Connect with us

Exclusiv

EDITORIAL/ESECUL OMULUI AUTONOM – Ziarul Incisiv de Prahova

Prahova Mea

Publicat

pe

SCURTĂ INTRODUCERE  ÎN GÎNDIREA LUI PETRE ŢUŢEA [1]

Mare noroc că există oameni care sunt idioţi! Funcţia idiotului e pozitivă,
pentru că fără el n-am înţelege nici geniul, nici normalitatea. Păi cum am
cunoaşte noi un om pe care-l numim desăvârşit dacă n-ar fi prezenţi ăştia,
idioţii?

Tragedia istorică a “omului autonom” a constituit una dintre temele de predilecţie ale gîndirii lui Petre Ţuţea. Marea lui ambiţie a fost, de altfel, aceea de a scrie un tratat de antropologie (pe care n-a mai apucat să-l definitiveze); nu era vorba de o lucrare de antropologie ştiinţifică (atît de la modă astăzi), ci de un discurs filosofico-teologic, axat pe problematica gnoseologică.
Pe acest “om autonom”, căruia i-a făcut o radiografie necruţătoare, a căutat el să-l “vindece”, la modul socratic, de prea multa lui “deşteptăciune”. Cînd spun lucrul acesta, am în minte un articol al lui Nae Ionescu (dascălul mărturisit al lui Petre Ţuţea): “Marea pacoste a istoriei moderne au fost oamenii inteligenţi şi teoriile lor. Mintea omenească e de la natură pornită spre generalizare. Ea porneşte de la fapte simple, şi se ridică repede la teorie. Din nefericire, de cele mai multe ori aceste teorii sînt false; pentru că faptul de la care s-a plecat nu e esenţial. Omul însă crede că teoria lui primează – şi că realitatea trebuie să i se supună. Sînt peste 300 de ani, bunăoară, de cînd omenirea toată e victima unei «teorii»: aceea a individualismului, care a provocat, provoacă şi va mai provoca încă multe dezastre şi adîncă mizerie în toate ramurile existenţei umane. […] Inteligenţa e orgolioasă şi rigidă. Ea vrea să se instituie nu numai în stăpîn absolut, dar şi în demiurg. Şi greşeşte.”[2]. În acest sens naeionescian, “inteligenţa” sau “deşteptăciunea” devin sinonime ale “idealismului prost”. Sau, altfel spus, apanajul acelor oameni despre care se spune îndeobşte că “fac pe deştepţii”.
“Omul autonom” al lui Petre Ţuţea este, prin excelenţă, omul care face pe deşteptul, ajungînd, în cele din urmă, să trăiască în idolatria închipuitei sale deşteptăciuni. Vorbind în termeni creştini, o astfel de atitudine reprezintă antiteza exactă a “sărăciei cu duhul”. Grecescul ptochós din sintagma evanghelică ptochós to pneumatí (“sărac cu duhul”, după traducerile curente, ce redau prepoziţional dativul de relaţie din original) înseamnă de fapt, în contextul respectiv, tocmai “smerit”, “umil” (sensul cel mai concret al cuvîntului este “încovoiat”, “îngenuncheat”; de aici, “sărac”, “sărman”, ca stare materială, dar şi “smerit”, “umil”, ca atitudine sufletească); adevărata sărăcie cu duhul (al cărei tîlc modernitatea pare să-l fi pierdut), departe de a însemna prostie, ignoranţă, naivitate sau îngustime (DEX reţine numai sensul devalidat: “lipsit de inteligenţă, de spirit; prost”…), reprezintă tocmai buna smerire a minţii omeneşti în faţa Cuvîntului lui Dumnezeu. Desăvîrşirea însăşi a putut fi definită creştineşte drept “o prăpastie de smerenie” (Sf. Isaac Sirul; ideea este însă prezentă în toată patristica răsăriteană). Numai că “omul autonom” tocmai să se smerească refuză, crezînd, în orgolioasa lui în-singurare, că “sărăcia cu duhul” ar exclude geniul sau erudiţia (prin care se simte el măgulit şi legitimat). Că nu-i aşa, ne-a dovedit-o Petre Ţuţea însuşi – acest mare “sărac cu duhul”, deopotrivă “erudit” şi “genial” (cel puţin în ipostaza de “geniu oral”, pe care nimeni n-a cutezat să i-o conteste).
Fiind atît de opus mentalităţii moderne, apariţia lui în public – ca un mărturisitor “în amurg”, cum îi plăcea să zică – i-a buimăcit pe mulţi. Cînd nu i-a lăsat cu gura căscată (“Nu înţeleg, dar e năpraznic!”), el le-a stricat jalnica formulă de “echilibru existenţial”, bazată, cel mai adesea, pe ignoranţă şi comoditate (căci ce altceva a făcut el decît rechizitoriul “maieutic” al lumii noastre?). Prin el ni s-a dat – într-o vreme a lui “homo faber dominat de homo stultus”, cum repeta adesea – şansa unei “buimăceli” izbăvitoare (înrudite, într-un fel, cu acea “nelinişte metafizică” pe care un Nae Ionescu îşi propunea să o trezească în sufletele auditorilor săi).
Pornind de aici, putem încerca o circumscriere mai exactă a conceptului de “om autonom”, aşa cum se desprinde el din gîndirea lui Petre Ţuţea. O primă distincţie, mai generală, este aceea dintre “omul etern” şi “omul istoric”. Cel dintîi reprezintă făptura arhetipală, creată “după chipul şi asemănarea” lui Dumnezeu. Icoană a omului originar, neatins de păcat şi de moarte, el se opune omului “căzut” în veac şi ontologic desfigurat. Sau, altfel spus, “omul etern” este omenitatea privită sub specia absolutului, în vreme ce “omul istoric” este aceeaşi omenitate în condiţia ei relativă.
