Connect with us

Exclusiv

RAPORTUL LUI TUDOREL TOADER IMPOTRIVA CODRUTEI KOVESI/DOCUMENT INTEGRAL

Publicat

pe

Fostul colonel SRI Daniel Dragomir îl acuza pe deputatul PNL Cezar Preda, membru al Comisiei parlamentare de control al Serviciului Român de Informații, că a încălcat regulamentele Comisiei prin dezvăluirea conținutului audierilor, apreciind că ”se impune sesizarea Parchetului și chiar ridicarea imunității și arestarea preventivă”.
Nemulțumirea lui Daniel Dragomir este legată de declarațiile pe care Cezar Preda le-a făcut, pentru o televiziune.

”Domnul deputat Cezar Preda a încălcat regulamentele comisiei și a comis o serie de infracțiuni care aduc atingere respectării secretului de stat care guvernează audierile din comisie.
Eu mă aflu sub jurisdicția Comisiei Parlamentare de Control a SRI, tot ceea ce am declarat la audieri are caracter secret de stat.
Voi sesiza Comisia de Control cu privire la aceste încălcări ale legii, mai ales că cea mai mare încălcare a legii este chiar prezența domnului deputat Cezar Predă în această Comisie și în Parlament.
Se impune sesizarea de urgență a Parchetului General cu privire la infracțiunile grave comise public de domnul deputat.
Se impune chiar ridicarea imunității acestuia și reținerea și arestarea să preventivă.
Faptele extrem de grave comise aduc atingere lucrărilor comisiei și induc în opinia publică temerea că oricine poate ieși public cu declarații din interiorul unor ședințe secrete. Scopul domnului deputat Cezar Preda a fost de a-i avertiza pe Coldea și Dumbravă despre declarațiile mele. Este foarte grav. Pe cei care cred că vor putea încălca Constituția României la nesfârșit… îi anunț că se înșeală”, a scris Daniel Dragomir, pe blogul său.

Preluare Costin Tanasescu blog:

Odata cu intrarea in insolventa a firmei Intersemat administrata de Jeanina Preda, sotia deputatului PDL/PNL Cezar Florin Preda, au iesit la iveala fraude financiare colosale

Numele noii paradigme dupa care romanii au/vor colecta, transporta, sorta, recicla si depozita gunoaiele menajere are o forma rotunda, plina de promisiunea unei schimbari. Si totusi, „managementul deseurilor” ramane un eufemism in spatele caruia se desfasoara tacuta o industrie colosala construita pe retele transpartinice mafiote de influenta si bani.

Scena aceasta ar putea fi rupta din „WALL-E”. In fiecare zi, masinile de salubritate ale marilor orase si micilor comune isi descarca containerele peste miile de metri patrati ai celulelor ecologice construite in ultimii ani pe bani publici si promisiuni neonorate. Si in fiecare zi, „baietii destepti” – clienti fideli ai retelelor ministeriale sau ai administratiilor locale – care roiesc cu lacomie deasupra gunoaielor, zburand nedetectati in bataia unor obligatii europene transformate in uzine de bani, isi deschid larg buzunarele.
In ele intra neincetat sume care ar fi trebuit sa trateze simptomele unei boli vechi – depozitarea la gramada a deseurilor menajere. In Romania de astazi, gunoaiele ajung insa in proportie de 99% tot la groapa. Asta in timp ce sacouri calcate la dunga semneaza contracte de consultanta si executie, promit transparenta in cheltuirea fondurilor publice sau, pur si simplu, gireaza prin complicitate circuitele subterane prin care Romania isi construieste, de multe ori haotic, sisteme de management al deseurilor.

Retineti finalul, e numele noii paradigme dupa care romanii au/vor colecta, transporta, sorta, recupera, recicla si depozita gunoaiele menajere. E o sintagma rotunda, plina de promisiunea unei schimbari. Si totusi, pentru majoritatea autoritatilor din Romania ramane un eufemism, in spatele caruia se desfasoara tacuta o industrie colosala construita pe retele de influenta si bani. Foarte multi bani. Coroborarea cifrelor oficiale furnizate de Ministerul Mediului, Ministerul Finantelor Publice si Comisia Europeana arata asa: realizarea unor sisteme integrate de management al deseurilor a inghitit deja aproape 150 de milioane de euro din fonduri ISPA (un instrument de pre-aderare dedicat proiectelor de infrastructura si protectia mediului) si va beneficia, in urmatorii ani, de o finantare totala de 1,8 miliarde de euro prin Programul Operational Sectorial Mediu. La schimb, cetateanul ar trebui sa beneficieze de un sistem care sa-i colecteze selectiv gunoiul (pe fractii reciclabile: plastic si aluminiu, hartie si carton, sticla), sa-l sorteze, sa-l valorifice si doar in ultima instanta sa-l depuna la groapa.

Bani scursi in gunoaie

Raportarile la Comisia Europeana se ajusteaza insa din pix – o recunosc chiar oamenii din sistem, ascunzandu-se in spatele formulei „depinde cum interpretezi legea” -, iar realitatea din teren e crunta: gunoiul ajunge, aproape integral, tot la groapa. Aparitia unor depozite conforme menite sa inchida, cu rapiditate, vechile gropi de gunoi care au adus Romania in pragul declansarii procedurii de infringement n-a rezolvat problema. 49 de depozite municipale si aproximativ 2000 de gropi comunale neconforme sunt inca in functiune. Regulile comunitare solicita nu doar inchiderea lor urgenta, ci si sisteme locale care sa includa celule ecologice, statii de sortare, statii de compostare si statii de tratare a levigatului. Plus o intreaga infrastructura capabila sa sustina tintele de colectare selectiva – pubele si containere speciale, vehicule si utilaje de salubritate. In termenii economiei de piata, asta inseamna contracte de consultanta, asistenta tehnica si executie pentru fiecare obiectiv in parte, plus obligatia de a organiza licitatii separate pentru concesionarea serviciilor de administrare a depozitelor ecologice si a celor de salubritate locala.

Masuri centrale, deruta locala

Schema e suficient de complicata incat sa deruteze city-manageri, sefi de servicii publice locale, viceprimari si primari, consilieri locali si judeteni, directori de firme de salubritate si chibiti. Nu e insa intr-atat de complicata incat sa-i impiedice pe „baietii destepti” sa ia urma gunoaielor – produceti in medie cam 400 de kilograme pe an! – si sa creasca la umbra unui sistem care ar putea aduce Romaniei venituri de un miliard de euro anual si 200.000 de locuri de munca. Pana acum insa, sistemul n-a adus decat promisiuni celor pe care ar trebui sa-i deserveasca si bani celor angajati sa-l implementeze. Autoritatile locale ridica din umeri, acuzand legislatia defectuoasa, tintele europene prea ambitioase si, aproape de fiecare data, lipsa de educatie si ignoranta romanilor.

Firmele „clientilor” prospera insa, uneori transpartinic, alteori chiar pe meterezele politice, intr-o schema paradoxala care ajunge la maxima absurditate de a vira penalitatile acordate pentru neatingerea tintelor de depozitare la groapa, evident achitate din bani publici, in fonduri accesate de societatile de salubrizare pentru a-si finanta investitii private. Ulterior,  nevoia de amortizare a investitiilor prelungeste chiar durata contractelor publice.

