvarea problemei raporturilor de forţă prin formarea unei coaliţii între Anglia, Rusia şi Statele Unite, odată cu declanşarea războiului rece în 1947 şi delimitarea în tabere antagoniste a celor două mari puteri, teoria rimland-ului oferă o bază în elaborarea strategiei de „îndiguire” a URSS-ului, în vederea limitării posibilităţilor de acţiune ale acesteia.
Această nouă teorie, cunoscută sub denumirea de „containement”, de „reţinere”, este aprofundată de diplomatul american George Frost Kennan, devenind strategia de bază a SUA în timpul războiului rece.
Am punctat într-un editorial recent principalele repere politico militare în istoricul lor:
1. România a dobândit statutul de Aliat NATO în 2004.
2. Aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007.
Extinderea NATO şi lărgirea UE au influenţat în mod semnificativ stabilitatea şi securitatea europeană.
În acest context amplu şi complex, România avea obligaţia – care subzistă, deci, de minim 16 ani – să abordeze cu seriozitate şi responsabilitate, în concordia politică a tuturor partidelor parlamentare, în mod corect şi imperior, un nou cadru legislativ modern, flexibil, prin elaborarea şi adoptarea pachetului legilor privind securitatea naţionala articulat pe noile realitati geostrategice si strategia de apărare naţională. Aşadar, pe perioada a patru legislaturi.
Aflarea în treabă ca metodă de lucru la români
Atâta iresponsabilitate, neseriozitate, prostie şi nesimţire la oamenii politici nu am mai văzut, mai ale în acest domeniu vital de legiferare. S-au complăcut numai să-şi ia lunar banii (şi nu puţini), să-şi dea pensii speciale, sa comită infracţiuni de corupţie de genul traficului de influenţă, luării de mită etc., pentru burta proprie, respectiv sa ramână într-o zonă de confort de tip “dulce trândăvie” (lat. dolce far niente).
Doar s-au facut că lucrează. Bine, nici capii serviciilor secrete nu s+au ostenit prea mult, actualul cadru legal convenindu-le de minune, dar despre asta vom comenta mai jos.
Petre Ţuţea poate să-şi doarmă liniştit somnul de veci, teza de doctorat la care visa, „Aflarea în treabă, ca metodă de lucru la români”, se scrie singură, sub ochii noştri, mai peste tot, dar îndeosebi în mima şi pantomima parlamentară pe componenta sa principală: actul de legiferare; şi nu numai, întreaga realitate politică din România (în care suntem captivi) fiind un simulacru al adevăratei munci în interesul poporului şi al statului român.
Pentru a găsi opusul lui „a face treabă”, limba română a inventat sintagma „a te afla în treabă”. În primul caz, o activitate cu rost, menită să rezolve una sau alta din nenumăratele probleme practice ale vieţii omeneşti. La polul opus, un amestec de tîndăleală şi mimare a efortului, încununate fără greş de ratare, lipsă de efect util, pe un fond de risipă masivă a resurselor. Care sunt rădăcinile culturale şi antropologice ale aflării în treabă la români, încă nu ştim, cert este însă că fenomenul, atît de caracteristic şi persistent, stă mărturie pentru două trăsături definitorii ale societăţii noastre. Prima, acceptarea cu largheţe, aproape pe picior de egalitate, în ordinea ontologică şi morală, a utilului şi inutilului, a eficienţei şi ineficienţei, a facerii şi contrafacerii, a autenticului şi a făcăturii. Cea de a doua, dezvoltarea unei sub-culturi sociale care a valorificat şi valorizat strategiile lui „a te afla în treabă”, a răsturnat ordinea firească a valorilor, a creat o fascinaţie pentru viaţa tip „a te afla în treabă”. Cine crede că acestea sunt achiziţii recente ale societăţii noastre, nu are decît să coboare în paginile lui Caragiale; (desigur, există multe alte mărturii în literatura universală, dar… ce să-i faci, am şi eu… slăbiciunile mele!).
Clivajul civil-militar a reprezentat o temă de dezbatere permanentă în agenda publică românească privind cultura de securitate, o cultură de securitate bazată pe o cultură politică patriarhală, în care atât cetățenii, cât și politcienii întâlnesc probleme grave în a defini concepte și termeni din intelligence sau studii de securitate. În particular, subiectul principal de dezbatere, atunci când un cetățean se raportează la SRI, este demilitarizarea serviciului. În sens propriu și popular al termenului, demilitarizarea înseamnă ”pierderea” gradelor militare și a statutului juridic aferent acestora, în paralel cu apariția unor eventuale derogări legislative asemănătoare Poliției Române. În ceea ce privește familia lexicală a cuvântului ”demilitarizare”, acesta presupune o înțelegere extinsă a termenului, tradusă prin schimbarea raporturilor juridice de muncă, care se vor adapta – prin Statute proprii fiecărei categorii de funcţionari publici speciali – în mai mică sau mai mare măsură la Codul muncii și la Statutul funcționarilor publici, precum și schimbarea culturii organizaționale și a structurii ierarhice a Serviciului.
Problema de cercetare apare în momentul în care ne imaginăm, în termeni teoretici, arhitectura instituțională și efectele juridice ale unui serviciu de informații civil, atât în accepțiunea restrânsă, cât și în cea extinsă a termenului. Enigma descifrării deznodământului este reprezentată de efectele pe care o așa-zisă reformă o va avea asupra activității de intelligence, asupra activității operative, de analiză strategică și, cel mai important, asupra tipului de leadership și a modului de luare a deciziilor în cadrul Serviciului. Toate aceste aspecte trebuie tratate în raport cu scopul final al Serviciului Român de Informații, apărarea securității naționale a României.
Conform lui Arnold Wolfers, ”securitatea, în sens obiectiv, măsoară absența amenințărilor la adresa valorilor dobândite, iar într-un sens subiectiv, absența temerii că asemenea valori vor fi atacate”. În plus, gestionarea și neutralizarea vulnerabilitățiilor interne, precum și diminuarea riscului strategic reprezintă variabile elementare atunci când se dezbate schimbarea arhitecturii unui serviciu de intelligence. De ce dezbaterile despre demilitarizarea SRI se opresc mereu la dimensiunea statutului militar? Care este scopul final al celor care lansează ideea de dezbatere, la intervale fixe de timp, în spațiul public? Cine este pregătit să garanteze certitudinea succesului eventualei reforme?
Voi răspunde la cele trei întrebări în lucrarea de față, pe baza proiectării succinte și structurale a imaginii unui serviciu de informații civil, raportându-mă la disfuncționalitățile juridice și politice produse de un astfel de proces de reformă. Din dorința de a copia mereu structuri ale instituțiilor publice din Vest, uneori neînțelese în contextul socio-politic, producem transplante legislative fără să realizăm o analiză strategică a oportunității schimbării, a evaluării riscului și a stabilirii unui plan secund în caz de eșec. Astfel de transplante au produs pagube materiale și financiare în domeniul educației, dezvoltării regionale și sistemului de sănătate. Pagubele pe care le produce un eșec al procesului de modidicare a arhitecturii instituționale a unui serviciu de intelligence sunt irecuperabile, și atentează direct la securitatea națională și siguranța cetățenilor. O cultură de securitate neconsolidată, bazată pe ideea că demilitarizarea SRI înseamnă doar pierderea gradelor militare și a statutului de militari, este o moștenire de care nu se poate scăpa decât printr-o argumentație solidă, bazată chiar pe un exemplu aplicat pe un prototip de serviciu de informații civil.
(Va urma. Partea a II-a va fi publicata saptamana viitoare, in numarul de luni, 18 mai, a. c.)