O a doua distincţie îl priveşte strict pe “omul istoric”. În ipostaza sa pozitivă, acesta este “omul religios”, cel ce se raportează neîncetat, în suişurile ca şi în căderile sale, la transcendenţa divină şi la propria sa imagine absolută, “suspinînd după mîntuire”, laolaltă cu Firea întreagă, cum spune Apostolul (cf. Rom. 8, 19-22). Pentru Petre Ţuţea, omul religios se realizează suprem în omul creştin. În ciuda aparenţelor, “omul religios” al lui Petre Ţuţea nu-i totuna cu acel homo religiosus al lui Mircea Eliade, dedus “ştiinţific” din materialul magico-mitico-religios al istoriei religiilor. Petre Ţuţea se raportează la omul Revelaţiei depline, la cel ce trăieşte în Hristos şi pentru Hristos. Mircea Eliade a înţeles de minune religiozitatea omului arhaic, dar a avut, din păcate, o proastă întîlnire cu creştinismul, aşa cum am încercat să arăt în altă parte[3]. Aici Petre Ţuţea este mai degrabă de părerea lui Nichifor Crainic: religiile arhaice, precreştine, abia de pot fi numite “religii”; mai potrivit ar fi să le numim “religiozităţi în căutarea lui Dumnezeu”; căci, în vreme ce creştinul Îl trăieşte aievea pe Dumnezeu, în Hristos Cel Întrupat, necreştinul Îl visează imperfect, aproximîndu-L mitologic sau filosofic, cu puteri omeneşti (drama “religiilor naturale”)[4]. Dar Dumnezeul Cel Viu nu poate fi substituit nici de Zeii Fabulei, nici de Dumnezeul abstract al filosofilor! Nu-i mai puţin adevărat că orice om religios, fie el creştin sau necreştin, este principial orientat spre Divinitate, simţindu-se insuficient sieşi şi refuzîndu-se “devenirii oarbe”, “vremii care vremuieşte”.
Ipostaza negativă a “omului istoric” este “omul autonom” de la care am pornit, cel ce raportează totul la sine însuşi, tinzînd să se în-singureze în ţarcul acestei lumi, dominat de trufie şi de amăgire. Împrumutînd termenii lui Bossuet (la care şi Petre Ţuţea obişnuia să facă apel), putem spune că “omul autonom”, ignorînd “calea Domnului”, bîjbîie ca un orb pe “calea omului”. Sau, în termeni augustinieni, el întoarce spatele acelei civitas Dei şi se înfundă, cu perversă voluptate, în civitas terrena.
De fapt, creştineşte vorbind, “autonomia” aceasta este doar una iluzorie. Căci omul, cînd se desprinde de Dumnezeu, nu rămîne “singur” decît în aparenţă. În realitate, el devine “jucărie” sau “unealtă” a diavolului. Răul, s-a spus, nu are bază ontologică, el nefiind altceva decît “lipsa Binelui”, privatio boni (Fericitul Augustin). Prin urmare, absenţa lui Dumnezeu devine, de la sine, prezenţă a diavolului; de aceea, “cetatea pămîntească” a Fericitului Augustin nu este doar civitas terrena pur şi simplu, ci este civitas terrena sive diaboli. Vulgarizînd puţin, omul, dacă nu este al lui Dumnezeu, devine “al dracului” (şi este simptomatic că de la o vreme, în limba română, “a fi al dracului” sau “a fi dat dracului” au devenit expresii laudative!). În fond, ce altceva face acest om decît să repete păcatul luciferic? Poate că dacă un Lucian Blaga nu s-ar fi jucat mai înainte cu termenii aceştia (mai ales în Trilogia cunoaşterii), Petre Ţuţea n-ar mai fi zis “om autonom”, ci de-a dreptul “om luciferic”. Căci, în ultimă instanţă, acesta este “omul autonom”: un om bolnav de luciferism, în sensul strict teologic al cuvîntului.
Acest om autonom sau luciferic poate fi privit din multe puncte de vedere. Petre Ţuţea l-a tratat cu precădere din perspectiva cunoaşterii. De altfel, înainte de toate, “omul autonom”, încîntat de sine însuşi, deviază de regulă sensul existenţei, dinspre mîntuire (soteria), fie spre cunoaştere (“gnosticismul” prost), fie spre creaţie (falsa “demiurgie”). El înlocuieşte viziunea religioasă a lumii cu o viziune culturală; ar vrea să re-gîndească şi să re-creeze lumea lui Dumnezeu cu puterile minţii şi mîinilor omeneşti! Toată existenţa lui devine astfel căutare şi făptuire deşartă, căci caută unde nu este de găsit şi făptuieşte ce nu poate să dureze. Îşi poate umple lumea pînă la refuz, dar nu o poate transcende. Se mişcă năuc în cercul vicios al lui “aici” şi “acum”, în imanenţa Naturii şi a Istoriei, înşelînd şi înşelîndu-se deopotrivă.
Este vorba, pînă la urmă, de o proastă întîlnire cu Realul, pe care îl confundă cu aparenţele (phainomena) acestei lumi sau cu fantasmele minţii sale. De “Realul unic”, care este Dumnezeu, el nu ştie, nu poate sau nu vrea să se apropie. De aceea, cunoaşterea eşuează fie în materialismul pozitivist, fie în idealismul raţionalist, fie – după oboseala prea multor “ratări” – într-un scepticism dezabuzat. “Omul autonom” începe prin a se crede “măsură a tuturor lucrurilor” şi sfîrşeşte prin “a certa” realitatea că nu se potriveşte cu ideile lui, precum Hegel, sau prin a se întreba, asemenea lui Pilat: Quid est veritas? (Ce mai poate fi Adevărul… printre atîtea “adevăruri”?!).
Istoriceşte vorbind, “omul autonom” s-a născut în Grecia filosofilor, a murit în Evul Mediu creştin şi a reînviat o dată cu Renaşterea păgînizantă; a-l aştepta “să moară” din nou, de “moartea bună” a propriei lui suficienţe – acesta ar putea fi sensul ultim al supralicitatei formule a lui Malraux (“Secolul XXI va fi unul religios sau nu va fi deloc”).
Petre Ţuţea făcea undeva un fel de tipologie a omului cunoscător. Raportaţi la cunoaştere, oamenii ar fi de cinci tipuri: Misticul (“contemplativul” care se deschide, “iluminat”, cu credinţă şi cu smerenie, adevărului etern al Revelaţiei), Căutătorul (rătăcitorul om istoric care “se întreabă, întreabă şi caută”, cu bietele lui puteri omeneşti, rămînînd mereu pradă neliniştii şi neîmplinirii), Scepticul (care nu este, pînă la urmă, decît căutătorul învins de neputinţă), Indiferentul (care este un imbecil prin opţiune) şi Imbecilul (care s-a născut ca atare, reprezentînd, din perspectiva omenească, doar “un deşeu bio-istoric”). Ultimele două tipuri (imbecilul “făcut” şi imbecilul “născut”) neparticipînd propriu-zis la “aventura” cunoaşterii, iar cel de-al treilea fiind doar varianta dezabuzată a celui de-al doilea, vor rămîne în atenţia noastră doar Misticul şi Căutătorul. “Omul autonom” se acoperă, gnoseologic, cu tipul Căutătorului. Incapabil de credinţă, dar dinamizat de orgoliu, el caută “certitudini” şi “consistenţe” acolo unde acestea nu sînt de găsit: în natură, în istorie sau în sinele său autonom. Dacă Misticul trăieşte esenţial, Căutătorul se înfundă în fenomenalitatea fără transcendenţă, în acea “deşertăciune a deşertăciunilor” pe care o deplîngea Ecclesiastul.
