Fostul colonel SRI Daniel Dragomir îl acuza pe deputatul PNL Cezar Preda, membru al Comisiei parlamentare de control al Serviciului Român de Informații, că a încălcat regulamentele Comisiei prin dezvăluirea conținutului audierilor, apreciind că ”se impune sesizarea Parchetului și chiar ridicarea imunității și arestarea preventivă”.
Nemulțumirea lui Daniel Dragomir este legată de declarațiile pe care Cezar Preda le-a făcut, pentru o televiziune.

”Domnul deputat Cezar Preda a încălcat regulamentele comisiei și a comis o serie de infracțiuni care aduc atingere respectării secretului de stat care guvernează audierile din comisie.
Eu mă aflu sub jurisdicția Comisiei Parlamentare de Control a SRI, tot ceea ce am declarat la audieri are caracter secret de stat.
Voi sesiza Comisia de Control cu privire la aceste încălcări ale legii, mai ales că cea mai mare încălcare a legii este chiar prezența domnului deputat Cezar Predă în această Comisie și în Parlament.
Se impune sesizarea de urgență a Parchetului General cu privire la infracțiunile grave comise public de domnul deputat.
Se impune chiar ridicarea imunității acestuia și reținerea și arestarea să preventivă.
Faptele extrem de grave comise aduc atingere lucrărilor comisiei și induc în opinia publică temerea că oricine poate ieși public cu declarații din interiorul unor ședințe secrete. Scopul domnului deputat Cezar Preda a fost de a-i avertiza pe Coldea și Dumbravă despre declarațiile mele. Este foarte grav. Pe cei care cred că vor putea încălca Constituția României la nesfârșit… îi anunț că se înșeală”, a scris Daniel Dragomir, pe blogul său.

Preluare Costin Tanasescu blog:

Odata cu intrarea in insolventa a firmei Intersemat administrata de Jeanina Preda, sotia deputatului PDL/PNL Cezar Florin Preda, au iesit la iveala fraude financiare colosale

Numele noii paradigme dupa care romanii au/vor colecta, transporta, sorta, recicla si depozita gunoaiele menajere are o forma rotunda, plina de promisiunea unei schimbari. Si totusi, „managementul deseurilor” ramane un eufemism in spatele caruia se desfasoara tacuta o industrie colosala construita pe retele transpartinice mafiote de influenta si bani.

Scena aceasta ar putea fi rupta din „WALL-E”. In fiecare zi, masinile de salubritate ale marilor orase si micilor comune isi descarca containerele peste miile de metri patrati ai celulelor ecologice construite in ultimii ani pe bani publici si promisiuni neonorate. Si in fiecare zi, „baietii destepti” – clienti fideli ai retelelor ministeriale sau ai administratiilor locale – care roiesc cu lacomie deasupra gunoaielor, zburand nedetectati in bataia unor obligatii europene transformate in uzine de bani, isi deschid larg buzunarele.
In ele intra neincetat sume care ar fi trebuit sa trateze simptomele unei boli vechi – depozitarea la gramada a deseurilor menajere. In Romania de astazi, gunoaiele ajung insa in proportie de 99% tot la groapa. Asta in timp ce sacouri calcate la dunga semneaza contracte de consultanta si executie, promit transparenta in cheltuirea fondurilor publice sau, pur si simplu, gireaza prin complicitate circuitele subterane prin care Romania isi construieste, de multe ori haotic, sisteme de management al deseurilor.

Retineti finalul, e numele noii paradigme dupa care romanii au/vor colecta, transporta, sorta, recupera, recicla si depozita gunoaiele menajere. E o sintagma rotunda, plina de promisiunea unei schimbari. Si totusi, pentru majoritatea autoritatilor din Romania ramane un eufemism, in spatele caruia se desfasoara tacuta o industrie colosala construita pe retele de influenta si bani. Foarte multi bani. Coroborarea cifrelor oficiale furnizate de Ministerul Mediului, Ministerul Finantelor Publice si Comisia Europeana arata asa: realizarea unor sisteme integrate de management al deseurilor a inghitit deja aproape 150 de milioane de euro din fonduri ISPA (un instrument de pre-aderare dedicat proiectelor de infrastructura si protectia mediului) si va beneficia, in urmatorii ani, de o finantare totala de 1,8 miliarde de euro prin Programul Operational Sectorial Mediu. La schimb, cetateanul ar trebui sa beneficieze de un sistem care sa-i colecteze selectiv gunoiul (pe fractii reciclabile: plastic si aluminiu, hartie si carton, sticla), sa-l sorteze, sa-l valorifice si doar in ultima instanta sa-l depuna la groapa.

