Connect with us

Exclusiv

RAPORTUL LUI TUDOREL TOADER IMPOTRIVA CODRUTEI KOVESI/DOCUMENT INTEGRAL

Prahova Mea

Publicat

pe

Fostul colonel SRI Daniel Dragomir îl acuza pe deputatul PNL Cezar Preda, membru al Comisiei parlamentare de control al Serviciului Român de Informații, că a încălcat regulamentele Comisiei prin dezvăluirea conținutului audierilor, apreciind că ”se impune sesizarea Parchetului și chiar ridicarea imunității și arestarea preventivă”.
Nemulțumirea lui Daniel Dragomir este legată de declarațiile pe care Cezar Preda le-a făcut, pentru o televiziune.

”Domnul deputat Cezar Preda a încălcat regulamentele comisiei și a comis o serie de infracțiuni care aduc atingere respectării secretului de stat care guvernează audierile din comisie.
Eu mă aflu sub jurisdicția Comisiei Parlamentare de Control a SRI, tot ceea ce am declarat la audieri are caracter secret de stat.
Voi sesiza Comisia de Control cu privire la aceste încălcări ale legii, mai ales că cea mai mare încălcare a legii este chiar prezența domnului deputat Cezar Predă în această Comisie și în Parlament.
Se impune sesizarea de urgență a Parchetului General cu privire la infracțiunile grave comise public de domnul deputat.
Se impune chiar ridicarea imunității acestuia și reținerea și arestarea să preventivă.
Faptele extrem de grave comise aduc atingere lucrărilor comisiei și induc în opinia publică temerea că oricine poate ieși public cu declarații din interiorul unor ședințe secrete. Scopul domnului deputat Cezar Preda a fost de a-i avertiza pe Coldea și Dumbravă despre declarațiile mele. Este foarte grav. Pe cei care cred că vor putea încălca Constituția României la nesfârșit… îi anunț că se înșeală”, a scris Daniel Dragomir, pe blogul său.

Preluare Costin Tanasescu blog:

Odata cu intrarea in insolventa a firmei Intersemat administrata de Jeanina Preda, sotia deputatului PDL/PNL Cezar Florin Preda, au iesit la iveala fraude financiare colosale

Numele noii paradigme dupa care romanii au/vor colecta, transporta, sorta, recicla si depozita gunoaiele menajere are o forma rotunda, plina de promisiunea unei schimbari. Si totusi, „managementul deseurilor” ramane un eufemism in spatele caruia se desfasoara tacuta o industrie colosala construita pe retele transpartinice mafiote de influenta si bani.

Scena aceasta ar putea fi rupta din „WALL-E”. In fiecare zi, masinile de salubritate ale marilor orase si micilor comune isi descarca containerele peste miile de metri patrati ai celulelor ecologice construite in ultimii ani pe bani publici si promisiuni neonorate. Si in fiecare zi, „baietii destepti” – clienti fideli ai retelelor ministeriale sau ai administratiilor locale – care roiesc cu lacomie deasupra gunoaielor, zburand nedetectati in bataia unor obligatii europene transformate in uzine de bani, isi deschid larg buzunarele.
In ele intra neincetat sume care ar fi trebuit sa trateze simptomele unei boli vechi – depozitarea la gramada a deseurilor menajere. In Romania de astazi, gunoaiele ajung insa in proportie de 99% tot la groapa. Asta in timp ce sacouri calcate la dunga semneaza contracte de consultanta si executie, promit transparenta in cheltuirea fondurilor publice sau, pur si simplu, gireaza prin complicitate circuitele subterane prin care Romania isi construieste, de multe ori haotic, sisteme de management al deseurilor.

Retineti finalul, e numele noii paradigme dupa care romanii au/vor colecta, transporta, sorta, recupera, recicla si depozita gunoaiele menajere. E o sintagma rotunda, plina de promisiunea unei schimbari. Si totusi, pentru majoritatea autoritatilor din Romania ramane un eufemism, in spatele caruia se desfasoara tacuta o industrie colosala construita pe retele de influenta si bani. Foarte multi bani. Coroborarea cifrelor oficiale furnizate de Ministerul Mediului, Ministerul Finantelor Publice si Comisia Europeana arata asa: realizarea unor sisteme integrate de management al deseurilor a inghitit deja aproape 150 de milioane de euro din fonduri ISPA (un instrument de pre-aderare dedicat proiectelor de infrastructura si protectia mediului) si va beneficia, in urmatorii ani, de o finantare totala de 1,8 miliarde de euro prin Programul Operational Sectorial Mediu. La schimb, cetateanul ar trebui sa beneficieze de un sistem care sa-i colecteze selectiv gunoiul (pe fractii reciclabile: plastic si aluminiu, hartie si carton, sticla), sa-l sorteze, sa-l valorifice si doar in ultima instanta sa-l depuna la groapa.

Bani scursi in gunoaie

Raportarile la Comisia Europeana se ajusteaza insa din pix – o recunosc chiar oamenii din sistem, ascunzandu-se in spatele formulei „depinde cum interpretezi legea” -, iar realitatea din teren e crunta: gunoiul ajunge, aproape integral, tot la groapa. Aparitia unor depozite conforme menite sa inchida, cu rapiditate, vechile gropi de gunoi care au adus Romania in pragul declansarii procedurii de infringement n-a rezolvat problema. 49 de depozite municipale si aproximativ 2000 de gropi comunale neconforme sunt inca in functiune. Regulile comunitare solicita nu doar inchiderea lor urgenta, ci si sisteme locale care sa includa celule ecologice, statii de sortare, statii de compostare si statii de tratare a levigatului. Plus o intreaga infrastructura capabila sa sustina tintele de colectare selectiva – pubele si containere speciale, vehicule si utilaje de salubritate. In termenii economiei de piata, asta inseamna contracte de consultanta, asistenta tehnica si executie pentru fiecare obiectiv in parte, plus obligatia de a organiza licitatii separate pentru concesionarea serviciilor de administrare a depozitelor ecologice si a celor de salubritate locala.

Masuri centrale, deruta locala

Schema e suficient de complicata incat sa deruteze city-manageri, sefi de servicii publice locale, viceprimari si primari, consilieri locali si judeteni, directori de firme de salubritate si chibiti. Nu e insa intr-atat de complicata incat sa-i impiedice pe „baietii destepti” sa ia urma gunoaielor – produceti in medie cam 400 de kilograme pe an! – si sa creasca la umbra unui sistem care ar putea aduce Romaniei venituri de un miliard de euro anual si 200.000 de locuri de munca. Pana acum insa, sistemul n-a adus decat promisiuni celor pe care ar trebui sa-i deserveasca si bani celor angajati sa-l implementeze. Autoritatile locale ridica din umeri, acuzand legislatia defectuoasa, tintele europene prea ambitioase si, aproape de fiecare data, lipsa de educatie si ignoranta romanilor.