Căutător este Filosoful (care jertfeşte raţiunii sale autonome şi “se întreabă” necontenit). Căutător este Ştiinţificul (“omul de ştiinţă”, care jertfeşte prejudecăţii experimentalismului empiric şi “întreabă” naiv lumea, universul). Dar cum “omul de ştiinţă”, istoric şi structural, nu este decît un derivat tîrziu al filosofului (un filosof “căzut” în empirie), Filosoful rămîne ipostaza majoră a Căutătorului. El este omul întrebător prin excelenţă, “un om care transformă în viciu nevoia întrebării”. El dizolvă raţional misterele şi rămîne suspendat de propriile lui întrebări, în limitele fatale ale acestei lumi şi ale ficţiunilor minţii sale (mintea care te minte!): căci ori nu le poate răspunde, ori le dă o mulţime de răspunsuri ipotetice, ce adesea se bat cap în cap, astfel că nu face decît să penduleze între ignoranţa pură şi ignoranţa “savantă” (docta ignorantia în sensul ei pervertit). “Refuzînd Absolutul ca instanţă supremă – scrie Petre Ţuţea – şi absolutizînd ilegitim dimensiunea imanentă a cunoaşterii, spiritul filosofic cade în infinitul rătăcirii raţionale. Căutătorul «alege şi, alegînd, rătăceşte». Asta l-a făcut probabil pe Tertullian să vorbească despre filosofi ca despre nişte «patriarhi ai ereticilor» “[5].
De aceea, lui Petre Ţuţea nu-i plăcea să i se spună “filosof”, ci prefera să se numească pe sine “gînditor creştin”. Strădania lui a fost tocmai aceea de a-l trezi pe “omul autonom” din beţia sa filosofantă, arătîntu-i calea spre Absolutul divin (singurul Real autentic), spre Revelaţia divină ca garanţie veşnică a Adevărului. Căci, în afara Revelaţiei, omul nu va trece niciodată, cu toate demersurile lui autonome, dincolo de întrebarea lui Pilat: “Ce este adevărul?”…
Asta nu înseamnă însă că Petre Ţuţea – cum s-au pripit să concluzioneze unii – nu dădea nici o şansă şi nici un rost filosofiei. Filosofia poate rămîne utilă în măsura în care admite să se pună, cu mijloacele ei, în slujba lui Dumnezeu. Dar nu în slujba Dumnezeului abstract al metafizicienilor sau a acelui metaforic “Dumnezeu al culturii” pe care-l invoca un Constantin Noica, ci în slujba Dumnezeului Celui Viu, a lui Iisus Hristos – Logos-ul Întrupat.
Filosofia ar avea trei soluţii: a) să piară pe limba ei; b) să se consoleze ca slujnică a “ştiinţelor exacte” sau c) să redevină ancilla theologiae. Aceasta din urmă ar fi calea pe care s-ar putea “înălţa smerindu-se”, aşa cum i s-a şi întîmplat de cîteva ori în istorie: cu Apostolul Pavel, cu Origen, cu Augustin, cu Dionisie Pseudo-Areopagitul, cu Ioan Damaschinul, cu Toma de Aquino, cu Grigorie Palama, cu Nicolaus Cusanus, cu Pascal, cu Kierkegaard, cu Maritain, cu Guénon, cu Berdiaev sau cu Nae Ionescu. Şi – de ce nu? – cu Petre Ţuţea însuşi.
Vorbind în termenii filosofiei culturii – şi cred că în manuscrisele lui Petre Ţuţea se află in nuce o întreagă filosofie creştină a culturii –, s-ar zice că noi trăim astăzi nu doar eşecul unui tip antropologic (“omul autonom”), dar şi al tipului de cultură ce s-a creat “după chipul şi asemănarea” lui. Poate că se va găsi într-o zi cine să ducă pînă la capăt, într-o formă mai puţin aforistică, răzleţele gînduri geniale ale lui Petre Ţuţea. Sau, altfel spus, poate că Petre Ţuţea, acest “ultim Socrate”, îşi va găsi un Platon al său, care să se împlinească împlinindu-l. Îţi vine să te întrebi, în ultimă instanţă, dacă nu cumva cele mai strălucite mesaje spirituale ce au ajuns pînă la noi nu sînt caracterizate tocmai de faptul că la origine nu au fost scrise de purtătorii lor, ci doar “propovăduite”, ajungînd să fie consemnate abia în urmă, graţie “ucenicilor” (exemplele cele mai notorii: relaţia Socrate-Platon, în sfera filosofiei; relaţia Hristos-apostoli, în sfera religiei).
Întorcîndu-ne la acea filosofie creştină a culturii despre care tocmai pomeneam, am putea spune, continuînd gîndirea lui Petre Ţuţea (care, la rîndul ei, valorifică “sugestii” naeionesciene), că se constată, în istoria spirituală a omenirii, două mari tipuri alternative de cultură, corespunzînd celor două viziuni fundamentale despre lume: pe de o parte, cultura ancillară (slujitoare), întemeiată pe viziunea teocentrică; pe de altă parte, cultura autonomă (“luciferică”), întemeiată pe viziunea antropocentrică. Pe de o parte, o cultură de verticalitate sacră (cultura omului care-şi venerează Zeii/Zeul), pe de alta, o cultură de orizontalitate profană (cultura omului care se venerează pe sine însuşi). Cultura ancillară a caracterizat, istoriceşte vorbind, Antichitatea timpurie şi Evul Mediu creştin, în vreme ce cultura autonomă a caracterizat Antichitatea clasică (“primul antropocentrism”) şi Modernitatea (“al doilea antropocentrism”, inaugurat, în linii mari, de Renaşterea occidentală).
Astăzi, cînd cultura autonomă pare a-şi trăi falimentul, stăm poate în pragul unei noi epoci de cultură ancillară. Inepţiilor dizolvante ale new age-ismului (care nu-i, în ciuda pretenţiilor sale profetic-novatoare, decît ultima consecinţă a mizeriei spirituale a omului post-medieval) dreapta gîndire creştină le poate opune Tradiţia revigorată a unei smerite şi mîntuitoare “ancillarităţi”. Căci – dacă luăm în serios creştinismul, asemenea lui Petre Ţuţea – omul nu se poate salva fără Dumnezeu; şi, cu atît mai puţin, împotriva lui Dumnezeu.
Răzvan CODRESCU