Bani scursi in gunoaie

Raportarile la Comisia Europeana se ajusteaza insa din pix – o recunosc chiar oamenii din sistem, ascunzandu-se in spatele formulei „depinde cum interpretezi legea” -, iar realitatea din teren e crunta: gunoiul ajunge, aproape integral, tot la groapa. Aparitia unor depozite conforme menite sa inchida, cu rapiditate, vechile gropi de gunoi care au adus Romania in pragul declansarii procedurii de infringement n-a rezolvat problema. 49 de depozite municipale si aproximativ 2000 de gropi comunale neconforme sunt inca in functiune. Regulile comunitare solicita nu doar inchiderea lor urgenta, ci si sisteme locale care sa includa celule ecologice, statii de sortare, statii de compostare si statii de tratare a levigatului. Plus o intreaga infrastructura capabila sa sustina tintele de colectare selectiva – pubele si containere speciale, vehicule si utilaje de salubritate. In termenii economiei de piata, asta inseamna contracte de consultanta, asistenta tehnica si executie pentru fiecare obiectiv in parte, plus obligatia de a organiza licitatii separate pentru concesionarea serviciilor de administrare a depozitelor ecologice si a celor de salubritate locala.

Masuri centrale, deruta locala

Schema e suficient de complicata incat sa deruteze city-manageri, sefi de servicii publice locale, viceprimari si primari, consilieri locali si judeteni, directori de firme de salubritate si chibiti. Nu e insa intr-atat de complicata incat sa-i impiedice pe „baietii destepti” sa ia urma gunoaielor – produceti in medie cam 400 de kilograme pe an! – si sa creasca la umbra unui sistem care ar putea aduce Romaniei venituri de un miliard de euro anual si 200.000 de locuri de munca. Pana acum insa, sistemul n-a adus decat promisiuni celor pe care ar trebui sa-i deserveasca si bani celor angajati sa-l implementeze. Autoritatile locale ridica din umeri, acuzand legislatia defectuoasa, tintele europene prea ambitioase si, aproape de fiecare data, lipsa de educatie si ignoranta romanilor.

Firmele „clientilor” prospera insa, uneori transpartinic, alteori chiar pe meterezele politice, intr-o schema paradoxala care ajunge la maxima absurditate de a vira penalitatile acordate pentru neatingerea tintelor de depozitare la groapa, evident achitate din bani publici, in fonduri accesate de societatile de salubrizare pentru a-si finanta investitii private. Ulterior,  nevoia de amortizare a investitiilor prelungeste chiar durata contractelor publice.

De la fosti directori in Ministerul Mediului, la actuali consilieri locali sau judeteni cu apetit pentru afaceri, de la comisari ai Garzii de Mediu la actuali membri de prim plan ai vietii politice, de la mici sefi locali actionand parinteste pentru impartirea dreapta a banilor din salubritate, la oficiali imbogatiti peste noapte, mai toata lumea implicata in onorarea promisiunilor asumate fata de Uniunea Europeana pe segmentul de management al deseurilor si-a facut propriile jocuri, urmand propriile reguli.
Fara animatiile computerizate din WALL-E, fara marketingul celor de la Disney, fara popcorn in sali de cinema climatizate, realitatea frapeaza prin salbaticia detaliilor. Deasupra “cimiterelor” gunoaielor, acolo unde sistemul-de-bagat-bani-in-buzunarele-baietilor-destepti-si-pacalit-cetatenii isi ingroapa ineficienta, pasarile executa de fiecare data acelasi dans aiuritor, brazdand cerul in rotocoale apocaliptice. Un croncanit metalic, indiferent la forfota celor care rascolesc, cu utilajele lor moderne, mormanele de deseuri, se napusteste apoi deasupra resturilor rasturnate de-a valma.
Ciorile si pescarusii nu lipsesc niciodata din acest cadru „la vedere”. Oamenii au invatat si ei schema. In patru cazuri investigate la Galati, Braila, Buzau si Bacau n-au lipsit, nici macar o data, doua elemente: plonjoanele lacome ale pasarilor si zborul „sub radar” al „baietilor destepti”. Fraudele gasite sunt imense, de ordinul milioanelor de euro. Ancheta fiind in curs de desfasurare, mai jos vom dezvalui doar cateva indicii importante.