De la fosti directori in Ministerul Mediului, la actuali consilieri locali sau judeteni cu apetit pentru afaceri, de la comisari ai Garzii de Mediu la actuali membri de prim plan ai vietii politice, de la mici sefi locali actionand parinteste pentru impartirea dreapta a banilor din salubritate, la oficiali imbogatiti peste noapte, mai toata lumea implicata in onorarea promisiunilor asumate fata de Uniunea Europeana pe segmentul de management al deseurilor si-a facut propriile jocuri, urmand propriile reguli.
Fara animatiile computerizate din WALL-E, fara marketingul celor de la Disney, fara popcorn in sali de cinema climatizate, realitatea frapeaza prin salbaticia detaliilor. Deasupra “cimiterelor” gunoaielor, acolo unde sistemul-de-bagat-bani-in-buzunarele-baietilor-destepti-si-pacalit-cetatenii isi ingroapa ineficienta, pasarile executa de fiecare data acelasi dans aiuritor, brazdand cerul in rotocoale apocaliptice. Un croncanit metalic, indiferent la forfota celor care rascolesc, cu utilajele lor moderne, mormanele de deseuri, se napusteste apoi deasupra resturilor rasturnate de-a valma.
Ciorile si pescarusii nu lipsesc niciodata din acest cadru „la vedere”. Oamenii au invatat si ei schema. In patru cazuri investigate la Galati, Braila, Buzau si Bacau n-au lipsit, nici macar o data, doua elemente: plonjoanele lacome ale pasarilor si zborul „sub radar” al „baietilor destepti”. Fraudele gasite sunt imense, de ordinul milioanelor de euro. Ancheta fiind in curs de desfasurare, mai jos vom dezvalui doar cateva indicii importante.

In familie. Jocuri murdare de-a Master Planul

Filosofia de afaceri a firmei de salubritate din Buzau – RER Ecologic Service, parte a grupului RER administrat pana in decembrie 2004 de fostul democrat-liberal, actual PNL, Cezar Preda – pare rupta din commedia dell’arte. Chiar daca s-a retras dupa ce a fost ales in functia de deputat, Preda ramane unul dintre stapanii pentru care actioneaza actualul director, Liviu Mocanu.

Un Pulcinella modern, dar teribil de clasic in actiune, Liviu Mocanu conduce firma de salubritate la care consiliul local detine 7% si a fost in acelasi timp, consilier judetean din partea PD-L si presedinte al Comisiei pentru servicii publice, comert si agricultura din Consiliul Judetean Buzau. Functie de la inaltimea careia nu numai ca vegheaza peste piata pe care opereaza afacerea la carma careia sta, ci si poate influenta voturile colegilor din CJ. Conform Agentiei Nationale de Integritate, conflictele de interese pentru consilierii locali si judeteni sunt prevazute in Legea administratiei publice locale din 2001, articolul 47 al acesteia statuand faptul ca „nu poate lua parte la deliberarea si la adoptarea hotararilor consilierul care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor consiliului”.
Liviu Mocanu a tras insa de toate sforile pe care le-a avut la dispozitie pentru a bloca aprobarea unui proiect de management al deseurilor la nivel judetean. Astfel, Buzaul, a pierdut efectiv cele 54 de milioane de euro nerambursabile pe care le-ar fi primit din Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu). Liviu Mocanu a reusit „sa convinga” majoritatea C.J. in frunte cu fostul presedinte Cristi Bigiu respingerea proiectul, aparand, in acelasi timp, interesul de business al firmei pe care o conduce si care detine monopol asupra serviciului de salubrizare din municipiul Buzau. Monopol ce putea fi spart, in conditiile in care un sistem integrat de management al deseurilor venea la pachet cu obligatia de a organiza o licitatie publica pentru selectarea operatorului de salubritate.

Taiat si adoptat

Liviu Mocanu a pledat, simplu, pentru inutilitatea aparitiei unei noi gropi ecologice, din moment ce depozitarea deseurilor se poate face la actuala groapa administrata de o firma care face parte din grupul RER.
Cu alte cuvinte, Mocanu a avut grija ca robinetul sa ramana deschis pentru cealalta firma a grupului, care taxeaza la groapa tona de deseuri cu 46 de lei, bani ce ajung tot in portofelul RER. Nonsalant, directorul general al operatorului de salubritate din Buzau recunoaste faptul ca a pledat in sedintele Consiliului Judetean pentru scoaterea din Master Plan atat a depozitului ecologic (posibil concurent celui deja existent la Galbinasi), cat si a unei statii de sortare. Astfel, master planul judetean a picat.

Rasplatit cu o prelungire de 12 ani a contractului

Miscarile tectonice iscate la Buzau de interesele RER si complicitatea lui Cezar Preda au mai avut o miza. Contractul semnat de operatorul de salubritate cu municipalitatea expira in 2012. Directorul Mocanu, neobosit in a asigura fluxul financiar in buzunarele firmei, a cerut prelungirea intelegerii, motivand ca va cheltui 7 milioane de euro pe o statie de sortare. „Investitia necesita 12 ani pentru a fi amortizata”, a fost argumentul. Surse din CLM ne-au declarat ca proiectul de hotarare a fost aprobat la finalul lunii noiembrie 2011, prin care, fara nicio licitatie, s-a prelungit contractul de salubrizare pana in 2023 – intre primaria Buzau si firma RER. Interesant e faptul ca modelul de investitii preferat de RER presupune co-finantarea proiectelor sale prin accesarea banilor de la Fondul de Mediu. Cea de-a doua celula de depozitare a deseurilor construita la Galbinasi a fost ridicata cu un ajutor nerambursabil de 40% venit din acest fond, sumele destinate constructiei efective intrand la final in buzunarele Conprif, executantul lucrarii. Societatea e controlata de omul de afaceri Constantin Ghiveci, bun prieten cu copresedintele organizatiei PNL Buzau, Cezar Preda. La fel, o investitie dedicata unei statii de sortare va solicita sprijin financiar, intr-o schema paradoxala in care operatorul de salubritate isi asuma putine responsabilitati, dar solicita beneficii integrale.

Colectarea selectiva blocata de tigani!

Din taxa de salubritate pe care o colecteaza de la populatie ( aceasta a fost majorata prin hotarare de consiliu local, invocandu-se pretul carburantului si inflatia), RER a cheltuit milioande de lei pe clopote de colectare selectiva, montate in colaborare cu Intersemat – o asociatie care preia raspunderea reciclarii deseurilor de ambalaje in numele producatorilor, condusa de Jeanina Preda, sotia lui Cezar Preda. Sticla, plasticul, metalul si hartia colectate de aici sunt teoretic valorificate de RER si raportate de Intersemat ca tinte indeplinite in numele producatorilor pe care ii reprezinta. „Astea sunt de poze daca vreti. Lumea nu arunca civilizat”, spune directorul RER, adaugand ca este imposibila colectarea selectiva din cauza tiganilor care fura din containere si le distrug.
Totusi, firma colecteaza, printr-un sistem de pubele separate instalate in zonele rezidentiale, in jur de 11 tone de hartie si carton pe luna si alte cateva tone de PET-uri. In rest, raportarile oficiale pe subiect se fac pe hartie, „din procenti”, dupa cum recunoaste stalcit Mocanu. Si tocmai din cauza lipsei unui sistem eficient de colectare selectiva, gunoiul ajunge tot la groapa, ceea ce face imposibila pentru municipalitate atingerea unei alte tinte: aceea de a reduce cu 15% volumul de deseuri municipale depozitate. Efectul este pecuniar, fiecare tona depusa peste tinta stabilita fiind taxata, prin lege, cu 100 de lei. Asa a ajuns primaria Buzau sa fie datoare vanduta la Fondul de Mediu.
Aceste taxe impuse pe depasirile inregistrate de autoritatile locale (responsabile de respectarea tintelor, chiar daca au concesionat prin delegare serviciul de salubritate) sunt destinate investitiilor in mediu, RER fiind una dintre firmele care a accesat astfel de fonduri in trecut. Statia de sortare a grupului va fi cel mai probabil dezvoltata pe aceeasi matrita: banii platiti de toti buzoienii la bugetul local vor fi folositi pentru achitarea taxei la Fondul de Mediu, urmand sa se intoarca – ca investitie de data asta – in obiectivele private ale RER. Care s-a simtit deja indreptatita sa solicite prelungirea contractului cu primaria, din necesitati ce tin de „siguranta afacerii si de nevoia de amortizare.”

Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul Fundatiei Soros Romania, in cadrul programului Jurnalism de investigatie in slujba interesului public. Continutul acestui material nu reprezinta pozitia oficiala a Fundatiei Soros Romania.

Iata ce scriau cronicaromana.ro si ziarulrevolutionarul.ro in 2013

Cezar Florin Preda este, de ani buni, capul mafiei pedeliste din judeţul Buzău. Cu un tupeu fantastic, avid de funcţii şi bani publici, duplicitar, carierist, cu un caracter greţos (cum bine îi spunea un coleg din Modrogan! ), lipsit de scrupule, latifundiarul Preda, poreclit şi „regele gunoaielor”, a reuşit să se îmbogăţească rapid, îmbinând armonios afacerile cu politica. Liderul pedeliştilor buzoieni, deputat la al treilea mandat, Cezar Preda are o credibilitate mai mult decât jalnică în rândul populaţiei din judeţ, care l-a rejectat de mai multe ori, ultima dată chiar la alegerile locale din 2012, când a candidat la şefia Consiliului Judeţean Buzău. Doar „celebra” redistribuire a voturilor, negociată de liderii politici la Bucureşti, l-au mai trimis în Parlament şi după 2012, pe mult prea arogantul Cezar Preda.

Marginalizat de fosta conducere a PDL, pus la punct de fiecare dată de preşedintele Băsescu, Cezar Preda a luptat, la ultima Convenţia Naţională, în tabăra Blaga, fiind cadorisit de aceasta cu funcţia de prim-vicepreşedinte PDL. Locul său în fruntea actualului PDL, într-o echipă cu lideri compromişi precum Blaga, Flutur, Liviu Negoiţă, Sulfina Barbu sau Ioan Oltean, arată fără tăgadă că viitorul PDL este mai mult decât sumbru.

Preda are relaţii de afaceri cu fostul democrat- liberal Silviu Prigoană şi face parte din aşa-zisul grup de la sectorul 3 al PDL (Silvian Ionescu, fostul şef al Gărzii de Mediu, Sulfina Barbu, fostul ministru al Mediului, fostul primar al sectorului 3 Liviu Negoiţă). Imediat ce a devenit pentru prima dată deputat şi a ajuns la putere în 2005, alături de PD, prima grijă a lui Preda a fost să îşi propulseze soţia, pe Janina Preda, la conducerea Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, special înfiinţată pentru a gestiona toate procedurile de licitaţie în domeniul salubrităţii. Ce altă dovadă de caracter infect al unui proaspăt politician decât aceasta?

Pentru a pastra  aparenta distanţă faţă de afacerile cu bani publici pe care le derulează în dispreţul legii, chiar şi în această perioadă de opoziţie parlamentară, Preda se retrage, de ochii alegătorilor, la începutul anului 2005 din toate funcţiile deţinute la firmele care aveau contracte pe bani publici. În realitate, acesta a rămas acţionar la Atlas Invest SRL alături de soţia sa, în timp ce rudele sale au continuat, cu un profit pe măsură, afacerile RER.

Grupul de firme RER Romania SRL a fost ani buni cel mai important „gunoier” din ţară, asigurând serviciile de salubrizare din mai multe oraşe. RER este patronată de familia germană Remmert, dar supervizată politic de persoane-cheie din PD şi mai apoi PDL, în frunte cu deputatul Cezar Preda.

Lovituri abile pe piaţa energiei electrice

La marginea oraşului Buzău, Consiliul Local a dat, anul trecut, avizul construirii unei centrale fotovoltaice. Mega-afacerea cu panouri destinate transformării energiei solare în energie electrică aparţine societăţii Atlas Invest SRL, în care acţionar este însuşi parlamentarul PDL şi soţia lui, Jeanina. „Minunea judeţului” presupune atragerea a circa 25 de milioane de euro din fonduri PHARE, susţin autorităţile locale. Sistemele solare fotovoltaice folosesc panouri fotovoltaice şi au ca scop producerea de curent electric.

Proiectul se află în faza de aprobare, iar primul pas a fost rezolvat. Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Buzău, din 30 august 2012, a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul). În document nu apar, însă , numele deputatului şi al soţiei sale, ci doar al celor doi copii. Din hotărâre reiese că PUZ-ul pentru „Construire şi amplasare centrală fotovoltaică” include terenurile arabile „proprietate privată ale SC Atlas Invest SRL” şi a două persoane fizice, Mircea şi Irina Preda. Suprafaţa totală este de 16, 7 ha şi urmează să fie scoasă din circuitul arabil. Termenul până la care se poate construi este până în anul 2019.

Implicarea în această afacere a lui Cezar Preda a scos la iveală, însă, şi un alt aspect mai puţin ştiut despre deputat. Suprafaţa de teren pe care a pus-o la bătaie nu este trecute în declaraţia de avere din 2012. În declaraţia de interese pe 2012 Preda precizează doar că este asociat la SC Atlas Invest cu 50 la sută din părţile sociale. Ca bunuri, el deţine, oficial, patru terenuri: unul în Buzău şi trei în staţiunea montană Sărata Monteoru. De asemenea, are o pădure în localitatea Bîsoca, o casă de vacanţă în Sărata Monteoru, o vilă în Buzău.

Familia Preda, o familie de latifundiari

Potrivit unor anchete din presa centrală şi cea locală, în spatele mega-afacerii se ascunde şi un alt aspect interesant: toate cele 16,7 hectare destinate centralei solare au fost cumpărate de membrii familiei Preda în anul 2006, la doi ani după ce Cezar Preda a fost ales în primul mandat de deputat. Fiul acestuia are, potrivit lui Cezar Preda, 4 hectare pe care le-a cumpărat de la propria firmă. Din documentele Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Buzău reiese că le-a achiziţionat în 2010, de la SC Business Development SRL, societatea la care este acţionar iar adminitrator este Silvia Banu. „Le-a trecut pe persoană fizică”, susţine deputatul.

Fiica, Irina Preda pare cea mai avută: are 7,7 ha. Firma soţilor Preda deţine 5 ha. Despre investiţie, oficialii locali au declarat că este una privată, de la care aşteaptă să creeze locuri de muncă. „Noi ne-am trezit cu această propunere şi am aprobat PUZ-ul. Este o investiţie privată iar banii sunt alocaţi în acest scop direct persoanei care solicită. Energia electrică intră în sistemul naţional, nu e furnizată oraşului. Câştigul pentru locuitori ar fi că se crează locuri de muncă iar pentru municipalitate anumite taxe şi impozite vor ajung la buget. Nu ştiu cum au reuşit să intre într-o asemenea afacere căci nu oricine poate. Pentru Buzău, n-am fi avut şanse să primim fonduri europene”, a declarat la acea dată, pentru EVZ, viceprimarul Marcel Ciolacu. La rândul lui, prefectul judeţului Gabriel Dragoş Baltă a spus că nu ştie, nici el, detaliile afacerii lui Preda. “Măcar să fie de folos pentru locuitori, să aibă locuri de muncă”, a declarat prefectul care a mai spus că mai există un proiect asemănător în comuna buzoiană Stîlpu unde intenţionează să dezvolte o afacere asemănătoare o mare companie privată.