[1] Nucleul acestei introduceri a fost o comunicare ţinută la simpozionul organizat în anul 1992 (20-22 mai), în aula Institutului Teologic Ortodox din Bucureşti, mai ales prin strădania teologului Radu Preda (foarte tînărul autor al cărţii Jurnal cu Petre Ţuţea). Cu acel prilej, a fost editată şi o broşură colectivă, intitulată “Ultimul Socrate”. Petre Ţuţea – încercare de portret. De altfel, anul 1992 va fi un adevărat “an Petre Ţuţea”. După un prim pas editorial mai degrabă stîngaci (Bătrîneţea şi alte texte filosofice, Ed. Viitorul Românesc, Bucureşti), au urmat Între Dumnezeu şi neamul meu (Fundaţia Anastasia, Bucureşti – primul mare succes editorial), Mircea Eliade (Biblioteca Revistei “Familia”, Oradea), Omul. Tratat de antropologie creştină. 1. Probleme sau Cartea întrebărilor (Ed. Timpul, Iaşi), Reflecţii religioase asupra cunoaşterii (Ed. Nemira, Bucureşti), Proiect de Tratat. Eros (Ed. Pronto, Braşov – Editura Uniunii Scriitorilor, Chişinău), Philosophia perennis (Ed. Icar – Ed. Horia Nicolescu, Bucureşti), Jurnal cu Petre Ţuţea (Ed. Humanitas, Bucureşti; ed. a II-a: Ed. Deisis, Sibiu, 2002).
[2] Art. “Tot despre prejudecata inteligenţei” (31 ianuarie 1931), în vol. Roza vînturilor – 1926-1933, culegere îngrijită de Mircea Eliade, Ed. Cultura Naţională, Bucureşti, 1937, pp. 222-225 (reeditare anastatică: Ed. Roza Vînturilor, Bucureşti, 1990). Profesorul îi avea în vedere, ca şi Eminescu odinioară, mai ales pe politicienii care pun “teoriile” mai presus de “realităţi” (fie din interese demagogice, fie din mimetism ideologic).
[3] “Mircea Eliade – «credinciosul fără Dumnezeu»?”, în Puncte cardinale, anul II, nr. 2/14, februarie 1992, p. 6.
[4] A se vedea, de pildă, eseul “Rasă şi religiune”, în vol. Puncte cardinale în haos (Ed. Cugetarea, Bucureşti, f. a. [1936], mai ales pp. 178-179. Întreaga problematică este dezvoltată ulterior în Nostalgia paradisului (Ed. Cugetarea, Bucureşti, 1940; reeditare: Ed. Moldova, Iaşi, 1994).
[5] Petre Ţuţea, “Despre filosofi şi filosofie”, în Puncte cardinale, anul II, nr. 5/17, mai 1992, p. 11 (text inedit, reluat şi în nr. 11/59, noiembrie 1995, p. 8, într-un grupaj dedicat relaţiei dintre religie şi filosofie). Textul respectiv se încheie cu aceste cuvinte: “Oricine, spune Bossuet, e liber să aleagă între «calea omului» şi «calea Domnului». Şi tot el: «Raţiunea omului să tacă atunci cînd intră pe calea Domnului». Nu este vorba să tacă în sensul de a se anula, ci în sensul de a se smeri. Pe cealaltă cale, pe «calea omului», raţiunea sfidează Logosul prin logoree; se semeţeşte şi piere pe limba ei. Filosofia? Nu mi se pare altceva decît o rafinată trăire în promiscuitate cu moartea şi cu neantul…”