In familie. Jocuri murdare de-a Master Planul

Filosofia de afaceri a firmei de salubritate din Buzau – RER Ecologic Service, parte a grupului RER administrat pana in decembrie 2004 de fostul democrat-liberal, actual PNL, Cezar Preda – pare rupta din commedia dell’arte. Chiar daca s-a retras dupa ce a fost ales in functia de deputat, Preda ramane unul dintre stapanii pentru care actioneaza actualul director, Liviu Mocanu.

Un Pulcinella modern, dar teribil de clasic in actiune, Liviu Mocanu conduce firma de salubritate la care consiliul local detine 7% si a fost in acelasi timp, consilier judetean din partea PD-L si presedinte al Comisiei pentru servicii publice, comert si agricultura din Consiliul Judetean Buzau. Functie de la inaltimea careia nu numai ca vegheaza peste piata pe care opereaza afacerea la carma careia sta, ci si poate influenta voturile colegilor din CJ. Conform Agentiei Nationale de Integritate, conflictele de interese pentru consilierii locali si judeteni sunt prevazute in Legea administratiei publice locale din 2001, articolul 47 al acesteia statuand faptul ca „nu poate lua parte la deliberarea si la adoptarea hotararilor consilierul care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor consiliului”.
Liviu Mocanu a tras insa de toate sforile pe care le-a avut la dispozitie pentru a bloca aprobarea unui proiect de management al deseurilor la nivel judetean. Astfel, Buzaul, a pierdut efectiv cele 54 de milioane de euro nerambursabile pe care le-ar fi primit din Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu). Liviu Mocanu a reusit „sa convinga” majoritatea C.J. in frunte cu fostul presedinte Cristi Bigiu respingerea proiectul, aparand, in acelasi timp, interesul de business al firmei pe care o conduce si care detine monopol asupra serviciului de salubrizare din municipiul Buzau. Monopol ce putea fi spart, in conditiile in care un sistem integrat de management al deseurilor venea la pachet cu obligatia de a organiza o licitatie publica pentru selectarea operatorului de salubritate.

Taiat si adoptat

Liviu Mocanu a pledat, simplu, pentru inutilitatea aparitiei unei noi gropi ecologice, din moment ce depozitarea deseurilor se poate face la actuala groapa administrata de o firma care face parte din grupul RER.
Cu alte cuvinte, Mocanu a avut grija ca robinetul sa ramana deschis pentru cealalta firma a grupului, care taxeaza la groapa tona de deseuri cu 46 de lei, bani ce ajung tot in portofelul RER. Nonsalant, directorul general al operatorului de salubritate din Buzau recunoaste faptul ca a pledat in sedintele Consiliului Judetean pentru scoaterea din Master Plan atat a depozitului ecologic (posibil concurent celui deja existent la Galbinasi), cat si a unei statii de sortare. Astfel, master planul judetean a picat.

Rasplatit cu o prelungire de 12 ani a contractului

Miscarile tectonice iscate la Buzau de interesele RER si complicitatea lui Cezar Preda au mai avut o miza. Contractul semnat de operatorul de salubritate cu municipalitatea expira in 2012. Directorul Mocanu, neobosit in a asigura fluxul financiar in buzunarele firmei, a cerut prelungirea intelegerii, motivand ca va cheltui 7 milioane de euro pe o statie de sortare. „Investitia necesita 12 ani pentru a fi amortizata”, a fost argumentul. Surse din CLM ne-au declarat ca proiectul de hotarare a fost aprobat la finalul lunii noiembrie 2011, prin care, fara nicio licitatie, s-a prelungit contractul de salubrizare pana in 2023 – intre primaria Buzau si firma RER. Interesant e faptul ca modelul de investitii preferat de RER presupune co-finantarea proiectelor sale prin accesarea banilor de la Fondul de Mediu. Cea de-a doua celula de depozitare a deseurilor construita la Galbinasi a fost ridicata cu un ajutor nerambursabil de 40% venit din acest fond, sumele destinate constructiei efective intrand la final in buzunarele Conprif, executantul lucrarii. Societatea e controlata de omul de afaceri Constantin Ghiveci, bun prieten cu copresedintele organizatiei PNL Buzau, Cezar Preda. La fel, o investitie dedicata unei statii de sortare va solicita sprijin financiar, intr-o schema paradoxala in care operatorul de salubritate isi asuma putine responsabilitati, dar solicita beneficii integrale.