Un “gunoi” ce a făcut bani din …gunoi

După cum spuneam, grupul de firme RER Romania SRL a fost ani la rândul cel mai important „gunoier” din ţară, asigurând serviciile de salubrizare din 8 oraşe: Bucureşti, Timişoara, Buzău, Oradea, Galaţi, Brăila, Tulcea şi Deva. În Capitală, când spui REBU – firmă cu cifră anuală de afaceri de 30 de milioane de euro –, spui RER. Pentru că REBU înseamnă 50% RER şi 50% Consiliul Municipal. Director REBU a fost, printre alţii, chiar Mircea Raicu, fost preşedinte executiv PDL Ilfov, omul lui Cezar Preda şi vărul lui Romeo Raicu, fost vicepreşedinte PD şi preşedinte al filialei sectorului 4 a partidului.

Cezar Preda însuşi a fost director în RER, coordonând iniţial filiala din Buzău, apoi şi pe cele din Galaţi şi Tulcea. „Am coordonat toate afacerile RER din ţară, am pus pe roate şi afacerea REBU”, se laudă Preda. Deşi deputatul nu mai e implicat direct, sforile tot el le trage. La Galaţi, şef RER a fost ani buni finul lui Preda, Ion Dumitru.  „Eu l-am recomandat, e un băiat de excepţie, face treabă bună”, spunea, prin 2007, naşul Preda, care îşi umplea, în acelaşi timp, conturile cu bani publici.

La presiuni politice, Interseroh, cel mai mare concern internaţional de reciclare a deşeurilor, cu o cifră de afaceri de circa 2 miliarde de euro, s-a retras la finele lui 2007, de pe piaţa românească. Mişcarea a surprins actorii de pe piaţă, întrucât, nu mai departe de luna august 2007, managerul Interseroh România anunţa planuri ambiţioase. În locul Interseroh, la aceeaşi adresă s-a înfiinţat Intersemat, cu acţionar majoritar… RER. Manager la Intersemat este Jeanina Preda, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărire Comunală (ANRSC). „A rugat-o Remmert să se implice”, explica, cu acelaşi fantastic tupeu, Cezar Preda.

ANRSC este instituţia de care ţin, între altele, serviciile publice de salubritate. Jeanina Preda a fost şi reprezentantul legal al fiului său, Mircea Preda, în firma Rosal, care are contract pentru serviciile de salubritate în sectorul 3 al Capitalei. Domnul Preda susţine că acţiunile fiului său la Rosal ar fi fost vândute pe data de 19 ianuarie 2005, înainte ca soţia Jeanina să preia funcţia de la ANRSC, lucru infirmat de realitate!

Tupeul pedelistului a invadat şi municipiul Galaţi

Liderul P.D.-L. Buzău, deputatul Cezar Preda, i-a uimit pe jurnaliştii din Galaţi cu tupeul său. El a acuzat Primăria oraşului de la Dunăre că ar obstrucţiona construirea unui bloc de locuinţe de către firma sa, Atlas Invest, după ce primarul Marius Stan i-a făcut un favor în Consiliul Local Municipal.

Cartierul Ţiglina I se va îmbogăţi cu un bloc cu cinci etaje, construit de Atlas Invest, firma de familie a deputatului PDL Cezar Preda, pe terenul pe care finul lui, Dumitru Ion, directorul RER Ecologic Service, l-a obţinut la preţ de chilipir de la Primăria Buzău. La o şedinţă a Consiliului Local, aleşii locali au votat Planul Urbanistic Detaliat (PUD) al investiţiei lui Preda şi astfel au dat undă verde începerii lucrărilor. Proiectul de hotărâre a fost introdus pe ordinea de zi, la solicitarea primarului Marius Stan.

Pe 21 februarie 2012, „Viaţa liberă” a dezvăluit pe larg cum, cu ajutorul finului, Dumitru Ion, naşul Preda a dobândit terenul pe care se va construi blocul la un preţ de trei ori mai mic decât preţul pieţei. Prin votul aleşilor locali PSD, PC şi PDL, în octombrie 2009, terenul de 783,01 mp, situat în strada Regiment 11 Siret, Complexul Francezi, a fost vândut către SC RER, la preţul de 85 de euro/mp. Specialiştii imobiliari susţineau, la acel moment, că preţul de piaţă al unui metru pătrat de teren în zona respectivă este de minim 250 de euro! În loc să fie proprietară, RER este în prezent chiriaşă pe terenul proprietatea Atlas Invest!

Noul imobil va avea 25 de apartamente şi va fi ridicat în zona blocurilor C32 – C33, cu vedere spre Dunăre, dar şi spre RER. Atlas Invest a obţinut, în 2012, certificatul de urbanism, dar blocul nu a primit, în primă fază, autorizaţie de construire, iar PUD-ul s-a ales cu aviz negativ la comisii, din cauza hibelor: acces înghesuit şi un soi de mansardă netrecută în proiect. Ca să vă faceţi o idee despre ce înseamnă „acces înghesuit”, imaginaţi-vă că pentru căile de acces în bloc şi peluze, Atlas Invest a închiriat 1.500 mp de la Primărie!

Şedinţă de Consiliu Local, cu dedicaţie pentru Preda

Primarul Marius Stan le-a cerut aleşilor locali reuniţi, în şedinţă ordinară de Consiliu Local, să accepte completarea ordinii de zi cu PUD-ul unui bloc de locuinţe în Cartierul Francezi. „Acest proiect a fost în comisiile de specialitate dar, din cauza lipsei acordului vecinilor, a tot fost scos. Din respect pentru solicitant, cred că ar trebui să-l introducem pe ordinea de zi. Dacă sunteţi de acord, vă mulţumesc”, a spus primarul. Aleşii au fost de acord şi şi-au dat votul în favoarea PUD-ului. Atât edilul, cât şi consilierii ştiau foarte bine despre ce bloc este vorba şi a cui este investiţia, dar n-au avut de ales. PUD-ul şi solicitările Atlas Invest au tot fost ţinute pe tuşă şi amânate, motiv pentru care autorităţile locale riscau să fie date în judecată pentru că se pun de-a curmezişul unei investiţii imobiliare. Altfel spus, ce-a mâncat lupul, e bun mâncat!

A incendiat o arhivă a PCR

Potrivit unui document din 1997, pedelistul ar fi  fost implicat, în anul 1990, în distrugerea unei arhive a Partidului Comunist Român. Nota susţine că actele stocate conţineau texte despre organizaţiile din teritoriu ale PCR. Cu toate acestea, o notificare a Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău arăta că “s-a confirmat propunerea organelor de poliţie de a nu se începe urmărirea penală împotriva” lui Cezar Preda. Motivul: împlinirea termenului de prescripţie!

Mită electorală marca Preda

Poliţiştii din cadrul Postului de poliţie comunal Mărăcineni au fost sesizaţi telefonic, în campania pentru alegerile parlamentare de la finele anului trecut, de către un râmnicean în vârstă de 37 de ani cu privire la faptul că, pe o stradă din satul Căpăţâneşti, simpatizanţi ai unei formaţiuni politice oferă sume de bani localnicilor, în scop electoral. Imediat după primirea sesizării, echipa operativă a intervenit la faţa locului, iar poliţiştii au demarat activităţile specifice unor astfel de situaţii, fiind audiate mai multe persoane din localitate. Totodată, având în vedere natura aspectelor reclamate, a fost întocmit dosar penal, cercetările fiind continuate sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, în vederea clarificării situaţiei de fapt. Din datele pe care le avem în acest moment, suspecţii făceau parte din echipa de campanie a lui Cezar Preda, cel care candida din partea ARD pe Colegiul 7 Deputaţi.(Irinel I.).