Articole pe aceiasi tema:prima

Urmatorul

Atacul de panica al lui Marcel arata in esenta doua lucruri: nici puterea, nici opozitia NU constientizeaza criza, sau cel putin nu public, preferand sa minta populatia

Nu ratati

EDITORIAL/Retrospectivă şi perspective între oniric si realitatea abordarii demilitarizării unor structuri din sistemul de securitate naţională

Citeste in continuare

Publicitate

Comenteaza si tu

Afaceri

GPL într-o mașină nouă- de ce merită să fie instalat?

Publicat

acum 3 ore

aprilie 18, 2024

Seovision

Din cauza creșterii continue a prețurilor la carburanți, mulți șoferi se gândesc să instaleze sisteme GPL în mașinile lor – valoarea acestuia este încă la jumătate din prețul benzinei sau al motorinei. Merită să instalezi gaz într-o mașină? Îți spunem noi chiar acum!

Care sunt avantajele oferite de instalații gpl auto?

Aceste instalații gpl auto reprezintă o soluție mult mai ecologică decât utilizarea oricărui alt tip de combustibil. O mașină cu instalație pe gaz emite cantități mult mai mici de funingine în atmosferă, ceea ce afectează poluare aerului. În plus, atunci când optăm pentru rezervoare gpl, în primul și în primul rând economisim bani pe combustibil – o mașină alimentată cu gaz este capabilă să parcurgă fără realimentare o distanță de două ori mai mare decât o mașină alimentată cu motorină sau benzină. Acest lucru înseamnă că gpl auto ne permite să reducem funcționarea mașinii noastre cu (până la ) jumătate.