Colectarea selectiva blocata de tigani!

Din taxa de salubritate pe care o colecteaza de la populatie ( aceasta a fost majorata prin hotarare de consiliu local, invocandu-se pretul carburantului si inflatia), RER a cheltuit milioande de lei pe clopote de colectare selectiva, montate in colaborare cu Intersemat – o asociatie care preia raspunderea reciclarii deseurilor de ambalaje in numele producatorilor, condusa de Jeanina Preda, sotia lui Cezar Preda. Sticla, plasticul, metalul si hartia colectate de aici sunt teoretic valorificate de RER si raportate de Intersemat ca tinte indeplinite in numele producatorilor pe care ii reprezinta. „Astea sunt de poze daca vreti. Lumea nu arunca civilizat”, spune directorul RER, adaugand ca este imposibila colectarea selectiva din cauza tiganilor care fura din containere si le distrug.
Totusi, firma colecteaza, printr-un sistem de pubele separate instalate in zonele rezidentiale, in jur de 11 tone de hartie si carton pe luna si alte cateva tone de PET-uri. In rest, raportarile oficiale pe subiect se fac pe hartie, „din procenti”, dupa cum recunoaste stalcit Mocanu. Si tocmai din cauza lipsei unui sistem eficient de colectare selectiva, gunoiul ajunge tot la groapa, ceea ce face imposibila pentru municipalitate atingerea unei alte tinte: aceea de a reduce cu 15% volumul de deseuri municipale depozitate. Efectul este pecuniar, fiecare tona depusa peste tinta stabilita fiind taxata, prin lege, cu 100 de lei. Asa a ajuns primaria Buzau sa fie datoare vanduta la Fondul de Mediu.
Aceste taxe impuse pe depasirile inregistrate de autoritatile locale (responsabile de respectarea tintelor, chiar daca au concesionat prin delegare serviciul de salubritate) sunt destinate investitiilor in mediu, RER fiind una dintre firmele care a accesat astfel de fonduri in trecut. Statia de sortare a grupului va fi cel mai probabil dezvoltata pe aceeasi matrita: banii platiti de toti buzoienii la bugetul local vor fi folositi pentru achitarea taxei la Fondul de Mediu, urmand sa se intoarca – ca investitie de data asta – in obiectivele private ale RER. Care s-a simtit deja indreptatita sa solicite prelungirea contractului cu primaria, din necesitati ce tin de „siguranta afacerii si de nevoia de amortizare.”

Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul Fundatiei Soros Romania, in cadrul programului Jurnalism de investigatie in slujba interesului public. Continutul acestui material nu reprezinta pozitia oficiala a Fundatiei Soros Romania.

Iata ce scriau cronicaromana.ro si ziarulrevolutionarul.ro in 2013

Cezar Florin Preda este, de ani buni, capul mafiei pedeliste din judeţul Buzău. Cu un tupeu fantastic, avid de funcţii şi bani publici, duplicitar, carierist, cu un caracter greţos (cum bine îi spunea un coleg din Modrogan! ), lipsit de scrupule, latifundiarul Preda, poreclit şi „regele gunoaielor”, a reuşit să se îmbogăţească rapid, îmbinând armonios afacerile cu politica. Liderul pedeliştilor buzoieni, deputat la al treilea mandat, Cezar Preda are o credibilitate mai mult decât jalnică în rândul populaţiei din judeţ, care l-a rejectat de mai multe ori, ultima dată chiar la alegerile locale din 2012, când a candidat la şefia Consiliului Judeţean Buzău. Doar „celebra” redistribuire a voturilor, negociată de liderii politici la Bucureşti, l-au mai trimis în Parlament şi după 2012, pe mult prea arogantul Cezar Preda.

Marginalizat de fosta conducere a PDL, pus la punct de fiecare dată de preşedintele Băsescu, Cezar Preda a luptat, la ultima Convenţia Naţională, în tabăra Blaga, fiind cadorisit de aceasta cu funcţia de prim-vicepreşedinte PDL. Locul său în fruntea actualului PDL, într-o echipă cu lideri compromişi precum Blaga, Flutur, Liviu Negoiţă, Sulfina Barbu sau Ioan Oltean, arată fără tăgadă că viitorul PDL este mai mult decât sumbru.