 

Exclusiv

Ordinea lucrărilor: când montezi ferestrele față de tencuieli

Publicat

pe

De

Meșterul îți spune că poate veni cu ferestrele în două săptămâni, dar zugravii sunt programați chiar de luni. Gresia a fost comandată, iar ușile sunt pe drum. Dintr-odată te trezești cu o întrebare simplă, care ține de logica șantierului: ce se face întâi? Ordinea lucrărilor nu e o chestiune de preferință, ci de consecințe. O fereastră montată prea devreme se poate umple de praf și mortar, iar una montată prea târziu poate bloca tencuiala. Mai jos parcurgem o succesiune rezonabilă, cu explicații pe înțelesul unui proprietar care vrea să nu fie luat prin surprindere.

De ce contează ordinea, nu doar calitatea materialelor

Într-o renovare, fiecare etapă pregătește suprafața pentru următoarea. Instalațiile ascunse în pereți trebuie făcute înainte de tencuială, tencuiala trebuie să se usuce înainte de vopsea, iar pardoseala finală se montează abia când nu mai cade praf de pe pereți. Dacă sari o etapă sau o muți, plătești cu refaceri.

Un exemplu pe care mulți îl trăiesc: parchetul este pus înainte ca zugravii să termine. După câteva zile, pe lemn apar urme de vopsea, de ghips, de pași cu încălțăminte murdară. Chiar dacă se acoperă cu folie, un strat de protecție nu rezistă la șase persoane care lucrează zilnic.

Ordinea depinde și de tipul locuinței. Într-un apartament vechi, cu pereți denivelați, se tencuiește mai mult. Într-un bloc nou, la gri, pereții sunt mai drepți, iar lucrările se reduc. Înainte de orice, cere echipei un grafic simplu, scris, cu etapele și cu perioadele de uscare, pentru a putea pregăti la timp materialele.

Nu te baza pe memorie sau pe promisiuni verbale. Un tabel de o pagină, afișat pe peretele din hol, scutește de multe discuții.

Mai există un factor pe care mulți îl trec cu vederea: programul oamenilor. Un electrician bun poate fi liber doar în două săptămâni, iar un zugrav, abia peste o lună. Dacă ordinea ideală nu se potrivește cu disponibilitatea lor, mai bine amâni o etapă decât să le inversezi, pentru că inversarea se plătește de obicei cu refaceri.

Unde se așază ferestrele și ușile în succesiune

De regulă, tâmplăria exterioară se montează înaintea tencuielilor interioare și a finisajelor, pentru că toc și perete trebuie să se închidă corect, iar locuința să fie ferită de ploaie și vânt. Ușile interioare, în schimb, se pun spre final, după pardoseală și după vopsele, ca să nu fie zgâriate pe parcurs.

Dacă ai chiar acum de ales între variante, sau vrei să înțelegi tipurile de montaj, secțiunea dedicată uși și ferestre de pe RenovăriOnline explică diferențele dintre profile, tipuri de deschidere și ce întrebări să-i pui montatorului înainte de comandă.

O greșeală frecventă este să alegi ferestrele după preț, fără să verifici dimensiunile efective ale golurilor. Dacă peretele nu este tencuit, grosimea stratului final schimbă adâncimea ferestrei. Măsurătorile se confirmă la fața locului, cu echipa de montaj, nu din plan.

Lasă marginile ferestrelor protejate cu folie până la sfârșit, pentru că mortarul și vopseaua lasă urme greu de scos. După montaj, verifică cum se închid și se deschid canaturile, apoi cere montatorului să le regleze.

Mai e un aspect practic: temperatura. Mortarul și spumele de montaj au limite de lucru, iar iarna sau în zilele foarte călduroase rezultatul poate fi mai slab. Întreabă montatorii dacă au restricții de sezon și programează lucrarea în zilele potrivite, chiar dacă asta înseamnă să mai aștepți puțin.

Etapa murdară: instalații, tencuieli și șape

Înainte de a vedea ceva frumos în casă, trebuie trecut prin partea cea mai zgomotoasă. Se fac mai întâi spargerile necesare, apoi traseele pentru apă, canalizare și electric. Abia după ce acestea sunt verificate se închid șlițurile și se trece la tencuit.

Tencuiala are nevoie de timp, iar graba se plătește. Un perete tencuit și vopsit prea repede se poate umfla sau fisura, iar umezeala rămasă în interior va ieși la suprafață sub forma unor pete sau a unei vopsele care se desprinde. Timpii de uscare depind de material, de grosime și de condițiile din încăpere, deci întreabă meșterul și ia-i în serios recomandarea.

Șapa se toarnă după tencuieli, uneori înainte, în funcție de proiect, și are la rândul ei o perioadă de uscare înainte de pardoseala finală. Aerisirea camerei ajută, dar fără curenți puternici care ar putea usca suprafața prea repede.

În această etapă, casa arată cel mai prost. Nu te descuraja: este normal ca totul să pară un câmp de luptă. Important este ca fiecare strat să se termine corect și să fie lăsat să se așeze.

Pregătește locuința pentru praf: mută mobila, acoperă ce rămâne cu folie groasă și sigilează ușile spre încăperile deja terminate. Praful de șlefuit sau de tencuială ajunge peste tot, chiar și prin sertare. Câteva ore de protecție la început economisesc zile de curățenie la final.

Tencuiala cu ipsos sau cu ciment, pusă la locul ei

Nu toate încăperile au nevoie de același material. Ipsosul este plăcut la aplicare și dă o suprafață netedă în încăperile uscate, în timp ce cimentul rezistă mai bine la umezeală și se folosește în zone mai solicitate. Dacă te îndoiești, nu amesteca soluțiile pe același perete fără sfatul unui specialist.

Alegerea se face în funcție de cameră, de starea pereților și de ce urmează după. Detaliile despre tencuielile cu ipsos sau ciment și despre locurile potrivite pentru fiecare le găsești într-un material dedicat pe același site, util dacă vrei să discuți informat cu echipa.

Atenție la compatibilitatea straturilor: un grund nepotrivit, o vopsea aplicată pe o suprafață încă umedă sau o glet pus peste un strat friabil duc la probleme care se văd după câteva luni. Cere ca fiecare produs să fie folosit conform fișei lui tehnice.

Notează marca și lotul materialelor folosite. Dacă peste ani trebuie să faci o reparație locală, vei ști exact ce să cumperi pentru a obține un aspect uniform.

Dacă ai perete cu urme vechi de igrasie sau cu fisuri mari, rezolvă mai întâi cauza, nu doar aspectul. O tencuială nouă pusă peste o problemă netratată va ceda în scurt timp, indiferent de materialul ales. Cere echipei o părere sinceră și nu te grăbi să acoperi ce ar trebui mai întâi înțeles.

Finisajele: vopsea, pardoseală și detalii

După ce tencuielile sunt uscate, urmează gletul, grundul și vopseaua, apoi, de obicei, pardoseala, plintele și ușile. Unii montează pardoseala înaintea vopselei finale, alții invers. Ambele variante pot funcționa, dar cu protecții adecvate și cu o echipă care respectă ordinea convenită.

