Uniunea Națională a Judecătorilor (UNJR) și Asociația Magistraților (AMR) anunță că au solicitat DNA informații publice referitoare la Serviciul de combatere a infracțiunilor din justiție înființat în 2014 la acest Parchet, informațiile fiind solicitate în contextul atacurilor ce vizează noua Secție de anchetare a magistraților.

Cele două asociații arată că fostul Serviciu de combatere a infractiunilor din justitie din cadrul DNA a fost creat în secret la începutul anului 2014, s-a aflat despre el public în anul 2017 și că au cerut aceste informații pentru a putea face o analiza comparativa obiectivă.

Comunicatul integral al UNJR și AMR

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) si Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) au solicitat Directiei Nationale Anticoruptie o serie de informatii publice referitoare la infiintarea si functionarea Serviciului de combatere a infractiunilor din justitie din cadrul acestei unitati de parchet, prin doua cereri in baza Legii 544/2001 pe care le-au transmis in data de 26 iunie 2019.

Serviciul de combatere a infractiunilor din justitie a fost creat in secret la inceputul anului 2014, s-a aflat despre el public in anul 2017 si a fost desfiintat dupa infiintarea prin lege a Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ).

Cele doua cereri transmise DNA au fost facute in contextul in care Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie face obiectul unor critici agresive din partea unor politicieni, magistrati, jurnalisti si ONG-uri, fara ca acestea sa aiba la baza o analiza fundamentata pe date si informatii concrete.

AMR si UNJR subliniaza ca SIIJ a fost infiintata ca urmare a unor probleme incontestabile privind anchetarea in trecut a judecatorilor si procurorilor, dosarele vizandu-i pe magistrati devenind veritabile mijloace de presiune indreptate impotriva lor.

Includerea in lege a unor garantii suplimentare, ce se regasesc in modul in care SIIJ este reglementata – criterii de selectie foarte ridicate, in cazul indeplinirii necorespunzatoare a atributiilor competenta revocarii procurorilor apartine Plenului CSM, mandat pe termen limitat de 3 ani, obligatia prezentarii anuale a unui raport catre Plenul CSM etc. –, reprezinta argumente serioase pentru mentinerea sectiei. Acestor argumente trebuie sa li se raspunda cu contra-argumente, deopotriva de puternice, bazate pe fapte si date concrete, nu pe slogane.

Din acest motiv, AMR si UNJR au demarat o serie de cereri de acces la informatii de interes public, pentru a afla cum a functionat serviciul similar existent in cadrul DNA, cum a fost infiintat si de ce, precum si cine erau procurorii care functionau in cadrul acestuia.

In concret, in prima cerere adresata DNA, UNJR si AMR au cerut sa li se comunice:

“1. Toate actele in baza carora s-a infiintat si a functionat Serviciul de combatere a coruptiei in justitie din cadrul Sectiei de combatere a coruptiei a Directiei Nationale Anticoruptie, impreuna cu expunerea de motive care a stat la baza infiintarii acestui serviciu.

2. Toate ordinele emise de procurorul sef DNA, procurorul sef al Sectiei de combatere a coruptiei din cadrul DNA si procurorul sef al Serviciului de combatere a coruptiei in justitie care au reglementat, modificat, operationalizat sau vizat activitatea acestui serviciu.”

In cea de-a doua cerere, UNJR si AMR au solicitat:

“1. Numele tuturor procurorilor care au functionat in cadrul fostului Serviciu de combatere a coruptiei in justitie, perioada in care au activat in cadrul acesteia, precum si vechimea, cat si gradul profesional al fiecaruia in momentul inceperii activitatii in cadrul serviciului.

2. Numele procurorilor sefi ai acestui serviciu, perioada in care au fost in functie si modalitatea prin care au fost numiti in functie, distinct pentru fiecare dintre ei, cu indicarea documentului de numire.”

In momentul in care vom primi raspunsurile de la DNA le vom face publice, dat fiind ca subiectul este de vadit interes public.

“Asistam de o buna perioada de timp la o campanie agresiva, bazata pe slogane si temeri, nu pe informatii si argumente factuale, avand ca tinta Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie. Am solicitat aceste informatii pentru a putea face o analiza comparativa obiectiva: care au fost garantiile de independenta a judecatorilor si procurorilor din trecut, atunci cand acestia au facut obiectul cercetarilor penale, si care sunt garantiile din prezent, asa cum ele exista in legile in vigoare. Daca se doreste reintoarcerea in acest trecut este esential, inainte ca orice decizie sa fie luata, sa avem o analiza comparativa obiectiva si exhaustiva a celor doua modele de organizare judiciara, atunci cand se pune problema anchetarii magistratilor.