Preda are relaţii de afaceri cu fostul democrat- liberal Silviu Prigoană şi face parte din aşa-zisul grup de la sectorul 3 al PDL (Silvian Ionescu, fostul şef al Gărzii de Mediu, Sulfina Barbu, fostul ministru al Mediului, fostul primar al sectorului 3 Liviu Negoiţă). Imediat ce a devenit pentru prima dată deputat şi a ajuns la putere în 2005, alături de PD, prima grijă a lui Preda a fost să îşi propulseze soţia, pe Janina Preda, la conducerea Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, special înfiinţată pentru a gestiona toate procedurile de licitaţie în domeniul salubrităţii. Ce altă dovadă de caracter infect al unui proaspăt politician decât aceasta?

Pentru a pastra  aparenta distanţă faţă de afacerile cu bani publici pe care le derulează în dispreţul legii, chiar şi în această perioadă de opoziţie parlamentară, Preda se retrage, de ochii alegătorilor, la începutul anului 2005 din toate funcţiile deţinute la firmele care aveau contracte pe bani publici. În realitate, acesta a rămas acţionar la Atlas Invest SRL alături de soţia sa, în timp ce rudele sale au continuat, cu un profit pe măsură, afacerile RER.

Grupul de firme RER Romania SRL a fost ani buni cel mai important „gunoier” din ţară, asigurând serviciile de salubrizare din mai multe oraşe. RER este patronată de familia germană Remmert, dar supervizată politic de persoane-cheie din PD şi mai apoi PDL, în frunte cu deputatul Cezar Preda.

Lovituri abile pe piaţa energiei electrice

La marginea oraşului Buzău, Consiliul Local a dat, anul trecut, avizul construirii unei centrale fotovoltaice. Mega-afacerea cu panouri destinate transformării energiei solare în energie electrică aparţine societăţii Atlas Invest SRL, în care acţionar este însuşi parlamentarul PDL şi soţia lui, Jeanina. „Minunea judeţului” presupune atragerea a circa 25 de milioane de euro din fonduri PHARE, susţin autorităţile locale. Sistemele solare fotovoltaice folosesc panouri fotovoltaice şi au ca scop producerea de curent electric.

Proiectul se află în faza de aprobare, iar primul pas a fost rezolvat. Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Buzău, din 30 august 2012, a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul). În document nu apar, însă , numele deputatului şi al soţiei sale, ci doar al celor doi copii. Din hotărâre reiese că PUZ-ul pentru „Construire şi amplasare centrală fotovoltaică” include terenurile arabile „proprietate privată ale SC Atlas Invest SRL” şi a două persoane fizice, Mircea şi Irina Preda. Suprafaţa totală este de 16, 7 ha şi urmează să fie scoasă din circuitul arabil. Termenul până la care se poate construi este până în anul 2019.

Implicarea în această afacere a lui Cezar Preda a scos la iveală, însă, şi un alt aspect mai puţin ştiut despre deputat. Suprafaţa de teren pe care a pus-o la bătaie nu este trecute în declaraţia de avere din 2012. În declaraţia de interese pe 2012 Preda precizează doar că este asociat la SC Atlas Invest cu 50 la sută din părţile sociale. Ca bunuri, el deţine, oficial, patru terenuri: unul în Buzău şi trei în staţiunea montană Sărata Monteoru. De asemenea, are o pădure în localitatea Bîsoca, o casă de vacanţă în Sărata Monteoru, o vilă în Buzău.

Familia Preda, o familie de latifundiari

Potrivit unor anchete din presa centrală şi cea locală, în spatele mega-afacerii se ascunde şi un alt aspect interesant: toate cele 16,7 hectare destinate centralei solare au fost cumpărate de membrii familiei Preda în anul 2006, la doi ani după ce Cezar Preda a fost ales în primul mandat de deputat. Fiul acestuia are, potrivit lui Cezar Preda, 4 hectare pe care le-a cumpărat de la propria firmă. Din documentele Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Buzău reiese că le-a achiziţionat în 2010, de la SC Business Development SRL, societatea la care este acţionar iar adminitrator este Silvia Banu. „Le-a trecut pe persoană fizică”, susţine deputatul.