Instalarea de rezervoare gpl este încă o chestiune de dezvoltare pentru proprietarii de mașini noi – în principal pentru că instalația pentru injecția directă de combustibil este dedicată unui anumit cod de motor. Așadar, dacă instalația nu a fost încă dezvoltată, șoferul trebuie să se abțină de la decizia de a o instala. Adevărul este, totuși, că avantajele instalațiilor GPL depășesc cu mult orice inconveniente potențiale. Să ne amintim, de asemenea, că totul depinde de nivelul și caracterul serviciilor dintr-un anumit atelier – dacă mergem la un specialist calificat, putem fi siguri că instalația noastră este setată impecabil și este supusă unei reglementări atente. Multe ateliere oferă un nivel profesionist de servicii, astfel încât nu trebuie să ne facem griji în legătură cu eventualele defecte.

Atunci când ai în vedere instalații gpl auto, nu uita că instalarea gazului într-o mașină nouă vine cu o serie de beneficii tangibile – o reducere considerabilă a costurilor cu combustibil, care devine tot mai scump în fiecare an, precum și posibilitatea de a parcurge o distanță mai mare cu același rezervor decât era posibil anterior. De asemenea, nu trebuie să uităm faptul că atunci când optăm pentru o instalație GPL, acționăm în mod ecologic, iar într-o epocă în care schimbările sunt din ce în ce mai rapide și mai alarmante pe întreg globul din cauza încălzirii globale, acesta este un factor deloc de neglijat.

Principalul avantaj îl are, bineînțeles, mediul înconjurător, din ce în ce mai toxic și din ce în ce mai poluat. Pe termen lung, instalatii gpl auto nu fac decât să îmbunătățească calitatea aerului respirat de următoarele generații.

Citeste in continuare

Exclusiv

Pensionarii militari, foste cadre militare, au sanse in perioada asta, sa dezghete, insa doar pentru ei, actualizarea „soldei de grad”/Pensionarii militari, fosti politisti, spera sa li se aplice si lor/Nicio sansa – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum 4 ore

aprilie 18, 2024

Prahova Mea

Ultimii doi ani au scos la lumina slabiciunile Directiei Siguranta Detinerii si Regim Penitenciar, din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, prin evadarile de la penitenciarele Rahova, Codlea, Timisoara si Ploiesti.

MESZAROS ZSOMBOR, in varsta de 34 ani, condamnat definitiv la 18 ani pentru savarsirea infractiunii de omor, clasificat in regim de maxima siguranta, se afla in custodia Penitenciarului-Spital Bucuresti Rahova . Profitand de neatentia membrilor escortei, constituita de altfel defectuos, detinutul a fugit din ambulanta cu care era prezentat la o clinica din Bucuresti.

Numai printr-un noroc, nu s-a intampat o nenorocire, deoarece individul prins in aproximativ 15 ore, ar fi putut sa reactioneze destul de agresiv, tinand cont de fapta oribila comisa, politia facand apel ca cetatenii sa nu incerce sa intervina singuri in cazul in care il vad, ci sa sune imediat la politie. Barbatul a fost condamnat pentru crima la 18 ani de inchisoare dupa ce si-a ucis in mod crud iubita.

Directorul Directiei Siguranta Detinerii si Regim Penitenciar, cms sef de politie penitenciara Ilie Marian are competente de paza, escortarea si supravegherea persoanelor private de libertate, siguranta penitenciarelor si aplicarea regimului penitenciar, insa acesta se ascude de fiecare data in spatele responsabilitatilor.

Pe surse, in cursul acestei saptamani, domnul comisar sef Ilie Marian, dovedeste ca este rupt de realitatea din unitatile penitenciare, prin deciziile si masurile dispuse pe grupurile de whatsApp, catre unitatile penitenciare .

Dumnealui solicita, verificarea si controlul tuturor instantelor, punctelor de lucru, misiunilor de escortare de la spitalele din Ministerul Sanatatii, chiar si integritatea mijloacelor de transport, de catre seful serviciului Siguranta Detineri si Regim Penitenciar si ofiterii din cadrul sigurantei, iar la sfarsitul zilei acestia vor informa.

Ceea ce nu intelege dumnealui, este faptul ca nu-si poate acoperii spatele cu un mesaj, aruncat la repezeala pe grupul de WhatsApp.

Bate vantul prin penitenciarele tarii din cauza lipsei de personal, lipsa de experienta atarna greu de gatul multor angajati , iar dumnealui incarca cu fel de fel de activitati personalul din paza, care este suprasolicitat de sarcini si sumedeniile de machete solicitate, practic ofiterii sunt blocati in birouri.

Daca ar merge prin unitatile subordonate sa vada realitatea si modul greoi in care oamenii isi desfasoara activitatile, ar fi mai conectat la problematica penitenciara.