(Din vol. De la Eminescu la Petre Ţuţea. Pentru un model paideic al dreptei româneşti, Editura Anastasia, Bucureşti, 2000, pp. 213-224)

Citeste in continuare
Publicitate
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Exclusiv

Ziarul Incisiv de Prahova a sesizat organele de cercetare penala competente si a sesizat si solicitat OFICIAL sprijinul celor de la CENTRUL NATIONAL DE RASPUNS LA INCIDENTE DE SECURITATE CIBERNETICA – CERT-RO pentru ca vinovatii atacurilor cibernetice sa fie identificati si deferiti parchetului – Ziarul Incisiv de Prahova

Prahova Mea

Publicat

pe

Site-ul care sustine interfata ziarului Incisiv de Prahova a fost blocat catava zile (in weekend) prin atacuri de tip flood, venite prin sute de mii de computere zombie, prin serverele din R. Moldova cu  IP-uri de trimitere initiala. Atacul a atins apogeul de 1.867.359 de vizitatori unici simultan. Asemenea agresiuni nu pot fi opera unui hacker oarecare.

Atacurile au inceput prin atacarea articolului “Limbaj necivilizat, obscen, trivial si vulgar utilizat pentru membrii PMP Prahova (inclusiv pentru seniorii din acest partid) de catre: o femeie (?), sefa de grup PMP in Consiliul Judetean Prahova, Presedinte interimar PMP Ploiesti si Presedinte al Comisiei Naționale de Arbitraj si Integritate a PMP/Uneltele Catalinei Bozianu/ Inregistrari audio”.

Limbaj necivilizat, obscen, trivial si vulgar utilizat pentru membrii PMP Prahova (inclusiv pentru seniorii din acest partid) de catre: o femeie (?), sefa de grup PMP in Consiliul Judetean Prahova, Presedinte interimar PMP Ploiesti si Presedinte al Comisiei Naționale de Arbitraj si Integritate a PMP/Uneltele Catalinei Bozianu/ Inregistrari audio

Mai mult, atacurile au fost reluate luni in jurul orelor 10.23, cand ni s-au trimis peste 850.000 de vizitatori simultan pe articolele „PROMO/In curand doamna Nicoleta Catalina Bozianu? In sfarsit?/Prea tarziu?!!!/ Slabe sperante/In curand vom publica episodul VII din „Motivele care au generat insuccesul electoral de la alegerile parlamentare din 2020 ale PMP/Tradari din interiorul partidului ale unor grupari care si-au luat partidul pe nume personal in schimbul primirii unor foloase necuvenite si… in interes imobiliar/Politica cu sechestrari, cu clanul lui Sadoveanu, numit si clanul Belgienilor si incalcari grave ale statutului” si „Cristian Diaconescu , președintele Partidului Mișcarea Populară: Un nou an școlar bogat în cunoștințe și realizări!”.

PROMO/In curand doamna Nicoleta Catalina Bozianu? In sfarsit?/Prea tarziu?!!!/ Slabe sperante/In curand vom publica episodul VII din „Motivele care au generat insuccesul electoral de la alegerile parlamentare din 2020 ale PMP/Tradari din interiorul partidului ale unor grupari care si-au luat partidul pe nume personal in schimbul primirii unor foloase necuvenite si… in interes imobiliar/Politica cu sechestrari, cu clanul lui Sadoveanu, numit si clanul Belgienilor si incalcari grave ale statutului”

Cristian Diaconescu , președintele Partidului Mișcarea Populară: Un nou an școlar bogat în cunoștințe și realizări!

Noroc ca avem IT-isti de top, care au reusit sa remedieze destul de repede situatia prin solutii de aparare inteligente la aceste ultime atacuri de luni care au reusit doar sa altereze inregistrarile audio pe perioada scurta dintr-un articol, fara a putea bloca serverul.

In acest context, ziarul Incisiv de Prahova a sesizat organele de cercetare penala competente si a sesizat si solicitat OFICIAL sprijinul celor de la CENTRUL NATIONAL DE RASPUNS LA INCIDENTE DE SECURITATE CIBERNETICA – CERT-RO pentru ca vinovatii sa fie identificati si deferiti parchetului.