Plintele se pun la final, la fel ca ușile, pentru că ele ascund rosturile și trebuie să fie în ton cu restul. Prizele, întrerupătoarele și corpurile de iluminat vin ultimele, pentru a nu fi murdărite de vopsea.

Fă un tur al locuinței cu o listă de verificare: colțuri drepte, vopsea uniformă, rosturi curate, uși care se închid fără să frece. Notează fiecare defect pe un bilet adeziv, apoi cere remedierea înainte de plata finală.

Nu acorda importanță doar aspectului: verifică și funcționarea. Un întrerupător care nu răspunde sau o ușă care se blochează sunt mai ușor de reparat acum, cât echipa încă lucrează, decât peste o lună.

Culorile merită testate la lumina din casă, nu din catalog. Pune pe perete o probă mare, privește-o dimineața și seara, apoi decide. Un ton care arată bine într-un magazin poate părea cu totul altfel într-o cameră cu ferestre spre nord, iar vopsitul dublu, după regret, e costisitor.

Cum ții șantierul sub control fără să stai acolo zilnic

Nu e nevoie să fii prezent opt ore pe zi, dar o vizită scurtă, de două sau trei ori pe săptămână, face diferența. Vino cu telefonul încărcat, fotografiază etapele ascunse, cum ar fi țevile înainte de tencuit, și trimite poze pe grupul comun. Ele valorează mult dacă apare o întrebare ulterioară.

Stabilește un singur interlocutor din partea echipei și o singură cale de comunicare. Dacă transmiți aceeași cerere unui zugrav, unui electrician și șefului de echipă, vei primi trei interpretări. Un mesaj scris, clar, la sfârșitul vizitei, evită confuziile.

Verifică lunar bugetul față de plan. Cheltuielile mici, adunate, ajung să conteze. Păstrează o rezervă pentru surprize, pentru că în orice casă veche există una, ascunsă după perete.

Pregătește-te și pentru întârzieri. O livrare amânată de furnizor nu înseamnă o catastrofă, ci doar o mutare în grafic. Dacă ai un plan alternativ, de pildă o lucrare care poate fi făcută între timp, nu pierzi zile.

La final, strânge actele: garanțiile pentru ferestre, fișele materialelor, facturile și un proces-verbal de predare semnat. Unele defecte apar abia după câteva luni, iar un dosar ordonat te ajută să ceri remedierea fără discuții lungi. Un folder în telefon cu pozele etapelor ascunse completează tabloul.

Înainte de prima zi de lucru, cere un grafic scris cu etapele și timpii de uscare, apoi verifică dacă tâmplăria, instalațiile și tencuielile apar în ordinea logică. Dacă un termen ți se pare nerealist, întreabă de ce. O discuție de zece minute acum poate evita săptămâni de refaceri mai târziu.

Citeste in continuare

Exclusiv

Când o neînțelegere în familie merită să ajungă în instanță

Publicat

pe

De

Aproape fiecare familie are o poveste despre un teren, o casă la țară sau un set de bijuterii care a stricat o relație de ani de zile. La început pare o chestiune minoră, o vorbă spusă greșit la o înmormântare, o promisiune neînscrisă nicăieri. Apoi lucrurile se strâng ca un nod, iar cineva rostește fraza care schimbă tonul discuției: ne vedem în instanță. Noi, cei care am trecut pe lângă astfel de situații ca martori sau ca rude, am observat că decizia de a merge la proces se ia rar la rece. De aceea merită să stăm puțin și să ne întrebăm când este într-adevăr drumul potrivit și când mai există alte variante.

Ce ne face să ajungem repede la ultimul cuvânt

Primul lucru pe care îl remarcăm este că disputele de familie au rareori legătură doar cu banii sau cu lucrurile disputate. În spatele unui hotar contestat stă adesea o supărare veche, o impresie că un frate a fost favorizat sau că cineva a îngrijit un părinte bolnav fără recunoaștere. Obiectul disputei devine un fel de scuză pentru o rană mai adâncă.

Acest amestec dintre emoții și interese practice explică de ce discuțiile ajung atât de repede în punctul în care fiecare pretinde că are dreptate absolută. Cei implicați nu mai ascultă, ci își pregătesc replica. Un mic detaliu personal: în familia noastră, o ceartă pe tema unui gard de pe marginea unui teren a durat cinci ani, iar gardul nu a mai contat de mult când s-a ajuns la o înțelegere.

Când simți că discuția a devenit mai mult despre orgoliu decât despre ce se cere de fapt, e un semnal bun să te oprești și să te întrebi ce vrei cu adevărat de la această situație. Vrei un rezultat concret, o recunoaștere sau doar să nu pierzi? Răspunsul sincer schimbă strategia.

Ajută și să observi limbajul folosit. Cuvintele întotdeauna și niciodată apar des în certurile de familie: tu niciodată nu ai ajutat, voi întotdeauna ați primit mai mult. Ele închid ușa, pentru că nimeni nu poate recunoaște că a greșit tot timpul. Dacă reușești să le înlocuiești cu fapte concrete, cu date și situații, discuția devine rezolvabilă.

Etapele pe care merită să le încerci înainte de proces

În cele mai multe cazuri, drumul rezonabil începe cu o discuție calmă, preferabil cu un mediator informal, de pildă un unchi respectat sau un prieten al familiei care nu ia partea nimănui. Se poate scrie pe o foaie ce se dorește de fiecare parte și se caută punctele comune. Uneori, simplul fapt că cineva ascultă fără să întrerupă reduce tensiunea.

Dacă discuția nu duce nicăieri, urmează de obicei o scrisoare sau o notificare scrisă, prin care ceri clar un lucru și îți anunți intenția de a merge mai departe. Un astfel de document are rol dublu: arată seriozitate și te ajută să-ți ordonezi propriile argumente. Pentru multe litigii, există și posibilitatea medierii, o procedură în care un specialist neutru ajută părțile să ajungă la o înțelegere pe care o semnează împreună.

Aceste pași nu garantează reușita, dar lasă relațiile mai puțin rănite și economisesc timp. Un proces poate dura ani, iar în tot acest timp rudele rămân în tabere separate, la nunți și la sărbători. Iar un acord scris, bine pus la punct, are aceeași putere practică ca și o hotărâre, dacă este redactat corect.

Mediatorul nu este judecător și nu dă verdicte. El pune întrebări, reformulează, propune pauze, ține discuția pe subiect. Mulți dintre cei care au trecut printr-o mediere spun că cel mai greu a fost să vorbească civilizat în aceeași cameră, nu să ajungă la o sumă sau la o împărțeală. Odată trecut acest prag, restul este adesea o chestiune de calcule.

Când procesul devine totuși varianta rezonabilă

Există situații în care nu mai ai alternative. Când cealaltă parte refuză orice discuție, când se schimbă fapte pe teren fără acordul tău, când termenele de prescripție se apropie sau când e vorba de un drept pe care legea îl protejează explicit, instanța este calea normală. Nu e un act de ostilitate, ci un mod civilizat de a lăsa o a treia persoană, imparțială, să decidă.

În astfel de momente, informarea corectă face diferența. Citim mult prea des despre oameni care au pierdut un drept pur și simplu pentru că au așteptat prea mult sau pentru că nu au știut ce acte trebuiau păstrate. Pentru cei care vor să înțeleagă cum se desfășoară în general un conflict civil, de la prima cerere până la hotărâre, și ce implică fiecare etapă, o privire de ansamblu poate fi găsită în secțiunea Litigii de pe avocaturaonline.eu, redactată pe înțelesul celor fără pregătire juridică.