Fiica, Irina Preda pare cea mai avută: are 7,7 ha. Firma soţilor Preda deţine 5 ha. Despre investiţie, oficialii locali au declarat că este una privată, de la care aşteaptă să creeze locuri de muncă. „Noi ne-am trezit cu această propunere şi am aprobat PUZ-ul. Este o investiţie privată iar banii sunt alocaţi în acest scop direct persoanei care solicită. Energia electrică intră în sistemul naţional, nu e furnizată oraşului. Câştigul pentru locuitori ar fi că se crează locuri de muncă iar pentru municipalitate anumite taxe şi impozite vor ajung la buget. Nu ştiu cum au reuşit să intre într-o asemenea afacere căci nu oricine poate. Pentru Buzău, n-am fi avut şanse să primim fonduri europene”, a declarat la acea dată, pentru EVZ, viceprimarul Marcel Ciolacu. La rândul lui, prefectul judeţului Gabriel Dragoş Baltă a spus că nu ştie, nici el, detaliile afacerii lui Preda. “Măcar să fie de folos pentru locuitori, să aibă locuri de muncă”, a declarat prefectul care a mai spus că mai există un proiect asemănător în comuna buzoiană Stîlpu unde intenţionează să dezvolte o afacere asemănătoare o mare companie privată.

Un “gunoi” ce a făcut bani din …gunoi

După cum spuneam, grupul de firme RER Romania SRL a fost ani la rândul cel mai important „gunoier” din ţară, asigurând serviciile de salubrizare din 8 oraşe: Bucureşti, Timişoara, Buzău, Oradea, Galaţi, Brăila, Tulcea şi Deva. În Capitală, când spui REBU – firmă cu cifră anuală de afaceri de 30 de milioane de euro –, spui RER. Pentru că REBU înseamnă 50% RER şi 50% Consiliul Municipal. Director REBU a fost, printre alţii, chiar Mircea Raicu, fost preşedinte executiv PDL Ilfov, omul lui Cezar Preda şi vărul lui Romeo Raicu, fost vicepreşedinte PD şi preşedinte al filialei sectorului 4 a partidului.

Cezar Preda însuşi a fost director în RER, coordonând iniţial filiala din Buzău, apoi şi pe cele din Galaţi şi Tulcea. „Am coordonat toate afacerile RER din ţară, am pus pe roate şi afacerea REBU”, se laudă Preda. Deşi deputatul nu mai e implicat direct, sforile tot el le trage. La Galaţi, şef RER a fost ani buni finul lui Preda, Ion Dumitru.  „Eu l-am recomandat, e un băiat de excepţie, face treabă bună”, spunea, prin 2007, naşul Preda, care îşi umplea, în acelaşi timp, conturile cu bani publici.

La presiuni politice, Interseroh, cel mai mare concern internaţional de reciclare a deşeurilor, cu o cifră de afaceri de circa 2 miliarde de euro, s-a retras la finele lui 2007, de pe piaţa românească. Mişcarea a surprins actorii de pe piaţă, întrucât, nu mai departe de luna august 2007, managerul Interseroh România anunţa planuri ambiţioase. În locul Interseroh, la aceeaşi adresă s-a înfiinţat Intersemat, cu acţionar majoritar… RER. Manager la Intersemat este Jeanina Preda, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărire Comunală (ANRSC). „A rugat-o Remmert să se implice”, explica, cu acelaşi fantastic tupeu, Cezar Preda.

ANRSC este instituţia de care ţin, între altele, serviciile publice de salubritate. Jeanina Preda a fost şi reprezentantul legal al fiului său, Mircea Preda, în firma Rosal, care are contract pentru serviciile de salubritate în sectorul 3 al Capitalei. Domnul Preda susţine că acţiunile fiului său la Rosal ar fi fost vândute pe data de 19 ianuarie 2005, înainte ca soţia Jeanina să preia funcţia de la ANRSC, lucru infirmat de realitate!

Tupeul pedelistului a invadat şi municipiul Galaţi

Liderul P.D.-L. Buzău, deputatul Cezar Preda, i-a uimit pe jurnaliştii din Galaţi cu tupeul său. El a acuzat Primăria oraşului de la Dunăre că ar obstrucţiona construirea unui bloc de locuinţe de către firma sa, Atlas Invest, după ce primarul Marius Stan i-a făcut un favor în Consiliul Local Municipal.