Atacurile DDoS (Designated of Service – refuzarea serviciului desemnat) reprezinta programe folosite de infractori pentru a prabusi serverele si a intrerupe accesul oricarui vizitator pe un site. Ele nu sunt la indemana oricarui hacker. Programele de acest gen infecteaza sute de mii sau milioane de calculatoare, pe care le transforma in calculatoare zombie, care sunt puse sa acceseze continuu un anumit site-tinta, pana il blocheaza. De regula hackerii care dau atacuri de acest gen o fac in scop de santaj ori pentru a obtine bani in scopul incetarii atacurilor asupra unor banci sau servicii publice private. Unii hackeri chiar sunt platiti sa demoleze anumite siteuri si servicii on-line. Un site de presa apare insa prea putin tentant pentru un hacker, intrucat in asemenea cazuri nu exista o miza.

Noi, personal nu putem sa NU facem o legatura directa intre aceste atacuri si bucuria unor persoane exact la articolul atacat.

De asemenea, nu putem nega si face o alta legatura directa intre IP-urile din R. Moldova si sotul doamnei Nicoleta Catalina Bozianu, sefa PMP Prahova.

N.R – Venim cu documentele promise! Bozianca se lauda in mediul intim ca nici Sebi Ghita nu a reusit sa o „FACA”, asa ca nici Incisiv de Prahova nu va avea sanse. Surprize, surprize…bagajelul pregatit?

Sotia fostului cetatean ucrainean Eugen Tomac, numită de Guvern în Consiliul de Administrație al Engie/PMP in opozitie fata de guvernare cu mesaje transante sau la guvernare cu pacturi absconse?

Limbaj necivilizat, obscen, trivial si vulgar utilizat pentru membrii PMP Prahova (inclusiv pentru seniorii din acest partid) de catre: o femeie (?), sefa de grup PMP in Consiliul Judetean Prahova, Presedinte interimar PMP Ploiesti si Presedinte al Comisiei Naționale de Arbitraj si Integritate a PMP/Uneltele Catalinei Bozianu/ Inregistrari audio

Un presedinte de partid din Prahova ameninta in stil mafiot si „rage” pentru a isi acoperi ilegalitatile/Inregistrari audio

Tariful Catalinei Bozianu pentru o ora de „prestat” era de 2000 euro/Presedintele PMP Prahova, Catalina Bozianu, a incasat cotizatiile, timp de 4 ani de zile, fara a elibera chitante/Ce o recomanda pe fosta deputata Catalina Bozianu sa fie „cablata” la bani publici (Conpet SA Ploiesti)? Varsta si „talentul”?

„Are cone sa ma analizeze”/Catalina Bozianu l-a sabotat, sistematic, pe Presedintele PMP – Cristian Diaconescu/In acelasi timp, sub “umbrela” de sef al Filialei Prahova a PMP isi gasea timp sa atace, prin partid, Guvernul Romaniei doar pentru a isi proteja afacerile sotului si fiului acesteia

La PMP Prahova, când 9+10 = 20, respectarea statutului de către președinta organizației județene Cătălina Bozianu devine un moft

Motivele care au generat insuccesul electoral de la alegerile parlamentare din 2020 ale PMP/Tradari din interiorul partidului ale unor grupari care si-au luat partidul pe nume personal in schimbul primirii unor foloase necuvenite si… in interes imobiliar/Politica cu sechestrari, cu clanul lui Sadoveanu, numit si clanul Belgienilor si incalcari grave ale statutului (III).

Motivele care au generat insuccesul electoral de la alegerile parlamentare din 2020 ale PMP/Tradari din interiorul partidului ale unor grupari care si-au luat partidul pe nume personal in schimbul primirii unor foloase necuvenite si… in interes imobiliar/Politica cu sechestrari, cu clanul lui Sadoveanu, numit si clanul Belgienilor si incalcari grave ale statutului

Vremuri ,,frumoase neamule!’’/ Interfața lui Eugen Tomac

 

Citeste in continuare

Exclusiv

Ministrul de interne, ministrul justiției și ministrul transporturilor a fost surprins la UNTOLD fără mască de protecție – Ziarul Incisiv de Prahova

Prahova Mea

Publicat

pe

Aceasta a devenit chestor de poliție la numai 35 ani și la doar 42 ani era un veritabil tânăr pensionar, ceea ce a creat o imagine de ansamblu că toți polițiștii se pensionează la această vârstă.Nimic mai fals, reamintim că vârstă standard de pensionare pentru un polițist este de 60 ani, precizeaza cei de la sindicatul Europol.

Reamintim ca, USR PLUS a numit-o secretar în MAI pe aceasta fostă polițistă pensionată la 42 de ani.

Incisiv de Prahova a publicat articole pe aceasta tema (Record mondial. Un cetatean roman este primul om din lume care va primi pensie mai mult timp decât a trăit până a devenit pensionar).

Este inadmisibil să avem pensionarii cu pensii de 3000 de Euro la vârsta de 43 de ani, fără contributivitate și fără îndeplinirea stagiului de muncă de 35 de ani.