Să știi la ce te aștepți este jumătate din liniște. Procesul nu e rapid, cere acte, uneori martori și multă răbdare, iar rezultatul nu poate fi garantat de nimeni. Orice persoană care îți promite altfel merită privită cu rezervă.

Mai e un aspect de care ne amintim rar: costurile nu sunt doar financiare. Un proces consumă energie, somn și bunăvoință față de cei din jur. Cei care au fost implicați într-unul spun că gândul la ședința următoare i-a urmărit luni întregi, chiar și în zile fără nicio obligație. E o resursă pe care merită s-o iei în calcul, alături de taxe și onorarii.

Actele pe care le ținem în ordine, din timp

Un obicei pe care îl recomandăm tuturor, indiferent de situație, este să avem un dosar cu documentele importante: acte de proprietate, certificate de stare civilă, testamente, contracte, chitanțe pentru lucrări sau plăți mai mari. Se pare că mulți constată lipsa lor abia când au nevoie, adică în cel mai prost moment.

Merită să păstrezi și corespondența care dovedește o înțelegere: mesaje, e-mailuri, scrisori. Nu pentru a le folosi împotriva cuiva, ci pentru a putea arăta ce s-a stabilit. O înțelegere verbală, oricât de sinceră, este greu de demonstrat după mulți ani, mai ales când martorii nu mai sunt sau își amintesc diferit.

Pentru bunurile moștenite, mai ales cele rămase de la părinți sau bunici, ordinea actelor contează dublu. Terenurile cu hotare neclare, casele cu extinderi neînscrise la cadastru sau conturile neînchise provoacă mai multe discuții decât se crede. Un weekend petrecut verificând ce e înscris și ce nu poate preveni ani de neplăceri.

Dacă urmează o schimbare importantă, cum ar fi o donație, o împărțeală sau o vânzare între rude, e bine să faci totul în scris și, de preferință, cu sprijinul unui profesionist. Costul consultației e mic față de cel al unui conflict ce poate dura zeci de luni.

Cum lucrezi cu un avocat fără să te simți pierdut

Mulți amână prima discuție cu un avocat de teamă că va fi costisitoare sau că vor fi tratați cu superioritate. În practică, o primă întâlnire bună seamănă cu o discuție de lămurire: povestești situația, arăți documentele, afli ce opțiuni există și cam ce implică fiecare. Nu ești obligat să alegi nimic pe loc.

Pregătește-te scriind pe o foaie, în ordine cronologică, ce s-a întâmplat, cu date aproximative. Adu actele în copie, notează întrebările. Avocatul nu poate ghici ce nu spui, iar o poveste ordonată îi permite să identifice mai repede punctele slabe și pe cele forte.

Fii deschis și cu partea care nu îți convine. Dacă ai greșit ceva, e mai bine să afle de la tine decât din probele celeilalte părți. Poți vizita și avocaturaonline.eu pentru a vedea ce teme sunt explicate acolo și a-ți pregăti întrebările înainte de întâlnire. Iar la final, cere să ți se spună în cuvinte simple ce urmează, cât ar putea dura și ce costuri sunt previzibile.

Nu te teme să ceri clarificări atunci când nu înțelegi un termen. Limbajul juridic poate fi încărcat, iar un bun profesionist nu se supără dacă îi ceri o variantă în cuvinte de zi cu zi. De fapt, felul în care îți explică spune destul despre cum va decurge colaborarea.

Ce rămâne după ce hotărârea s-a dat

Un lucru pe care îl uităm când ne pregătim de proces este ziua de după. Hotărârea se pronunță, cineva câștigă, altcineva pierde, iar viața merge mai departe, cu aceiași oameni la aceeași masă de Crăciun. Întrebarea este cum vrei să arate relația respectivă în cinci ani.

Nu spunem că trebuie evitat orice conflict. Unele drepturi se apără, iar a le ignora poate fi o formă de nedreptate față de tine și față de ceilalți. Dar merită să alegem, de fiecare dată, cea mai blândă cale care ne apără ce contează cu adevărat. Uneori, această cale înseamnă să cedezi o parte pentru a păstra relația; alteori înseamnă să mergi până la capăt fără ranchiună.

Dacă te afli acum într-o astfel de situație, începe cu un pas mic: strânge actele, scrie ce vrei, vorbește cu o persoană de încredere și apoi cu un specialist. Nu lua nicio decizie în plin val de nervi. Un plan făcut cu mintea limpede va fi mereu mai bun decât o replică aruncată într-o seară proastă. Iar informațiile din acest text sunt doar principii generale, nu un sfat juridic pentru cazul tău anume.

Citeste in continuare

Exclusiv

Festivalul Suflet de România: Peste 100 de producători și artizani locali, apreciați de 25.000 de participanți sosiți pe Domeniul Regal Săvârșin

Publicat

pe

De

Pentru al patrulea an consecutiv, în ultimul weekend al lunii aprilie, festivalul Suflet de România a readus la viață lumea satului de altădată, cu artizani ai gustului autentic, meșteșugari gata să arate tainele unor meserii transmise din moși-strămoși și cu artiști din și pentru toate generațiile. A fost cea mai amplă ediție organizată până acum de Profi, cu peste 25.000 de participanți din toate colțurile țării și chiar din afara granițelor, care pe parcursul a două zile au descoperit cum sunt continuate tradițiile, unind  comunitățile.

Pe lângă întâlnirea cu mici producători locali, meșteșugari și artizani din toată România, vizitatorii s-au bucurat de ateliere cu meșteșugari iscusiți, piese de teatru în aer liber, dansuri populare, concerte live și de o intervenție surpriză a Grupului Vocal SONG. Pe scena celei de-a patra ediții a festivalului Suflet de România au urcat, între alții,  Theo Rose, Damian Drăghici & Brothers, Nicolae Furdui Iancu, Nicoleta Voica, David Ciente, Maria Chivu și Grupul Jianca.

Evenimentul s-a desfășurat cu participarea Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei României, a Alteței Sale Regale Radu, Principele Consort al României, alături de Xavier Piesvaux, Country Manager Ahold Delhaize România, Mihai Spulber, Business Unit Lead Profi, Gabriela Sîrbu, Director de sustenabilitate Ahold Delhaize România, numeroase oficialități, autorități centrale și locale și alți reprezentanți Profi și Mega Image. Startul oficial a fost dat sâmbătă, după ce distinsul grup a încheiat un tur al micilor producători și artizani.

Evenimentul a continuat și tradiția caravanei medicale, oferind din nou consultații gratuite pentru comunitatea din Săvârșin și împrejurimi, cu ajutorul unor medici specialiști în oftalmologie, cardiologie, neurologie, pneumologie și ORL. Pentru a veni în sprijinul oamenilor, mai ales al celor cu posibilitate redusă de deplasare, Profi a adus aproape de ei servicii medicale de calitate, prin implicarea experților de la Asociația ATI „Aurel Mogoșeanu” din Timișoara.

„Suflet de România este o oglindă pentru tot ceea ce este frumos, bun și pentru ceea ce ne face bine și merită păstrat și transmis mai departe. Festivalul care la actuala ediție a adunat  peste 25.000 de participanți veniți din toate colțurile țării, dar și din afara granițelor, arată cum se pot consolida comunitățile și susține micii producători locali, artizanii și meșteșugarii români pentru a face în continuare ceea ce știu ei cel mai bine. Festivalul nu  are o miză economică pentru Profi, dar  aduce un câștig clar pentru români și pentru România. Împreună învățăm cum să promovăm tradițiile și să susținem comunități, să fim uniți în jurul valorilor autentice și să redescoperim bucuria de a petrece timp împreună în mijlocul naturii, mai conectați unii cu ceilalți”, declară Gabriela Sîrbu, Director de sustenabilitate Ahold Delhaize România.  