Cartierul Ţiglina I se va îmbogăţi cu un bloc cu cinci etaje, construit de Atlas Invest, firma de familie a deputatului PDL Cezar Preda, pe terenul pe care finul lui, Dumitru Ion, directorul RER Ecologic Service, l-a obţinut la preţ de chilipir de la Primăria Buzău. La o şedinţă a Consiliului Local, aleşii locali au votat Planul Urbanistic Detaliat (PUD) al investiţiei lui Preda şi astfel au dat undă verde începerii lucrărilor. Proiectul de hotărâre a fost introdus pe ordinea de zi, la solicitarea primarului Marius Stan.

Pe 21 februarie 2012, „Viaţa liberă” a dezvăluit pe larg cum, cu ajutorul finului, Dumitru Ion, naşul Preda a dobândit terenul pe care se va construi blocul la un preţ de trei ori mai mic decât preţul pieţei. Prin votul aleşilor locali PSD, PC şi PDL, în octombrie 2009, terenul de 783,01 mp, situat în strada Regiment 11 Siret, Complexul Francezi, a fost vândut către SC RER, la preţul de 85 de euro/mp. Specialiştii imobiliari susţineau, la acel moment, că preţul de piaţă al unui metru pătrat de teren în zona respectivă este de minim 250 de euro! În loc să fie proprietară, RER este în prezent chiriaşă pe terenul proprietatea Atlas Invest!

Noul imobil va avea 25 de apartamente şi va fi ridicat în zona blocurilor C32 – C33, cu vedere spre Dunăre, dar şi spre RER. Atlas Invest a obţinut, în 2012, certificatul de urbanism, dar blocul nu a primit, în primă fază, autorizaţie de construire, iar PUD-ul s-a ales cu aviz negativ la comisii, din cauza hibelor: acces înghesuit şi un soi de mansardă netrecută în proiect. Ca să vă faceţi o idee despre ce înseamnă „acces înghesuit”, imaginaţi-vă că pentru căile de acces în bloc şi peluze, Atlas Invest a închiriat 1.500 mp de la Primărie!

Şedinţă de Consiliu Local, cu dedicaţie pentru Preda

Primarul Marius Stan le-a cerut aleşilor locali reuniţi, în şedinţă ordinară de Consiliu Local, să accepte completarea ordinii de zi cu PUD-ul unui bloc de locuinţe în Cartierul Francezi. „Acest proiect a fost în comisiile de specialitate dar, din cauza lipsei acordului vecinilor, a tot fost scos. Din respect pentru solicitant, cred că ar trebui să-l introducem pe ordinea de zi. Dacă sunteţi de acord, vă mulţumesc”, a spus primarul. Aleşii au fost de acord şi şi-au dat votul în favoarea PUD-ului. Atât edilul, cât şi consilierii ştiau foarte bine despre ce bloc este vorba şi a cui este investiţia, dar n-au avut de ales. PUD-ul şi solicitările Atlas Invest au tot fost ţinute pe tuşă şi amânate, motiv pentru care autorităţile locale riscau să fie date în judecată pentru că se pun de-a curmezişul unei investiţii imobiliare. Altfel spus, ce-a mâncat lupul, e bun mâncat!

A incendiat o arhivă a PCR

Potrivit unui document din 1997, pedelistul ar fi  fost implicat, în anul 1990, în distrugerea unei arhive a Partidului Comunist Român. Nota susţine că actele stocate conţineau texte despre organizaţiile din teritoriu ale PCR. Cu toate acestea, o notificare a Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău arăta că “s-a confirmat propunerea organelor de poliţie de a nu se începe urmărirea penală împotriva” lui Cezar Preda. Motivul: împlinirea termenului de prescripţie!

Mită electorală marca Preda

Poliţiştii din cadrul Postului de poliţie comunal Mărăcineni au fost sesizaţi telefonic, în campania pentru alegerile parlamentare de la finele anului trecut, de către un râmnicean în vârstă de 37 de ani cu privire la faptul că, pe o stradă din satul Căpăţâneşti, simpatizanţi ai unei formaţiuni politice oferă sume de bani localnicilor, în scop electoral. Imediat după primirea sesizării, echipa operativă a intervenit la faţa locului, iar poliţiştii au demarat activităţile specifice unor astfel de situaţii, fiind audiate mai multe persoane din localitate. Totodată, având în vedere natura aspectelor reclamate, a fost întocmit dosar penal, cercetările fiind continuate sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, în vederea clarificării situaţiei de fapt. Din datele pe care le avem în acest moment, suspecţii făceau parte din echipa de campanie a lui Cezar Preda, cel care candida din partea ARD pe Colegiul 7 Deputaţi.(Irinel I.).