Soluția este simplă, și pot fi chiar două: ești beneficiar de pensie specială la 43 de ani? Ok. O vei încasa la momentul în care vei împlini vârsta minimă de pensionare: 65 de ani pentru bărbați și 62 de ani pentru femei. Vrei să ieși la pensie la 43 de ani cu pensie specială? Ok. De la 43 la 62 de ani vei încasa doar pensia aferentă strict contribuțiilor, respectând principiul contributivității (probabil cel mult 1200-1500 de lei la această vârstă). Iar pensia de 3.000 de Euro o vei încasa de la împlinirea vârstei de 62 de ani. Și ai rezolvat și problema pensiilor speciale (în sensul că nu sunt calculate ca și contribuții totale acumlate ci în general ca 85% din veniturile umflate din ultimul an).

A doua componentă a soluției simple este următoarea: ai pensie specială, poți fi impozitat special. Ok, nu ai decât să ieși pe baza unor legi strâmbe la vârsta de 43 de ani la pensie. Curtea Constituțională spune pe bună dreptate că un drept câștigat nu poate fi retras. Dar Curtea Constituțională nu spune și nici nu poate spune că un drept special câștigat nu poate fi impozitat special. Și pentru că ,,specialii” se bucură de 85% din veniturile salariale umflate din ultimele 12 luni, propun procentul de 85% impozitare a diferenței dintre pensia specială și cea care ar fi putut fi obținută (și este calculabilă) în urma contributivității.

Să dau și un exemplu: Ai 42 de ani, ieși la pensie specială astăzi cu 13.000 de lei. În mod normal ai avea o pensie cel mult de 1200-1500 de lei în urma calculului acesteia pe baza contributivității. Prin urmare, n-ai decât să ieși la pensie la 43 de ani, dar vei primi: 1500 de lei (în urma contributivității) + 0,15*11.500 lei (=1,725 de lei). Și uita așa, pensia specială a specialului de 42 de ani va scădea de la 13.000 de lei la 3.250 de lei, ceea ce înseamnă că eu și dumneavoastră nu vom mai alimenta în fiecare lună prin contribuțiile noastre cu aproape 10.000 de lei pensia specialului de 43 de ani. Oricum, pensia de 3.250 de lei la 43 de ani și în plină putere de muncă, în lipsa reală a unor merite speciale, este mult prea mare.

Și aici ajung la Recordul Mondial înregistrat luna trecută de România: pentru prima dată în lume, un cetățean va primi pensie o perioadă mai îndelungată decât a trăit până la momentul ieșirii la pensie.

Este vorba despre Irina Alexe. Tehnocrata (transpartinica) Irina Alexe care face parte din platforma  tehnocratului (oportunistului) Dacian Cioloș – România 100. Asta nu e de mirare, întrucât lui Cioloș i s-au dat la guvernare și în plaformă tot soiul de exemplare rare: un ministru al justiției care minte la CEDO, un ministru al energiei care primește banii din off-shore, un ministru de finanțe care a tolerat ideea de albire a sumelor nejustificate prin Cod Fiscal până la momentul în care povestea a devenit publică, etc.

Doar că doamna Irina Alexe nu este numai tehnocrată și și deținătoarea unui record mondial. Este primul cetățean la lumii care va încasa pensie mai mult decât a trăit până la momentul ieșirii la pensie. Să explic:

Doamna Irina Alexe este pește, a împlinit pe 19 martie 2017 (fiind născută în 1974) frumoasa vârștă de 43 de ani. Primii 43 de ani au fost normali: a fost sugar, bebeluș, pre-școlar, școlar, elev de gimanaziu, absolvent de facultate de drept la Academia de Poliție, doctor în drept, cercetător științific la Academia România și a lucrat la Interne găsind timp și pentru Platforma România 100. Ca să facă asta, toate astea, i-a plăcut mai mult școala decât munca, ceea ce nu e de condamnat. Doar că pensia este un drept cuvenit în urma muncii prestate și nu în urma școlilor absolvite. Din experiența personală pot spune că ambiția de a face școală îți diminuează mult capacitatea de muncă. Acesta ar putea fi și motivul pentru care la 43 de ani doamna Alexe se simte obosită și iese la pensie. Și aici vine recordul mondial.

În acest moment, speranța mediee de viață în România pentru femei este de 79 de ani. Ceea ce înseamnă că  dacă speranța de viață va rămâne aici, domana Alexe va încasa pensie specială încă 36 de ani, până în 2053. Doar că speranța medie de viață nu stagnează, așa că doamna tehnocrată și specială Alexe intră în Cartea Recordurilor.

În urma cu ceva timp am făcut un studiu, analizând cum a crescut speranța de viață în România. Grafic, concluziile arată așa pe intervalul analizat (1970-2010)

Studiul pe care l-am făcut în 2012 analiza legătura dintre productivitatea în sectorul de sănătate (da, se poate calcula și chiar ma calculat-o!!!) și creșterea speranței medii de viață. Creșterea productivității în sectorul de sănătate a condus la o majorare mai accentuată a speranței de viață în ultimii 10 ani din cei 41 analizați.

Rezultatele au fost grăitoare, și vorbesc pe medie (bărbați + femei).

Speranța de viață era în anul 2000 de 70,53 de ani, urcând la nivelul anului 2010 până la 73.47 de ani. În 11 ani, speranța de viață s-a majorat astfel cu aproape 3 ani (ceea ce a condus la creștere medie a speranței de viață cu aproape 36 de luni (3 ani), respectiv cu 2,7 luni în fiecare an, sau 11 săptămâni de lungire a speranței de viață în fiecare din ultimii 11 ani, spre deosebire de 7 săptămâni în intervalul precedent.