In mod cert, nu vom mai accepta vreodata sa mai fim mintiti sau supusi presiunilor, nici sa mai fim anchetati pentru solutii, la fel cum nu vom mai accepta nici dosare deschise si tinute la sertar ani de zile ca mijloace de presiune impotriva magistratilor. Aceasta lupta pentru apararea independentei justitiei de orice tip presiuni, inclusiv din interior, ar trebui sustinuta de fiecare membru al CSM, ales in acest organism pentru a apara independenta justitiei in mod real, nu pentru a boicota aplicarea legii“, a declarat jud. Dana Girbovan, presedinte UNJR.

“Ca semn ca ne pasa de principiile statului de drept, de respectarea statutului judecatorilor si procurorilor, de drepturile fundamentale ale cetatenilor acestei tari, trebuie sa incetam sa sustinem generalitati, ocolind cu nejustificata incapatanare argumentele concrete care ni se pun in fata. Auzim ca Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) trebuie desfiintata pentru ca, de pilda, cum s-a afirmat ieri de catre un membru CSM, nu-i vede niciun beneficiu pana acum.

In primul rand, o instanta de judecata sau un parchet nu pot fi reduse la asemenea termeni.

In al doilea rand, faptul ca, in timp ce pentru SIIJ se cere o vechime ca procuror de 18 ani si grad de curte de apel nu constituie nici un “beneficiu”, prin raportare la faptul ca pentru DNA si, implicit, pentru Serviciu de combatere a coruptiei in justitie (SCCJ) din cadrul acesteia, era suficienta o vechime de doar 6 ani? Sau, faptul ca SCCJ a fost infiintat in secret, prin ordin al procurorului sef DNA, iar infiintarea si organizarea SIIJ sunt prevazute prin lege nu reprezinta niciun “beneficiu”? Faptul ca rolul Plenului CSM in numirile la SIIJ este stabilit, in mod transparent, prin lege si a fost salutat de Comisia de la Venetia nu reprezinta nici un “beneficiu”?

In al treilea rand, nu putem sa ne purtam de parca nu am auzit niciodata pana acum despre judecatori si procurori urmariti penal ani la rand si, apoi, achitati. Sau despre “mutarea actului de judecata din instante in spatiul public prin expunerea mediatica excesiva a persoanelor arestate preventiv, a scurgerilor de informatii repetate de la parchete, neurmate de anchete serioase si prin informarea incompleta a publicului in anchetele penale, fiind omise solutiile favorabile persoanelor acuzate”, de vreme ce acesta a fost unul dintre motivele care a determinat lansarea Memorandumului privind Justitia, votat in septembrie 2016 de peste 80% din instante.

Informatiile de interes public pe care le-am solicitat sunt necesare tocmai pentru o analiza comparata bazata pe fapte concrete, nu pe vorbe sau pe boicoturi“, a declarat jud. Andreea Ciuca, presedinte AMR.

UNJR si AMR vor face in continuare toate demersurile pentru a sprijini o dezbatere corecta si informata asupra problemelor sistemului judiciar, in scopul asigurarii independentei, responsabilitatii si profesionalismului acestuia. (Ioana Radu).

Organizația FACIAS a organizat marți la sediul CSM un protest la adresa procuroarei de la Craiova care a tărât-o pe Sorina fetiţa adoptată. Reprezentanții FACIAS cer suspendarea de îndată a procuroarei abuzive.

Ingrid Alexandrescu, avocat FACIAS, a comentat imaginile cu procuroarea și fetița care au produs revoltă.

”Evident, ca orice cetăţean care a văzut acele imagini, am fost şocată de atitudinea procurorului, motiv pentru care FACIAS a luat atitudine şi a decis să nu tolereze astfel de abuzuri. Consider că procurorul a săvârşit o infracţiune de abuz în serviciu, precum şi infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului şi trebuie să răspundă pentru fapta sa, cu excluderea din magistratură. Este inadmisibil ca un procuror să folosească în mod abuziv un mandat de percheziţie pentru a lua cu fortţa din domiciliul asistentei maternale un copil, contrar dispoziţiilor legale. Legea prevede faptul că procurorul este cel care din punct de vedere legal, ar trebui să vegheze asupra apărării interesului superior al copilului şi să nu fie cel care îl abuzează”, a spus Ingrid Alexandrescu, citată de Antena 3. (D.N.)

