Publicam un dialog fictiv între un lider sindical și conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Starea actuală a sistemului penitenciar ne face să credem că este pură realitate.

Ministerul Justiției nu mai este în  acest film de o bună bucată de vreme.

La concursurile organizate în cadrul sistemului mai marii anp-isti au refuzat să participe, dar au aruncat în luptă săgețile.

Unele controale efectuate în pușcăriile țării sunt la fel ca și dialogul prezentat în articol: „fictive”.

Acolo unde vor sa protejeze pilele (vezi cazul de la Penitenciarul Ploiești,  unde directorul joaca mai mult rolul unui bufon) le acoperă.

Unde ANP dorește schimbarea caută acul în căruța cu fân.

In dialogul fictiv am remarcat două personaje anp-iste, DGA Ilie Marian și domnul Păun Gabriel.

Władysław Nehrebecki a creat cele două personaje Lolek și Bolec inspirat fiind de caracterele celor doi.

Domnul  Cms șef de poliție penitenciară Dan Halchin de unde s-o fi inspirat când a creat cele două personaje?

Noapte buna, poliția penitenciară! Cine poartă rușinea unei structuri fără busolă? DSDRP-ul a pierdut NORDUL, precizeaza cei de la FSANP.

Dialogul este unul fictiv între Cosmin DOROBANȚU (președintele FSANP) și Structurel OPERATIVESCU (directorul DSDRP din cadrul ANP). Dialogul scoate în evidență putregaiul și modul obtuz și îngust de luare a deciziilor ale celei mai mari structuri din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) și unitățile subordonate (SECTORUL OPERATIV) și, totodată, dăunător poliției penitenciare, tocmai în această perioadă de criză generată de schimbarea de generații. 

Laitmotivul dialogului: “Paza-i baza!”

Cosmin DOROBANȚU: “Sunteți văzuți ca o structură serioasă, nu?”

Structurel OPERATIVESCU: „Aveți dubii în privința asta?”

Cosmin DOROBANȚU: „Nu, dar știu că o structură serioasă trebuie să dea dovadă de responsabilitate, transparență și asumare, să aibă capacitatea de a coordona sectorul operativ din penitenciare. Dacă trimiteți doar adrese în penitenciare și faceți doar controale în urma acestora, fără să le arătați oamenilor cum să procedeze, credeți că sistemul penitenciar va performa?”

Structurel OPERATIVESCU: “Nu aș putea să vă răspund clar la o asemenea întrebare, deoarece eu nu prea am un reper al unităților penitenciare, întrucât în aproximativ cei doi ani de când conduc DSDRP nu am avut timpul necesar să merg prin unități.” 

Cosmin DOROBANȚU: “Nu credeți că necunoașterea situației reale din unitățile penitenciare pervertește funcția pe care o dețineți?! Totuși, nu poți coordona serios un sector (n.r. sectorul operativ) atâta timp cât nu-i cunoști hotarele și particularitățile.” 

Structurel OPERATIVESCU: “Este posibil, însă, la nivelul direcției (n.r. DSDRP), avem grupuri de lucru, petiții, documente de semnat, viață personală și multe alte situații care m-au împiedicat să iau contact direct cu agenții și ofițerii din linia întâi din penitenciare. Știți, eu mai fac și naveta zilnic în alt oraș…”

Cosmin DOROBANȚU: “Am observat o opacitate a structurii pe care o conduceți. Deciziile se iau în cerc restrâns, regimul nu știe de siguranță, siguranța de evidență, evidența de regim. Din exterior pare o structură fără busolă, în căutarea Nordului pierdut. Un Nord al eficienței, al responsabilității, al transparenței. Nu vă e frică de momentul în care DSDRP va intra în rigor mortis? Vă întreb, pentru că lăsați impresia unei structuri cu un miros putred de inerție și de o rigiditate cadaverică?”

Structurel OPERATIVESCU: “Ne asumăm anumite decizii. Nu vrem să se afle în spațiul public că sectorul operativ este în pragul colapsului. Evenimentele negative au explodat în unitățile penitenciare. Chiar și eu, în calitate de șef al structurii (n.r. DSDRP), am uneori impresia că am pierdut războiul cu deținuții. Și aici aș menționa Penitenciarul Gherla. Practic nu mai știm cum să gestionăm situația.”

Cosmin DOROBANȚU: “Semisoluțiile ambigue ale factorilor de conducere din DSDRP au condus la situația de la Penitenciarul Gherla. E doar începutul… Așa se întâmplă când girați în funcții de conducere oameni cu standarde ieftine, slugarnici, parveniți și cu idei de împrumut. Apropo, de ce nu ați participat în comisia de concurs pentru ocuparea posturilor vacante de directori adjuncți siguranță și regim penitenciar din unități? Dumneavoastră și șeful dumneavoastră?…”

Structurel OPERATIVESCU: “Nu am participat să nu răspundem direct de vreo gafă grosolană pe care am fi putut s-o facem. Dar, în final, ne-am dat seama, după eșecul concursului, că ne-am sinucis profesional pe mâna altora. Referitor la ocuparea funcțiilor de conducere din sectoarele operative ale unităților penitenciare, v-am mai zis: Îi lăsăm pe directori să-și aleagă echipa.”

Cosmin DOROBANȚU: “I-ați lăsat pe unii de capul lor. Au ales greșit. Acum decontează poliția penitenciară greșelile lor și ale voastre. Pentru că, în multe circumstanțe, între prostie și înțelepciune, oamenii de echipă ai directorilor care au ales în locul vostru, și-au stimulat-o constant pe prima. V-aș ruga ca, pe viitor, să vă implicați direct, să coordonați așa cum spune legea. Astfel, DSDRP va începe să fie văzută ca o structură precisă, scutită de dubiul bâjbâielii. Puteți lua de pe poliția penitenciară eticheta de instituție mediocră?”

Structurel OPERATIVESCU: “O mare parte a responsabilității imaginii unui sistem penitenciar mediocru o purtăm toți. Uneori nu avem capacitatea să urmărim eficacitatea rezultatelor deciziilor care se iau la nivelul structurii (n.r. DSDRP). Nu de puține ori confundăm cauza cu motivele și luăm decizii neașteptate care cresc nivelul de nervozitate în teritoriu, pentru că nu reușim să coordonăm sectoarele operative din penitenciare, deși suntem o structură de specialiști.”

Cosmin DOROBANȚU: “Referitor la structura de specialiști… Știți cum o percep polițiștii de penitenciare din unități? O pisica care in oglinda se vede leu.”

Sabotorii directorului general Dan HALCHIN. Din culpă sau cu intenție…

Iată cât de simplu poate fi definită, într-un scurt dialog ipotetic, Direcția Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar (DSDRP) din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP)! Practic întreaga coordonare a structurii/direcției este ținută la secret. Toate deciziile importante pentru sistemul penitenciar se iau într-un “conclav” născut pe bază de afinitate, discreționar și niciodată transparent. În DSDRP polițiștii de penitenciare din unități sunt considerați prea știrbiți de inteligență ca să înțeleagă decizii de aparat central. Ultima lovitură a „conclavului” sub centura imaginii sectorului operativ din penitenciare a fost pasarea responsabilității alegerii directorilor adjuncți către un Pokemon și un nespecialist în domeniu. Și ne mirăm: De ce atâtea deficiențe? De ce atâtea ultraje? De ce atâtea incidente operaționale? De ce atâtea evenimente negative? De ce atâta habarnism și decizii în dezacord cu legea? De ce se plătesc polițe șefilor incomozi conducerii DSDRP?! (Cristina T.).