Firmele „clientilor” prospera insa, uneori transpartinic, alteori chiar pe meterezele politice, intr-o schema paradoxala care ajunge la maxima absurditate de a vira penalitatile acordate pentru neatingerea tintelor de depozitare la groapa, evident achitate din bani publici, in fonduri accesate de societatile de salubrizare pentru a-si finanta investitii private. Ulterior,  nevoia de amortizare a investitiilor prelungeste chiar durata contractelor publice.

De la fosti directori in Ministerul Mediului, la actuali consilieri locali sau judeteni cu apetit pentru afaceri, de la comisari ai Garzii de Mediu la actuali membri de prim plan ai vietii politice, de la mici sefi locali actionand parinteste pentru impartirea dreapta a banilor din salubritate, la oficiali imbogatiti peste noapte, mai toata lumea implicata in onorarea promisiunilor asumate fata de Uniunea Europeana pe segmentul de management al deseurilor si-a facut propriile jocuri, urmand propriile reguli.
Fara animatiile computerizate din WALL-E, fara marketingul celor de la Disney, fara popcorn in sali de cinema climatizate, realitatea frapeaza prin salbaticia detaliilor. Deasupra “cimiterelor” gunoaielor, acolo unde sistemul-de-bagat-bani-in-buzunarele-baietilor-destepti-si-pacalit-cetatenii isi ingroapa ineficienta, pasarile executa de fiecare data acelasi dans aiuritor, brazdand cerul in rotocoale apocaliptice. Un croncanit metalic, indiferent la forfota celor care rascolesc, cu utilajele lor moderne, mormanele de deseuri, se napusteste apoi deasupra resturilor rasturnate de-a valma.
Ciorile si pescarusii nu lipsesc niciodata din acest cadru „la vedere”. Oamenii au invatat si ei schema. In patru cazuri investigate la Galati, Braila, Buzau si Bacau n-au lipsit, nici macar o data, doua elemente: plonjoanele lacome ale pasarilor si zborul „sub radar” al „baietilor destepti”. Fraudele gasite sunt imense, de ordinul milioanelor de euro. Ancheta fiind in curs de desfasurare, mai jos vom dezvalui doar cateva indicii importante.

In familie. Jocuri murdare de-a Master Planul

Filosofia de afaceri a firmei de salubritate din Buzau – RER Ecologic Service, parte a grupului RER administrat pana in decembrie 2004 de fostul democrat-liberal, actual PNL, Cezar Preda – pare rupta din commedia dell’arte. Chiar daca s-a retras dupa ce a fost ales in functia de deputat, Preda ramane unul dintre stapanii pentru care actioneaza actualul director, Liviu Mocanu.

Un Pulcinella modern, dar teribil de clasic in actiune, Liviu Mocanu conduce firma de salubritate la care consiliul local detine 7% si a fost in acelasi timp, consilier judetean din partea PD-L si presedinte al Comisiei pentru servicii publice, comert si agricultura din Consiliul Judetean Buzau. Functie de la inaltimea careia nu numai ca vegheaza peste piata pe care opereaza afacerea la carma careia sta, ci si poate influenta voturile colegilor din CJ. Conform Agentiei Nationale de Integritate, conflictele de interese pentru consilierii locali si judeteni sunt prevazute in Legea administratiei publice locale din 2001, articolul 47 al acesteia statuand faptul ca „nu poate lua parte la deliberarea si la adoptarea hotararilor consilierul care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor consiliului”.
Liviu Mocanu a tras insa de toate sforile pe care le-a avut la dispozitie pentru a bloca aprobarea unui proiect de management al deseurilor la nivel judetean. Astfel, Buzaul, a pierdut efectiv cele 54 de milioane de euro nerambursabile pe care le-ar fi primit din Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu). Liviu Mocanu a reusit „sa convinga” majoritatea C.J. in frunte cu fostul presedinte Cristi Bigiu respingerea proiectul, aparand, in acelasi timp, interesul de business al firmei pe care o conduce si care detine monopol asupra serviciului de salubrizare din municipiul Buzau. Monopol ce putea fi spart, in conditiile in care un sistem integrat de management al deseurilor venea la pachet cu obligatia de a organiza o licitatie publica pentru selectarea operatorului de salubritate.

Taiat si adoptat

Liviu Mocanu a pledat, simplu, pentru inutilitatea aparitiei unei noi gropi ecologice, din moment ce depozitarea deseurilor se poate face la actuala groapa administrata de o firma care face parte din grupul RER.
Cu alte cuvinte, Mocanu a avut grija ca robinetul sa ramana deschis pentru cealalta firma a grupului, care taxeaza la groapa tona de deseuri cu 46 de lei, bani ce ajung tot in portofelul RER. Nonsalant, directorul general al operatorului de salubritate din Buzau recunoaste faptul ca a pledat in sedintele Consiliului Judetean pentru scoaterea din Master Plan atat a depozitului ecologic (posibil concurent celui deja existent la Galbinasi), cat si a unei statii de sortare. Astfel, master planul judetean a picat.

Rasplatit cu o prelungire de 12 ani a contractului

Miscarile tectonice iscate la Buzau de interesele RER si complicitatea lui Cezar Preda au mai avut o miza. Contractul semnat de operatorul de salubritate cu municipalitatea expira in 2012. Directorul Mocanu, neobosit in a asigura fluxul financiar in buzunarele firmei, a cerut prelungirea intelegerii, motivand ca va cheltui 7 milioane de euro pe o statie de sortare. „Investitia necesita 12 ani pentru a fi amortizata”, a fost argumentul. Surse din CLM ne-au declarat ca proiectul de hotarare a fost aprobat la finalul lunii noiembrie 2011, prin care, fara nicio licitatie, s-a prelungit contractul de salubrizare pana in 2023 – intre primaria Buzau si firma RER. Interesant e faptul ca modelul de investitii preferat de RER presupune co-finantarea proiectelor sale prin accesarea banilor de la Fondul de Mediu. Cea de-a doua celula de depozitare a deseurilor construita la Galbinasi a fost ridicata cu un ajutor nerambursabil de 40% venit din acest fond, sumele destinate constructiei efective intrand la final in buzunarele Conprif, executantul lucrarii. Societatea e controlata de omul de afaceri Constantin Ghiveci, bun prieten cu copresedintele organizatiei PNL Buzau, Cezar Preda. La fel, o investitie dedicata unei statii de sortare va solicita sprijin financiar, intr-o schema paradoxala in care operatorul de salubritate isi asuma putine responsabilitati, dar solicita beneficii integrale.

Colectarea selectiva blocata de tigani!