O alta evadare, care a pus pe jar autoritatile s-a petrecut anul trecut la Penitenciarul Ploiesti. Un recidivist, de 34 ani, condamnat la 12 ani inchisoare pentru talharie calificata a parasit prin escaladarea gardului imprejmuitor sectia exterioara Movila Vulpii a Penitenciarului Ploiesti.

Tot anul trecut, potrivit News.ro, a avut loc o misiune fulger a politistilor din Brasov, dupa ce un detinut a evadat din Penitenciarul Codlea . Detinutul a fost prins dupa 9 minute intr-un cimitir.

Penitenciarul Timisoara- in luna iunie 2023 a avut loc o evadare de la punctul de lucru exterior Dietrich Honold. Detinutul condamnat la 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, clasificat in regim semideschis a parasit punctul de lucru.

CONTROALE “COMANDATE “ PENTRU MAZILIREA CELOR INCOMOZI, AU LOC LA NIVELUL SISTEMULUI PENITENCIAR !

Domnul director cms sef de politie penitenciara Marian Ilie, este preocupat de “comandarea “ unor controale mai putin “curate “, cu scop subiectiv, prin care incearca indepartarea unor persoane considerate incomode si cu siguranta mai istete, cu potential profesional, lucruri dovedite prin rezultatele avute in anii anteriori.

Din dorinta crancena de a-si indeplinii obiectivele malefice, cei trimisi in astfel de misiuni au ajuns sa verifice, daca documentele operative inregistrate, formate din foi perforate, sunt lipite la cotor, obligatia de a asigura logistica fiind a angajatorului.

Toate misiunile de control au ca obiectiv verificarea documentelor la cotor, domnule director de directie ?

Administratia Nationala a Penitenciarelor a devenit o institutie pe persoana fizica, care nu actioneaza cu aceesi unitate de masura in toate situatiile.

Modul discriminatoriu aplicat intareste convingerile noastre, ca misiunile de control sunt in functie de simpatiile avute, unele avand rolul de a ascunde unele evenimente negative in cazul celor agreati si mazilirea altora in cazurile celor neagreati (in urmatorul articol vom prezenta exemple concrete).

Celor care efectueaza astfel de controale ar trebui sa le fie rusine de” profesionalismul “ de care dau dovada, in situatia in care personalul se confrunta cu foarte multe probleme, cum ar fi orele suplimentare nerecuperate, zilele de concediu restant chiar si din 2022, numarul de misiuni efectuate in afara penitenciarelor, in crestere de la an la an (aici).

Controalele” comandate “ de catre directorul sectorului siguranta si regim din cadrul ANP au la baza ranchiuna, falsuri grosolane si denaturarea informatiilor.

Redam cateva aspecte prinse in rapoartele de control “masluite”:

-declaratii de la persoane private de libertate, care sunt in evidenta cu boli psihice, folosite impotriva angajatilor;

-amplificarea situatiilor de fapt, cu sensul de a crea impresia, prin declaratii trunchiate, ca o speta oarecum banala, a fost de o gravitate extrema, realitatea fiind cu totul alta;

-cu un simplu joc de cuvinte se produce efectul psihologic, inlocuind fase textile sau pansamente cu mijloace de imobilizare, exemplu: “persoana privata de libertate si-a desfacut mijloacele de imobilizare aplicate, in fapt, asa cum reiese din declaratii, erau niste fase textile;

-realizarile nu sunt prinse in materialele de control, pentru a da impresia unei imagini negative si a ascunde progresul.

Cele aratate mai sus, sunt doar o mica parte din mizeriile la care recurg cei veniti in control.

Aducem in atentia ministrului justitiei, doamnei ALINA GORGHIU, ca astfel de practici ce presupun fals in declaratii, sunt abuzuri prevazute de legea penala.

Domnul director al Directiei Siguranta Detinerii si Regim Penitenciar are si competente de instruire si indrumare a celor din subordine.

Cate astfel de misiuni a indeplinit aceasta directie in contextul social actual, cand penitenciarele inregistreaza o lipsa acuta de personal si multi dintre angajati neavand experienta necesara.

La o prima vedere, analizand un astfel de material, este posibil sa se creeze impresia ca lucrurile sunt scapate de sub control, in zona respectiva, insa realitatea este cu totul alta.

Credeti ca sunteti un exemplu bun de urmat, domnule director de directie, de catre colegii noi, incadrati in sistem, cand tocmai dumneavoastra, cand faceati naveta Ploiesti-Bucuresti cu mai multi colegi intr-o singura masina, Va DECONTATI fiecare transportul? (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Solicitare de a-i înceta calitatea de „desemnat” a ofițerului de nota 4,09/Cms. șef Mititelu Daniel este împuternicit de fostul împuternicit inspector șef Terciu Ciprian – Ioan succesiv, timp de 12 luni pe această funcție – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum 8 ore

aprilie 18, 2024

Prahova Mea