Festivalul Suflet de România încurajează comunitatea să se conecteze la valorile autentice, la gusturile bune și la tradițiile satului românesc prin intermediul unor experiențe trăite într-un cadru natural în care este recreată lumea rurală. 

Tradiție pentru susținerea producătorilor locali

 La Profi implicarea în comunitate este o tradiție căreia îi sunt dedicate timp și resurse, inclusiv Raftul cu Bunătăți Locale, cel mai amplu program de susținere a micilor producători locali artizanali. Dincolo de prezența la Raftul cu Bunătăți Locale din magazinele Profi, micii producători locali își spun poveștile și își prezintă oferta și pe cea mai amplă și premiată platformă națională de promovare a lor, Via-Profi.ro, prin intermediul căreia oricine poate porni într-o călătorie plină de savoare a gusturilor din România.

Prin numărul angajaților săi, Profi, parte din grupul Ahold Delhaize, este în topul angajatorilor privați din România. PROFI SUPER, PROFI GO și PROFI LOCO, formatele de magazin ale rețelei, au o gamă de 5.000 de produse apreciate de cei peste 1,6 milioane de clienți care zilnic își fac aici cumpărăturile. Mai bine de 94% dintre aceste produse provin de la parteneri din România.

Citeste in continuare
Advertisement


Ultimile Noutăți din Prahova

Marius Harosa Marius Harosa
Social2 zile inainte

Nicușor Dan l-a decorat post-mortem pe juristul Marius Harosa cu Ordinul Național „Steaua României”

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat decorarea post-mortem a juristului Marius Harosa cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de...

Cum alegi un bar liniștit și eviți dezamăgirile unei seri Cum alegi un bar liniștit și eviți dezamăgirile unei seri
Socialo săptămână inainte

Cum alegi un bar liniștit și eviți dezamăgirile unei seri

Eviți problemele legate de barurile liniștite dacă verifici din timp trei lucruri: nivelul real al muzicii, ora la care se...

De ce au pornit marii navigatori spre oceane: motivele reale De ce au pornit marii navigatori spre oceane: motivele reale
Sporto săptămână inainte

De ce au pornit marii navigatori spre oceane: motivele reale

Marii navigatori au pornit spre oceane mai ales din motive economice, politice și de curiozitate, ajutați de progresele în construcția...

Cum eviți cheltuielile impulsive din timpul cumpărăturilor Cum eviți cheltuielile impulsive din timpul cumpărăturilor
Social2 săptămâni inainte

Cum eviți cheltuielile impulsive din timpul cumpărăturilor

Cheltuielile impulsive se evită cu un plan simplu: știi ce cumperi înainte să intri în magazin, ai un buget clar...

Mersul pe jos ca sport pentru începători: de unde începi Mersul pe jos ca sport pentru începători: de unde începi
Sport2 săptămâni inainte

Mersul pe jos ca sport pentru începători: de unde începi

Mersul pe jos este una dintre cele mai accesibile forme de mișcare: nu cere echipament scump, abonament sau pregătire anterioară....

Social2 săptămâni inainte

Burdufuri și protecții împotriva prafului: cum protejezi axele liniare iarna

Într-o hală în care se taie, se frezează sau se prelucrează metal, praful și așchiile ajung inclusiv pe componentele utilajelor....

Lista de verificare esențială pentru plante și flori pentru casă Lista de verificare esențială pentru plante și flori pentru casă
Social2 săptămâni inainte

Lista de verificare esențială pentru plante și flori pentru casă

Pentru plante și flori de casă sănătoase, verifică cinci lucruri: lumina, udarea, ghiveciul cu drenaj, temperatura și starea frunzelor. Cu...

Stretching după antrenament: cum îți faci un plan clar și răbdător Stretching după antrenament: cum îți faci un plan clar și răbdător
Sport2 săptămâni inainte

Stretching după antrenament: cum îți faci un plan clar și răbdător

Stretchingul de după antrenament te ajută să încheii efortul treptat și să te simți mai relaxat. Răspunsul scurt: alege câteva...

Cum îți păstrezi identitatea după ce devii părinte Cum îți păstrezi identitatea după ce devii părinte
Social2 săptămâni inainte

Cum îți păstrezi identitatea după ce devii părinte

Îți păstrezi identitatea după ce devii părinte dacă protejezi în mod conștient timp, interese și relații care nu țin de...

Cum mențineți romantismul într-o căsnicie de lungă durată Cum mențineți romantismul într-o căsnicie de lungă durată
Social2 săptămâni inainte

Cum mențineți romantismul într-o căsnicie de lungă durată

Romantismul într-o căsnicie lungă se păstrează prin gesturi mici și constante, nu prin surprize rare și spectaculoase. Atenția zilnică, timpul...

fișet metalic fișet metalic
Social2 săptămâni inainte

5 criterii pentru alegerea unui fișet metalic

Atunci când într-un birou, o arhivă sau un spațiu administrativ începe să se adune un volum tot mai mare de...

Afaceri2 săptămâni inainte

Manifestul Tinerilor 2035: peste 200 de tineri cer salarii transparente, stagii plătite și un om, nu un algoritm, la angajare

Peste 200 de tineri din toată România au semnat până acum Manifestul Tinerilor 2035, un document cu nouă cereri concrete...

Sfaturi practice despre vorbitul în public, de la cei care o fac des Sfaturi practice despre vorbitul în public, de la cei care o fac des
Social2 săptămâni inainte

Sfaturi practice despre vorbitul în public, de la cei care o fac des

Vorbitul în public devine mai ușor atunci când te pregătești pe structură, exersezi cu voce tare și accepți că emoția...

Daniel Băluță Daniel Băluță
Social2 săptămâni inainte

Cetăţenii Sectorului 4 beneficiază de o nouă facilitate medicală. Primarul Daniel Băluță a predat noul spital „Marius Nasta”, în prezența premierului și a miniștrilor Sănătății și Finanțelor

O nouă investiție în sistemul de sănătate a fost finalizată în Sectorul 4 al Capitalei. Cetățenii vor beneficia de o...

Sportul la copii: cum alegi activitatea care i se potrivește Sportul la copii: cum alegi activitatea care i se potrivește
Sport2 săptămâni inainte

Sportul la copii: cum alegi activitatea care i se potrivește

Sportul potrivit pentru un copil este cel pe care îl poate face cu plăcere, într-un program realist pentru familie și...

AEROCROP AEROCROP
Social2 săptămâni inainte

După o toamnă secetoasă, grâul a răsărit neuniform. Specialiștii AEROCROP explică ce trebuie verificat înainte de iarnă

După o toamnă cu deficit de apă în mai multe regiuni agricole, grâul nu a pornit la fel peste tot....

Mărire buze cu acid hialuronic Mărire buze cu acid hialuronic
Social3 săptămâni inainte

Mărire buze cu acid hialuronic și diferența dintre volum, contur și un rezultat bine proporționat

Procedura de mărire buze cu acid hialuronic este una dintre cele mai solicitate proceduri de estetică facială, dar și una...

Naștere naturală Naștere naturală
Social3 săptămâni inainte

Naștere naturală vs. cezariană – indicații medicale reale, riscuri, beneficii și mituri frecvente în alegerile pacientelor

Alegerea modului în care va veni pe lume copilul este una dintre cele mai importante decizii din timpul sarcinii. Pentru...

Știrile Săptămânii