Din taxa de salubritate pe care o colecteaza de la populatie ( aceasta a fost majorata prin hotarare de consiliu local, invocandu-se pretul carburantului si inflatia), RER a cheltuit milioande de lei pe clopote de colectare selectiva, montate in colaborare cu Intersemat – o asociatie care preia raspunderea reciclarii deseurilor de ambalaje in numele producatorilor, condusa de Jeanina Preda, sotia lui Cezar Preda. Sticla, plasticul, metalul si hartia colectate de aici sunt teoretic valorificate de RER si raportate de Intersemat ca tinte indeplinite in numele producatorilor pe care ii reprezinta. „Astea sunt de poze daca vreti. Lumea nu arunca civilizat”, spune directorul RER, adaugand ca este imposibila colectarea selectiva din cauza tiganilor care fura din containere si le distrug.
Totusi, firma colecteaza, printr-un sistem de pubele separate instalate in zonele rezidentiale, in jur de 11 tone de hartie si carton pe luna si alte cateva tone de PET-uri. In rest, raportarile oficiale pe subiect se fac pe hartie, „din procenti”, dupa cum recunoaste stalcit Mocanu. Si tocmai din cauza lipsei unui sistem eficient de colectare selectiva, gunoiul ajunge tot la groapa, ceea ce face imposibila pentru municipalitate atingerea unei alte tinte: aceea de a reduce cu 15% volumul de deseuri municipale depozitate. Efectul este pecuniar, fiecare tona depusa peste tinta stabilita fiind taxata, prin lege, cu 100 de lei. Asa a ajuns primaria Buzau sa fie datoare vanduta la Fondul de Mediu.
Aceste taxe impuse pe depasirile inregistrate de autoritatile locale (responsabile de respectarea tintelor, chiar daca au concesionat prin delegare serviciul de salubritate) sunt destinate investitiilor in mediu, RER fiind una dintre firmele care a accesat astfel de fonduri in trecut. Statia de sortare a grupului va fi cel mai probabil dezvoltata pe aceeasi matrita: banii platiti de toti buzoienii la bugetul local vor fi folositi pentru achitarea taxei la Fondul de Mediu, urmand sa se intoarca – ca investitie de data asta – in obiectivele private ale RER. Care s-a simtit deja indreptatita sa solicite prelungirea contractului cu primaria, din necesitati ce tin de „siguranta afacerii si de nevoia de amortizare.”

Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul Fundatiei Soros Romania, in cadrul programului Jurnalism de investigatie in slujba interesului public. Continutul acestui material nu reprezinta pozitia oficiala a Fundatiei Soros Romania.

Iata ce scriau cronicaromana.ro si ziarulrevolutionarul.ro in 2013

Cezar Florin Preda este, de ani buni, capul mafiei pedeliste din judeţul Buzău. Cu un tupeu fantastic, avid de funcţii şi bani publici, duplicitar, carierist, cu un caracter greţos (cum bine îi spunea un coleg din Modrogan! ), lipsit de scrupule, latifundiarul Preda, poreclit şi „regele gunoaielor”, a reuşit să se îmbogăţească rapid, îmbinând armonios afacerile cu politica. Liderul pedeliştilor buzoieni, deputat la al treilea mandat, Cezar Preda are o credibilitate mai mult decât jalnică în rândul populaţiei din judeţ, care l-a rejectat de mai multe ori, ultima dată chiar la alegerile locale din 2012, când a candidat la şefia Consiliului Judeţean Buzău. Doar „celebra” redistribuire a voturilor, negociată de liderii politici la Bucureşti, l-au mai trimis în Parlament şi după 2012, pe mult prea arogantul Cezar Preda.

Marginalizat de fosta conducere a PDL, pus la punct de fiecare dată de preşedintele Băsescu, Cezar Preda a luptat, la ultima Convenţia Naţională, în tabăra Blaga, fiind cadorisit de aceasta cu funcţia de prim-vicepreşedinte PDL. Locul său în fruntea actualului PDL, într-o echipă cu lideri compromişi precum Blaga, Flutur, Liviu Negoiţă, Sulfina Barbu sau Ioan Oltean, arată fără tăgadă că viitorul PDL este mai mult decât sumbru.

Preda are relaţii de afaceri cu fostul democrat- liberal Silviu Prigoană şi face parte din aşa-zisul grup de la sectorul 3 al PDL (Silvian Ionescu, fostul şef al Gărzii de Mediu, Sulfina Barbu, fostul ministru al Mediului, fostul primar al sectorului 3 Liviu Negoiţă). Imediat ce a devenit pentru prima dată deputat şi a ajuns la putere în 2005, alături de PD, prima grijă a lui Preda a fost să îşi propulseze soţia, pe Janina Preda, la conducerea Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, special înfiinţată pentru a gestiona toate procedurile de licitaţie în domeniul salubrităţii. Ce altă dovadă de caracter infect al unui proaspăt politician decât aceasta?

Pentru a pastra  aparenta distanţă faţă de afacerile cu bani publici pe care le derulează în dispreţul legii, chiar şi în această perioadă de opoziţie parlamentară, Preda se retrage, de ochii alegătorilor, la începutul anului 2005 din toate funcţiile deţinute la firmele care aveau contracte pe bani publici. În realitate, acesta a rămas acţionar la Atlas Invest SRL alături de soţia sa, în timp ce rudele sale au continuat, cu un profit pe măsură, afacerile RER.

Grupul de firme RER Romania SRL a fost ani buni cel mai important „gunoier” din ţară, asigurând serviciile de salubrizare din mai multe oraşe. RER este patronată de familia germană Remmert, dar supervizată politic de persoane-cheie din PD şi mai apoi PDL, în frunte cu deputatul Cezar Preda.

Lovituri abile pe piaţa energiei electrice

La marginea oraşului Buzău, Consiliul Local a dat, anul trecut, avizul construirii unei centrale fotovoltaice. Mega-afacerea cu panouri destinate transformării energiei solare în energie electrică aparţine societăţii Atlas Invest SRL, în care acţionar este însuşi parlamentarul PDL şi soţia lui, Jeanina. „Minunea judeţului” presupune atragerea a circa 25 de milioane de euro din fonduri PHARE, susţin autorităţile locale. Sistemele solare fotovoltaice folosesc panouri fotovoltaice şi au ca scop producerea de curent electric.

Proiectul se află în faza de aprobare, iar primul pas a fost rezolvat. Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Buzău, din 30 august 2012, a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul). În document nu apar, însă , numele deputatului şi al soţiei sale, ci doar al celor doi copii. Din hotărâre reiese că PUZ-ul pentru „Construire şi amplasare centrală fotovoltaică” include terenurile arabile „proprietate privată ale SC Atlas Invest SRL” şi a două persoane fizice, Mircea şi Irina Preda. Suprafaţa totală este de 16, 7 ha şi urmează să fie scoasă din circuitul arabil. Termenul până la care se poate construi este până în anul 2019.