Ca un rege fără trecut și fără coroană, Klaus Iohannis a ieșit la rampă și a cerut modificarea legislației pînă mîine. Presupun că a înțeles că o parte din electorat, mică sau mare, rămîne de văzut, ar putea susține pe altcineva. Și unde să își mai găsească susținători? Dincolo de granițele țării, între cei plecați la muncă și convinși că de la Gheorghiu Dej și pînă astăzi numai PSD-ul este de vină. Dacă se împrăștie pe Facebook o ploaie de acuze la adresa lui Iliescu și Năstase și la pericolul comunist, toți cei aflați prin diverse locuri pe glob vor da fuga la urne să salveze țara de comunism.

Întîmplarea a făcut ca la alegerile europarlamentare să mă aflu nu departe de Ambasada României la Paris. Din spusele unor funcționari, pentru alegeri s-au anunțat 1500 de cetățeni romani și s-au prezentat aproape dublu. Și, cu toate acesta nu a a fost înghesuială, nu s-au călcat în picioare și nici n-au rămas pe dinafară. Deci, se poate. De ce în alte locuri a fost balamuc? Din greșeală sau din programare? Trăim o perioadă în care și buluceala poate fi programată și provocată. Încă nu am ajuns la o concluzie, dar am serioase îndoieli în legătură cu diversiunile puse la cale de tot felul de servicii pentru a indica dezorganizarea și blocarea cetățenilor români la exercitarea dreptului de vot.
Am motivele mele să am niște îndoieli. A fost cineva interesat (și mă refer și la președinte) să lămurească numărul cetățenilor trecuți pe listele electorale? Din cîte știu, ne complacem cu un 2-3-4 milioane de alegători care sunt plecați la muncă. Nici legislația nu reglementează clar statutul acestora. De obicei, toți politicienii se dau de ceasul morții că frații noștri de peste hotare nu pot vota. Fals.

Nu vrea nimeni o reglementare clară. Nici măcar alegătorii.”Toată lumea vorbește de umilințele la care sunt supuși alegătorii dar nimeni, nici politicienii și nici alegătorii, nu vrea să se supună și ordinii. Ar fi foarte simplu ca o prevedere legală să prevadă obligația înscrierii pe listele aferente secțiilor din străinătate și cetățenii români ar fi repartizați în secții dimensionate pe măsura numărului de înscriși. Or, România, pentru a putea șmecheri rezultatele, lucrează la plezneală. Ba, unii, mai săraci cu neuronii, cer ca MAE să facă hărți ale coloniilor de români din diverse țări și să dimensioneze secțiile în funcție de numărul acestora depistați în teren. Asta ne mai trebuie! Să-i căutăm pe români prin lume și să le ducem urnele cît mai aproape de curtea în care stau.
Asta visează Iohannis. Să schimbăm toată legislația în așa fel încît să nu-i scape nici un vot. Funcționarii români să organizeze o campanie de colectat voturi și înjurături și după o săptămînă de călătorii să predea rezultatul votului. De ce nu vor nici Iohannis, nici Internele, nici STS-ul, ca românii din străinătate să se înscrie, cum se procedează, de exemplu, în Anglia. Pentru Brexit s-a anunțat în fiecare zi, preț de cîteva luni, cîte zile au mai rămas pînă la termenul limită de înscriere pe liste. În România, nu! În marile orașe, vrem școli și parcuri în care să plasăm cabine și comisii și acolo să așteptăm, poate vin, poate nu. Și pe urmă cu numele celor 3-4 milioane să facem ce decide cel de la butoane.

Formula ambiguă care lasă loc învîrtelilor nu este atacată de nimeni. Nici stabilirea corpului electoral. O doză de aproximare din legislație lasă loc unei alte doze de escrocherie la stabilirea rezultatelor.
Apelul lui Klaus Iohannis sună mai degrabă a teamă decît a preocupare privind calitatea alegerilor și organizarea lor. Pentru hazul suplimentar conținut de acest apel, îl și reproduc în parte. Iată vorbele lui Klaus:
-”Reamintesc că Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, pe care l-am inițiat, prevede în mod explicit angajamentul partidelor semnatare de a transpune în legislație, în cel mai scurt timp, măsurile necesare asigurării – atât în țară, cât și în străinătate – a exercitării depline și efective a dreptului de vot de către cetățenii români”….
”În acest sens, solicit Guvernului să elaboreze urgent un proiect de lege care să poată fi adoptat de către Parlament până la finalul actualei sesiuni parlamentare, prin care să propună măsurile administrative adecvate începând de la alegerile prezidențiale din toamna acestui an. În acest sens, solicit Guvernului să elaboreze urgent un proiect de lege care să poată fi adoptat de către Parlament până la finalul actualei sesiuni parlamentare, prin care să propună măsurile administrative adecvate începând de la alegerile prezidențiale din toamna acestui an”.

Bonjour popor, te rog, să mă votezi! (Cornel Nistorescu Editorial).