Implicarea în această afacere a lui Cezar Preda a scos la iveală, însă, şi un alt aspect mai puţin ştiut despre deputat. Suprafaţa de teren pe care a pus-o la bătaie nu este trecute în declaraţia de avere din 2012. În declaraţia de interese pe 2012 Preda precizează doar că este asociat la SC Atlas Invest cu 50 la sută din părţile sociale. Ca bunuri, el deţine, oficial, patru terenuri: unul în Buzău şi trei în staţiunea montană Sărata Monteoru. De asemenea, are o pădure în localitatea Bîsoca, o casă de vacanţă în Sărata Monteoru, o vilă în Buzău.

Familia Preda, o familie de latifundiari

Potrivit unor anchete din presa centrală şi cea locală, în spatele mega-afacerii se ascunde şi un alt aspect interesant: toate cele 16,7 hectare destinate centralei solare au fost cumpărate de membrii familiei Preda în anul 2006, la doi ani după ce Cezar Preda a fost ales în primul mandat de deputat. Fiul acestuia are, potrivit lui Cezar Preda, 4 hectare pe care le-a cumpărat de la propria firmă. Din documentele Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Buzău reiese că le-a achiziţionat în 2010, de la SC Business Development SRL, societatea la care este acţionar iar adminitrator este Silvia Banu. „Le-a trecut pe persoană fizică”, susţine deputatul.

Fiica, Irina Preda pare cea mai avută: are 7,7 ha. Firma soţilor Preda deţine 5 ha. Despre investiţie, oficialii locali au declarat că este una privată, de la care aşteaptă să creeze locuri de muncă. „Noi ne-am trezit cu această propunere şi am aprobat PUZ-ul. Este o investiţie privată iar banii sunt alocaţi în acest scop direct persoanei care solicită. Energia electrică intră în sistemul naţional, nu e furnizată oraşului. Câştigul pentru locuitori ar fi că se crează locuri de muncă iar pentru municipalitate anumite taxe şi impozite vor ajung la buget. Nu ştiu cum au reuşit să intre într-o asemenea afacere căci nu oricine poate. Pentru Buzău, n-am fi avut şanse să primim fonduri europene”, a declarat la acea dată, pentru EVZ, viceprimarul Marcel Ciolacu. La rândul lui, prefectul judeţului Gabriel Dragoş Baltă a spus că nu ştie, nici el, detaliile afacerii lui Preda. “Măcar să fie de folos pentru locuitori, să aibă locuri de muncă”, a declarat prefectul care a mai spus că mai există un proiect asemănător în comuna buzoiană Stîlpu unde intenţionează să dezvolte o afacere asemănătoare o mare companie privată.

Un “gunoi” ce a făcut bani din …gunoi

După cum spuneam, grupul de firme RER Romania SRL a fost ani la rândul cel mai important „gunoier” din ţară, asigurând serviciile de salubrizare din 8 oraşe: Bucureşti, Timişoara, Buzău, Oradea, Galaţi, Brăila, Tulcea şi Deva. În Capitală, când spui REBU – firmă cu cifră anuală de afaceri de 30 de milioane de euro –, spui RER. Pentru că REBU înseamnă 50% RER şi 50% Consiliul Municipal. Director REBU a fost, printre alţii, chiar Mircea Raicu, fost preşedinte executiv PDL Ilfov, omul lui Cezar Preda şi vărul lui Romeo Raicu, fost vicepreşedinte PD şi preşedinte al filialei sectorului 4 a partidului.

Cezar Preda însuşi a fost director în RER, coordonând iniţial filiala din Buzău, apoi şi pe cele din Galaţi şi Tulcea. „Am coordonat toate afacerile RER din ţară, am pus pe roate şi afacerea REBU”, se laudă Preda. Deşi deputatul nu mai e implicat direct, sforile tot el le trage. La Galaţi, şef RER a fost ani buni finul lui Preda, Ion Dumitru.  „Eu l-am recomandat, e un băiat de excepţie, face treabă bună”, spunea, prin 2007, naşul Preda, care îşi umplea, în acelaşi timp, conturile cu bani publici.

La presiuni politice, Interseroh, cel mai mare concern internaţional de reciclare a deşeurilor, cu o cifră de afaceri de circa 2 miliarde de euro, s-a retras la finele lui 2007, de pe piaţa românească. Mişcarea a surprins actorii de pe piaţă, întrucât, nu mai departe de luna august 2007, managerul Interseroh România anunţa planuri ambiţioase. În locul Interseroh, la aceeaşi adresă s-a înfiinţat Intersemat, cu acţionar majoritar… RER. Manager la Intersemat este Jeanina Preda, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărire Comunală (ANRSC). „A rugat-o Remmert să se implice”, explica, cu acelaşi fantastic tupeu, Cezar Preda.

ANRSC este instituţia de care ţin, între altele, serviciile publice de salubritate. Jeanina Preda a fost şi reprezentantul legal al fiului său, Mircea Preda, în firma Rosal, care are contract pentru serviciile de salubritate în sectorul 3 al Capitalei. Domnul Preda susţine că acţiunile fiului său la Rosal ar fi fost vândute pe data de 19 ianuarie 2005, înainte ca soţia Jeanina să preia funcţia de la ANRSC, lucru infirmat de realitate!

Tupeul pedelistului a invadat şi municipiul Galaţi

Liderul P.D.-L. Buzău, deputatul Cezar Preda, i-a uimit pe jurnaliştii din Galaţi cu tupeul său. El a acuzat Primăria oraşului de la Dunăre că ar obstrucţiona construirea unui bloc de locuinţe de către firma sa, Atlas Invest, după ce primarul Marius Stan i-a făcut un favor în Consiliul Local Municipal.

Cartierul Ţiglina I se va îmbogăţi cu un bloc cu cinci etaje, construit de Atlas Invest, firma de familie a deputatului PDL Cezar Preda, pe terenul pe care finul lui, Dumitru Ion, directorul RER Ecologic Service, l-a obţinut la preţ de chilipir de la Primăria Buzău. La o şedinţă a Consiliului Local, aleşii locali au votat Planul Urbanistic Detaliat (PUD) al investiţiei lui Preda şi astfel au dat undă verde începerii lucrărilor. Proiectul de hotărâre a fost introdus pe ordinea de zi, la solicitarea primarului Marius Stan.

Pe 21 februarie 2012, „Viaţa liberă” a dezvăluit pe larg cum, cu ajutorul finului, Dumitru Ion, naşul Preda a dobândit terenul pe care se va construi blocul la un preţ de trei ori mai mic decât preţul pieţei. Prin votul aleşilor locali PSD, PC şi PDL, în octombrie 2009, terenul de 783,01 mp, situat în strada Regiment 11 Siret, Complexul Francezi, a fost vândut către SC RER, la preţul de 85 de euro/mp. Specialiştii imobiliari susţineau, la acel moment, că preţul de piaţă al unui metru pătrat de teren în zona respectivă este de minim 250 de euro! În loc să fie proprietară, RER este în prezent chiriaşă pe terenul proprietatea Atlas Invest!

Noul imobil va avea 25 de apartamente şi va fi ridicat în zona blocurilor C32 – C33, cu vedere spre Dunăre, dar şi spre RER. Atlas Invest a obţinut, în 2012, certificatul de urbanism, dar blocul nu a primit, în primă fază, autorizaţie de construire, iar PUD-ul s-a ales cu aviz negativ la comisii, din cauza hibelor: acces înghesuit şi un soi de mansardă netrecută în proiect. Ca să vă faceţi o idee despre ce înseamnă „acces înghesuit”, imaginaţi-vă că pentru căile de acces în bloc şi peluze, Atlas Invest a închiriat 1.500 mp de la Primărie!

Şedinţă de Consiliu Local, cu dedicaţie pentru Preda

Primarul Marius Stan le-a cerut aleşilor locali reuniţi, în şedinţă ordinară de Consiliu Local, să accepte completarea ordinii de zi cu PUD-ul unui bloc de locuinţe în Cartierul Francezi. „Acest proiect a fost în comisiile de specialitate dar, din cauza lipsei acordului vecinilor, a tot fost scos. Din respect pentru solicitant, cred că ar trebui să-l introducem pe ordinea de zi. Dacă sunteţi de acord, vă mulţumesc”, a spus primarul. Aleşii au fost de acord şi şi-au dat votul în favoarea PUD-ului. Atât edilul, cât şi consilierii ştiau foarte bine despre ce bloc este vorba şi a cui este investiţia, dar n-au avut de ales. PUD-ul şi solicitările Atlas Invest au tot fost ţinute pe tuşă şi amânate, motiv pentru care autorităţile locale riscau să fie date în judecată pentru că se pun de-a curmezişul unei investiţii imobiliare. Altfel spus, ce-a mâncat lupul, e bun mâncat!

A incendiat o arhivă a PCR

Potrivit unui document din 1997, pedelistul ar fi  fost implicat, în anul 1990, în distrugerea unei arhive a Partidului Comunist Român. Nota susţine că actele stocate conţineau texte despre organizaţiile din teritoriu ale PCR. Cu toate acestea, o notificare a Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău arăta că “s-a confirmat propunerea organelor de poliţie de a nu se începe urmărirea penală împotriva” lui Cezar Preda. Motivul: împlinirea termenului de prescripţie!

Mită electorală marca Preda

Poliţiştii din cadrul Postului de poliţie comunal Mărăcineni au fost sesizaţi telefonic, în campania pentru alegerile parlamentare de la finele anului trecut, de către un râmnicean în vârstă de 37 de ani cu privire la faptul că, pe o stradă din satul Căpăţâneşti, simpatizanţi ai unei formaţiuni politice oferă sume de bani localnicilor, în scop electoral. Imediat după primirea sesizării, echipa operativă a intervenit la faţa locului, iar poliţiştii au demarat activităţile specifice unor astfel de situaţii, fiind audiate mai multe persoane din localitate. Totodată, având în vedere natura aspectelor reclamate, a fost întocmit dosar penal, cercetările fiind continuate sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, în vederea clarificării situaţiei de fapt. Din datele pe care le avem în acest moment, suspecţii făceau parte din echipa de campanie a lui Cezar Preda, cel care candida din partea ARD pe Colegiul 7 Deputaţi.(Irinel I.).

 

Citeste in continuare
Publicitate
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Eveniment

Butoiul cu pulbere din Balcani

Publicat

pe

De

Protestele împotriva președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic au atins cea mai mare intensitate de la izbucnirea lor, în noiembrie 2018. Mai mult, relatările presei internaționale despre protestele de la Belgrad și asaltul asupra televiziunii publice par să sugereze că în țara vecină se va reedita revoluția colorată ce l-a dat jos de la putere pe Slobodan Milosevic, în 2000.

”Rezist” la Belgrad

Într-adevăr, sloganul ”Gotov je – E terminat” scandat acum împotriva lui Vucic este preluat din repetoriul protestelor din 2000 ale mișcării Otpor (Rezistența), puternic finanțată de SUA (41 milioane de dolari). Într-adevăr, președintele Vucic poate fi o rămășiță a regimului Milosevic, în care a fost ministru al Informațiilor, la doar 27 de ani, iar acum Vucic păstrează, ca și Milosevic, o relație mai mult decât apropiată cu Rusia. Însă asemănările se opresc aici, pentru că Vucic cochetează și cu Occidentul, își dorește aderarea la UE și are legături Alexander Soros, fiul lui George Soros, cel care a contribuit la îndepărtarea regimului Milosevic.

Dincolo de tendințele autoritare și de actele de corupție de care este acuzat Vucic, furia ”Rezistenței” din Serbia trebuie căutată într-o zonă sensibilă pentru întreaga regiune, pentru UE și chiar pentru SUA. Este vorba despre planul ca Serbia și Kosvo să facă schimb de teritorii în vederea reglementării disputei dintre Belgrad și Pristina. Vucic își dorește partea de nord a Kosovo, unde se află orașul Mitrovița, dominat de sârbi, fiind dispus să cedeze Valea Preșevo, locuită majoritar de albanezi.

Precedentul periculos al schimbului de teritorii

În Serbia, opoziția față de acest schimb de teritorii este evidentă, de la partidele moderate, pro-europene, până la cele de extremă dreapta. Schimbul de teritorii ar duce în mod implicit la recunoașterea statalității kosovare. Pentru statele din Balcanii de Vest, ca și pentru restul Europei, un asemenea schimb de teritorii pe criterii etnice ar marca un precedent periculos. ”Premiul cel mare” pentru regimul Vucic ar fi ruperea Republicii Srpska de Bosnia și Herțegovina și alăturarea la Serbia, într-o confederație.

Însă aceasta ar deschide cutia Pandorei în regiune și nu numai. Presa vestică arată că premierul Albaniei, Edi Rama, păstrează o tăcere neobișnuită în privința potențialului schimb de teritorii, o tăcere ce devine periculoasă având în vedere relansarea temei ”Albaniei Mari” la reuniunile cu omologul din Kosovo și cu liderii politici ai albanezilor din Macedonia. Posibilele scenarii de evoluție sunt destul de tulburi și pentru Federația croato-musulmană din Bosnia si Herțegovina, unde se discută tot mai mult despre un Acord Dayton 2, care să rescrie organizarea și chiar granițele statului ce s-a născut în urma Acordului de la Dayton din 1995.

”Macedonia nu este o țară”

De unde a început dezbaterea pe marginea schimbului de teritorii între Serbia si Kosovo? La nivel public, totul a plecat de la o scrisoare a congresmanului american Dana Rohrabacher care propunea această retrasare de frontiere ca soluție pentru reglementarea disputei. Amintitul congresman din Camera Reprezentanților dădea măsura diplomației sale când declara, în 2017: ”Asta o să înfurie pe toată lumea, dar la naiba. Macedonia nu este o țară. Îmi pare rău, nu este o țară”.

Reeditarea scenariului Milosevic-Tudjman?

Vuk Jeremic, fost ministru de Externe al Serbiei (2007-2012) și acum rival politic al regimului Vucic, a declarat însă, în ianuarie 2019, pentru publicația austriaca Der Standard, că schimbul de teritorii a fost adus în discutie de fostul premier britanic Tony Blair, care a încercat să obțină acceptul cancelarei Angela Merkel. Germania rămâne însă singura putere europeană care se opune ferm creării unui asemenea precedent.

Jeremic a mers mai departe, spunând că partiția teritorială este plănuită în spatele ușilor închise de președintele Serbiei, premierul Albaniei și președintele kosovar Hashim Thaci, ca o modalitate prin care fiecare se va putea menține la putere. ”Și-au dat seama că până la aderarea la UE este cale lungă și și-au stabilit alte obiective”, spune Jeremic. ”În ciuda atacurilor verbale, acești naționaliști se înțeleg bine în spatele ușilor închise. Nu este rău că trei sau patru oameni sunt prieteni. Însă când restul lumii se ceartă, lucrurile pot scăpa de sub control. Așa a fost la începutul anilor 1990, când Slobodan Milosevic și Franjo Tudjman (președintele Croației) aveau relații cordiale și vorbeau despre împărțirea Bosniei în spatele ușilor închise. Totul s-a terminat cu o catastrofă”.

Rețeaua Soros-Blair-Petritsch

În rețeaua care susține la nivel internațional schimbul de teritorii se află Tony Blair, Corey Lewandowski (fostul manager de campanie al lui Donald Trump), austriacul Wolfgang Petritsch (fost Înalt Reprezentant în Bosnia și Herțegovina, acum implicat în puternice firme de lobby). Li se adaugă Alexander Soros, cu care premierul Vucic s-a întâlnit de mai multe ori și i-a promis că va susține activitățile Fundației pentru o Societate Deschisă în Serbia. Lewandowski are sarcina de a face lobby la Washington pentru partiția teritorială. Soros jr, spune Jeremic, are rolul de a-i convinge pe democrații din Congres să fie pentru retrasarea granițelor in Balcani.

”Americanii îi conving pe albanezi să semneze orice”

Fostul ministru de Externe Jeremic este surprins și dezamăgit de poziția UE, care, ”în lipsa altor succese de politică externa, prefera un triumf pe termen scurt”. Jeremic suspectează că acrtuala Comisie și italianca Federica Mogherini, șefa diplomației UE, își doresc un minim succes cu încheierea disputei sârbo-kosovare, fie și prin schimb de teritorii pe principii etnice. ”Reprezentanții UE nu au apetit pentru extinderea Uniunii și de aceea nu le pasă”, spune Jeremic.

Cât despre SUA, Jeremic arată că ”americanii sunt singurii care îi pot convinge pe albanezi să semneze orice”. Administrația de la Washington este de acord cu planul schimbului de teritorii pe criterii etnice. S-a exprimat în acest sens consilierul pentru securitate al președintelui SUA, John Bolton. El este cel care, la momentul declarării independenței kosovare, în 2008, arata ca SUA comit o greșeală susținând această decizie unilaterală. Ulterior, invocarea precedentului Kosovo de către Moscova, pentru recunoașterea independenței Osetiei de Sud și a Abhaziei (republici separatiste georgiene), avea să-i dea dreptate într-o oarecare măsură actualului consilier de la Casa Alba.

O alianță contra naturii la Belgrad

Cu un asemenea plan de schimb de teritorii pus la cale în secret cu liderii din Albania și Kosovo, nu este de mirare că premierul Vucic și-a făcut dușmani în toate taberele politice din Serbia. Protestele împotriva regimului sau sunt organizate de un ONG numit ”Unul din cele 5 milioane”, sprijinit și coordonat de coaliția politică Alianța pentru Serbia și alte partide mai mărunte. Protestele au început având în prim-plan personaje puțin cunoscute și puțin controversate, însă apoi au început să fie dominate de politicieni cunoscuți.

În Alianța pentru Serbia se află amintitul Vuk Jeremic și fostul primar al Belgradului Dragan Djilas, ambii niște politicieni moderati și pro-europeni. Însă în aceeași alianță se află și Bosko Obradovic, liderul partidului extremist Dveri (Portile). El a fost în prim-planul atacării sediului televiziunii publice din Belgrad, de unde a fost scos de forțele de ordine. Analiștii sârbi consideră că asocierea lui Jeremeic sau Djilas cu Obradovic este una toxică și periculoasă, putând să transfere capital politic însemnat catre extrema dreaptă. Catalizatorul acestei alianțe contra naturii si al riscurilor la adresa stabilitatii din Balcanii de Vest pare a fi președintele Vucic și ambiția sa de intra în cărțile de istorie cu un precedent periculos, acceptat însă de diplomația mioapă a UE, de administrația Trump și susținut de lobby-ul lui Alexander Soros și Corey Lewandowski. (Călin Marchievici ).

 

 

Citeste in continuare

Administrație locală

Orban și laudele în formă continuată…

Publicat

pe

De

Preşedintele PNL Ludovic Orban a declarat joi că liberalii au cea mai puternică listă pentru PE, numindu-l pe Rareş Bogdan, primul pe listă, un campion al luptei împotriva minciunii, pe Mircea Hava – campionul absorbţiei de fonduri UE, iar pe Gheorghe Falcă – un primar de succes.

Conform liderului PNL, Vasile Blaga se va bate pentru admiterea României în Schengen. Dintre actualii europarlamentarii, Sigfried Mureşan este, în opinia sa, printre cei mai tineri şi influenţi români din PE, Adina Vălean este cea care a contribuit decisiv la desfiinţarea taxei de roaming, Daniel Buda s-a bătut sistematic pentru interesele fermierilor români, iar Mihai Ţurcanu, „practic, a reuşit să salveze industria petro-chimică din România’, în timp ce Marian-Jean Marinescu a reuşit să obţină reglementări care să apere interesele transportatorilor români. Fostul europarlamentar Cristian Buşoi are „realizări remarcabile în domeniul sănătăţii”.

„Partidul Naţional Liberal, în această campanie, îşi asumă răspunderea de a repara prestigiul României,deteriorat grav în urma conflictelor artificiale generate de cei care se află astăzi la putere şi în urma incapacităţilor de a reprezenta România corect.  Avem cea mai puternică listă. Avem oameni care în viaţa lor au făcut lucruri palpabile pentru cetăţeni. Avem reprezentanţi care deja în diferitele funcţii pe care le-au deţinut, indiferent că au fost primari, indiferent că au fost în Parlamentul European, indiferent că au ocupat poziţii publice, au arătat că au capacitatea să îi slujească pe cetăţeni şi să  facă lucruri bune pentru oameni”, a declarat Orban după ce lista de candidaţi a fost validată în forurile de conducere ale partidului, el dând cititre listei şi prezentând candidaţii.

Pe primul loc, Partidul Naţional Liberal va fi reprezentat de Rareş Bogdan. „Rareş Bogdan revine în Partidul Naţional Liberal şi intră pe câmpul de bătălie, de data asta fiind alături de Partidul Naţional Liberal. Rareş Bogdan este un adevărat campion al luptei împotriva minciunii, dezinformării, abuzurilor, este omul care când toţi ceilalţi spuneau minciuni  a avut curajul să spună adevărul.  Este un om care, fără menajamente, şi-a pus în slujba binelui public  toate calităţile şi şi-a asumat toate riscurile  pentru a-i informa corect pe cetăţeni şi pentru a arăta cu adevărat faţa hidoasă a celor care îşi bat joc de România”, l-a prezentat liderul PNL.

Pe locul doi, Partidul Naţional Liberal, Partidul Unirii, „îl sprijină pe primarul capitalei Unirii, Alba Iulia, în persoana lui Mircea Hava, campionul absorbţiei de fonduri europene, primarul care a reuşit să facă minuni în Municipiul Alba Iulia”.

„Pe locul trei îl susţinem pe  Siegfried Mureşan, unul dintre cei mai tineri şi influenţi europarlamentari români, un om care a fost parte la decizii importante pentru Parlamentul European, pentru Uniunea Europeană  şi mai ales pentru România. (…) Pe locul patru este Vasile Blaga.  Vasile Blaga  are misiunea de a se bate pentru integrarea  României Schengen. Nu cred că este cazul să vă reamintesc lucrurile deosebite pe care le-a făcut în calitate de ministru, pe parcursul integrării României în Uniunea Europeană şi de-a lungul carierei sale politice”, a afirmat liderul PNL.

Pe locul cinci PNL o susţine pe Adina Vălean. „Despre Adina Vălean pot să vă spun că este în Parlamentul European din 2006, încă dinaintea intrării României în Uniunea Europeană, având calitatea de euro-observator şi din 2007 până astăzi a fost parlamentar european. A deţinut funcţii extrem de importante cum este funcţia de vicepreşedinte al  Parlamentului European iar Adina Vălean este singurul europarlamentar român care deţine astăzi funcţia de preşedinte de Comisie a Parlamentului European, fiind preşedinta Comisiei M. Am să vă readuc aminte despre un singur lucru, din ceea ce a făcut bun pentru români, Adina Vălean şi anume,  practic desfiinţarea taxei de roaming”, a amintit Ludovic Orban.

 

„Pe locul şase este Daniel Buda, preşedintele PNL Cluj un europarlamentar remarcabil, un europarlamentar care s-a bătut sistematic pentru interesele fermierilor români , un europarlamentar care a avut capacitatea de a determina comisarul pe agricultură şi alţi oficiali europeni, să se îndrepte şi să caute să sprijine şi fermierii români la nivel european. Domnul Dan Motreanu, vicepreşedinte al PNL,  ocupă locul şapte. Domnul Dan Motreanu este profilat pe Dezvoltare Regională şi Dezvoltare Rurală, este un om care a deţinut calitatea de ministru al Agriculturii şi este unul dintre cei mai valoroşi membrii  din conducerea Partidului Naţional Liberal. Domnul primar Falcă este candidat pe locul opt. Domnul Falcă este un primar de succes. Este un primar care a fost campion al atragerii investiţiilor private în Municipiul Arad. Este un primar care a fost campion al atragerii de fonduri europene şi este un primar deja implicat în politica europeană, deoarece domnul Falcă este reprezentant de 9 ani din partea României în structura de la nivel european al autorităţilor locale şi regionale, respectiv Comitetul Regiunii”, a continuat el.

Pe locul 9 se află Cristian Buşoi. „Domnul Cristian Buşoi a reprezentat Partidul Naţional Liberal în mandatul trecut în Parlamenetul European, având realizări remarcabile în domeniul sănătăţii fiind, practic, persoana pe care o sprijinim pentru a determina politici de sănătate care să permită creşterea calităţii serviciilor medicale acordate românilor la nivelul serviciilor medicale europene. De asemenea, susţinerea tuturor proiectelor care beneficiază de finanţări europene cum sunt proiectele celor 3 spitale regionale care din păcate bat pasul pe loc din cauza incompetenţei şi relei voinţe ale actualului Guvern”,a explicat liderul PNL.

Pe locul 10 Marian-Jean Marinescu, este „reprezentantul Partidului Popular European în negocieri extrem de importante pentru România în domenii cum ar fi transport, energie şi alte domenii de maximă importanţă”, cel care „a reuşit să obţină modificări care să apere interesele transportatorilor români”.

„Pe locul 11 este domnul profesor Vlad Nistor, vicepreşedintele Partidului Naţional Liberal pentru politică externă, un om cu o activitate internaţională remarcabilă. (…) Pe locul 12 îl susţinem pe actualul europarlamentar Mihai Ţurcanu despre care pot să vă spun că a fost implicat în calitate de raportor în 2 proiecte de reglementare extrem de importante  pentru România şi se poate spune fără niciun fel de indoială că Mihai Ţurcanu, practic, a reuşit să salveze industria petro-chimică din România, a fertilizanţilor, a îngrăşămintelor chimice”, a precizat preşedintele PNL. (R.C.).

 

Citeste in continuare

Administrație locală

START în cursa pentru înlocuirea lui Augustin Lazăr

Publicat

pe

De

Ministerul Justiţiei a anunţat că a declanşat procedura de selecţie pentru numirea noului procuror general al României.

Procedura se desfăşoară în perioada 13 martie – 5 aprilie,  în contextul în care funcția  va deveni vacantă în data de 28 aprilie, când se va încheia mandatul lui Augustin Lazăr.

Ministerul Justiţiei organizează, în perioada 13.03.2019 – 5.04.2019, selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, vacantă începând cu data de 28 aprilie„, se precizează într-un anunţ publicat pe pagina de internet a ministerului.

Conform anunțului, candidații pot depune cereri de înscriere, până la data de 28 martie 2019 (inclusiv), ora 17:30 la Direcția resurse umane din Ministerul Justiției.

Cererile vor fi însoțite de următoarele înscrisuri:

  1. a) declarațiile prevăzute de art. 54 alin. (2) raportat la art. 48 alin. (10-11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
  2. b) un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecţie, care se depune atât pe suport hârtie, cât și în format electronic, pe suport specific. Proiectul se va încadra într-o limită de 30 pagini, iar anexele nu vor putea depăși 10 pagini. Planul și anexele vor fi redactate cu caractere de mărimea 12, font Times New Roman, spațiere la 1,5 rânduri;
  3. c) un curriculum vitae al candidatului, conform modelului comun european;
  4. d) minimum 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care și-a desfășurat activitatea;
  5. e) ultimul raport de evaluare a activității profesionale a candidatului participant la selecţie;
  6. f) orice alte înscrisuri relevante.

Lista persoanelor care îndeplinesc condițiile legale de participare la selecţie și programarea interviului se vor afișa pe data de 29 martie 2019.

Candidații participanţi la selecţie vor susține, în perioada 3-4 aprilie 2019, un interviu cu ministrul justiției care constă în:

  1. a) susţinerea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecţie, sub următoarele aspecte:

– prezentarea sintetică a unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecţie;
– identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi în activitatea unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecție, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora;
– propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecţie;
– compatibilitatea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, întocmit de candidatul participant la selecţie cu rolul și funcțiile Ministerului Public;

  1. b) verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, vizând, în esenţă, capacitatea de organizare, asumarea responsabilităților, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa în modernizarea managementului unității/structurii, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare, capacitatea și disponibilitatea de a lucra în echipă și de a colabora cu colegii;
  2. c) prezentarea viziunii asupra modului în care înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare a intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor;
  3. d) prezentarea viziunii cu privire la atribuţiile funcţiei pentru care participă la selecţie în ceea ce priveşte coordonarea activităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii în general şi a unor fenomene specifice: criminalitate organizată, corupţie, evaziune fiscală etc.;
  4. e) verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care participă la selecţie.
  5. f) verificarea aspectelor legate de motivația, conduita, integritatea și deontologia profesională, precum și alte împrejurări rezultate din analiza înscrisurilor depuse de candidatul participant la selecţie.

Audierea candidaților se transmite în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Ministerului Justiției, se înregistrează și se publică pe pagina de internet a ministerului, se mai arată în anunțul Ministerului.

Rezultatele selecţiei vor fi anunțate pe 5 aprilie.

„Propunerea ministrului justiției va fi înaintată Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea obținerii avizului urmând ca, după obținerea acestuia, ministrul justiției să înainteze propunerea Președintelui României, în vederea numirii în funcția de conducere de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, mai precizează sursa citată. (Ioana Radu).

 

Citeste in continuare
Advertisement

Ultimile Noutăți din Prahova

Eveniment50 de minute inainte

Butoiul cu pulbere din Balcani

Protestele împotriva președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic au atins cea mai mare intensitate de la izbucnirea lor, în noiembrie 2018. Mai...

Administrație locală4 zile inainte

Orban și laudele în formă continuată…

Preşedintele PNL Ludovic Orban a declarat joi că liberalii au cea mai puternică listă pentru PE, numindu-l pe Rareş Bogdan,...

Administrație locală4 zile inainte

START în cursa pentru înlocuirea lui Augustin Lazăr

Ministerul Justiţiei a anunţat că a declanşat procedura de selecţie pentru numirea noului procuror general al României. Procedura se desfăşoară...

Administrație locală6 zile inainte

De ce a revocat Curtea de Apel Ploieşti arestarea preventivă a lui Ghiţă

Judecătorii Curţii de Apel Ploieşti, instanţă care săptămâna trecută a revocat ultimul mandat de arestare preventivă emis pe numele lui...

EvenimentO săptămână inainte

Țara asaltată de danileți

Parcă ar fi înnebunit lupul cînd a auzit de Justiție ca de un miel în pericol. Vestea s-a dus ca...

Administrație localăO săptămână inainte

Cum l-a botezat Dragnea pe Iohannis

Liviu Dragnea l-a numit duminică pe Klaus Iohannis „leneșul de la Cotroceni”, într-un atac pe tema bugetului. Dragnea a declarat,...

Eveniment2 săptămâni inainte

Antena 3: Al treilea dosar va bubui „în curând”

Jurnalista Antenei 3 Adina Anghelescu a afirmat, referindu-se la învinuirea Laurei Codruța Kovesi la Secția de investigare a magistraţilor de joi,...

Eveniment2 săptămâni inainte

SCRISOAREA lui Toader către Financial Times: ”Codruța Kovesi nu ar trebui numită…”

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a trimis o scrisoare cunoscutei publicații financiare Financial Times în care spune că ”nu are nimic personal...

Eveniment2 săptămâni inainte

„Kovesi va avea soarta Brexitului”?

Europarlamentarul PSD Gabriela Zoană afirmă marți că, în urma unor discuții pe care le-a avut cu diferiți eurodeputați despre votul...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Două tabere din SRI luptă pentru un post de președinte

O postare extrem de interesantă a fost lansata în social media. Ea pare că aparține unui cunoscător din interior a...

Administrație locală2 săptămâni inainte

Vai de jurnalismul Andreei Esca!

Aşa cum a evoluat presa în ultimul deceniu şi ceva, era normal să se ajungă şi pe fundul bălţii puturoase...

Administrație locală2 săptămâni inainte

Dragnea, tradat de Nica pentru Kovesi!

Socul resimtit de Liviu Dragnea si nucleul dur al actualei guvernari in urma victoriei Laurei Codruta Kovesi in Comisia LIBE...

Eveniment3 săptămâni inainte

Presa germană: A reușit SRI din România să infiltreze Oficiul Procurorului UE?

Cine a câștigat runda din Parlamentul European din lupta pentru șefia noului Oficiu al Procurorului European? În opinia lui Oliver...

Eveniment3 săptămâni inainte

Ce nu s-a văzut la TV la audierea Laurei Codruța Kovesi

Mulți membri plini ai Comisiei CONT care a dat votul marți seară pentru procurorul șef european au lipsit, iar europarlamentarii...

Administrație locală3 săptămâni inainte

Un pas în spate, doi înainte: „Abrogarea integrală nu va exista!”

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, luni seară, că ordonanţa de urgenţă pe legile justiţiei dată săptămâna trecută și care...

Administrație locală3 săptămâni inainte

Ce cred românii despre protestul procurorilor

Protestul procurorilor în stradă de la sfârșitul acestei săptămâni a generat numeroase reacții în rândul cetățenilor, multe dintre ele critice...

Eveniment4 săptămâni inainte

Ciorbea, între Dumnezeu și ordonanță: „Puțintică răbdare”

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a declarat joi că a analizează dacă va ataca la Curtea Constituțională OUG controversată care modifică...

Administrație locală4 săptămâni inainte

Kovesi, „premianta” de pe locul doi

Fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi a picat din poziția de favorită la primul filtru pentru funcția de procuror...

Știrile Săptămânii