Revenind la doamna Alexe și la cei 36 de ani pe care îi mai are până va atinge actuala speranță de viață pentru femei (79 de ani). În 36 de ani, ritmul de 11 săptămâni pe an pentru creștere a speranție de viață se va amplifica în opinia mea. Dar dacă nu se va amplifica, speranța de viață a doamnei Alexe se majorareză la nivelul anului 2053 (când va atinge 79 de ani) cu 396 de săptămâni, adică cu 7,62 ani.

Ceea ce înseamnă că doamna Alexe a trăit 43 de ani până a ieșit la pensie, și va încasa pensie 43,62 ani (36+7,62). Adică mai mult decât a trăit până în prezent, ceea ce este categoric un record modnial, fiind primul cetățean al lumii care va încasa pensie mai mult decât a avut viață în momentul în care s-a retras. Calcul este strâns, este posibil ca în 2053 speranța de viață a femeilor să fie mai mare decât 86,62 ani cât reiese din acest calcul (și probabil va fi).

Dacă doriți adâncirea calculului, putem vedea și cât va fi pensia specială încasată de speciala tehnocrată Irina Alexe în cei 43,62 de ani (minim) cât va mai încasa pensie: 1.570.320 Euro, asta în cazul în care pensiile nu vor crește. Timp în care, și bani din care, ne va explica precum colega ei tehnocrată, Raluca Prună, ale cărei păreri ca tehnocrată nu are cum să nu le împărtășească, că votanții PSD sunt ,,niște mediocri, dezvantajați social, cu copii mulți pe care îi aruncă pe lume ca să își sporească veniturile”.

Domnia fiind de astăzi deținătoare a noului record mondial vis-a-vis de anii trăiți până la ieșirea la pensie față de anii în care va încasa pensie specială de minimum 1.570.000 de Euro. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

PROMO/In curand doamna Nicoleta Catalina Bozianu? In sfarsit? Slabe sperante/In curand vom publica episodul VII din „Motivele care au generat insuccesul electoral de la alegerile parlamentare din 2020 ale PMP/Tradari din interiorul partidului ale unor grupari care si-au luat partidul pe nume personal in schimbul primirii unor foloase necuvenite si… in interes imobiliar/Politica cu sechestrari, cu clanul lui Sadoveanu, numit si clanul Belgienilor si incalcari grave ale statutului” – Ziarul Incisiv de Prahova

Prahova Mea

Publicat

pe

Aceasta a devenit chestor de poliție la numai 35 ani și la doar 42 ani era un veritabil tânăr pensionar, ceea ce a creat o imagine de ansamblu că toți polițiștii se pensionează la această vârstă.Nimic mai fals, reamintim că vârstă standard de pensionare pentru un polițist este de 60 ani, precizeaza cei de la sindicatul Europol.

Reamintim ca, USR PLUS a numit-o secretar în MAI pe aceasta fostă polițistă pensionată la 42 de ani.

Incisiv de Prahova a publicat articole pe aceasta tema (Record mondial. Un cetatean roman este primul om din lume care va primi pensie mai mult timp decât a trăit până a devenit pensionar).

Este inadmisibil să avem pensionarii cu pensii de 3000 de Euro la vârsta de 43 de ani, fără contributivitate și fără îndeplinirea stagiului de muncă de 35 de ani.

Soluția este simplă, și pot fi chiar două: ești beneficiar de pensie specială la 43 de ani? Ok. O vei încasa la momentul în care vei împlini vârsta minimă de pensionare: 65 de ani pentru bărbați și 62 de ani pentru femei. Vrei să ieși la pensie la 43 de ani cu pensie specială? Ok. De la 43 la 62 de ani vei încasa doar pensia aferentă strict contribuțiilor, respectând principiul contributivității (probabil cel mult 1200-1500 de lei la această vârstă). Iar pensia de 3.000 de Euro o vei încasa de la împlinirea vârstei de 62 de ani. Și ai rezolvat și problema pensiilor speciale (în sensul că nu sunt calculate ca și contribuții totale acumlate ci în general ca 85% din veniturile umflate din ultimul an).

A doua componentă a soluției simple este următoarea: ai pensie specială, poți fi impozitat special. Ok, nu ai decât să ieși pe baza unor legi strâmbe la vârsta de 43 de ani la pensie. Curtea Constituțională spune pe bună dreptate că un drept câștigat nu poate fi retras. Dar Curtea Constituțională nu spune și nici nu poate spune că un drept special câștigat nu poate fi impozitat special. Și pentru că ,,specialii” se bucură de 85% din veniturile salariale umflate din ultimele 12 luni, propun procentul de 85% impozitare a diferenței dintre pensia specială și cea care ar fi putut fi obținută (și este calculabilă) în urma contributivității.

Să dau și un exemplu: Ai 42 de ani, ieși la pensie specială astăzi cu 13.000 de lei. În mod normal ai avea o pensie cel mult de 1200-1500 de lei în urma calculului acesteia pe baza contributivității. Prin urmare, n-ai decât să ieși la pensie la 43 de ani, dar vei primi: 1500 de lei (în urma contributivității) + 0,15*11.500 lei (=1,725 de lei). Și uita așa, pensia specială a specialului de 42 de ani va scădea de la 13.000 de lei la 3.250 de lei, ceea ce înseamnă că eu și dumneavoastră nu vom mai alimenta în fiecare lună prin contribuțiile noastre cu aproape 10.000 de lei pensia specialului de 43 de ani. Oricum, pensia de 3.250 de lei la 43 de ani și în plină putere de muncă, în lipsa reală a unor merite speciale, este mult prea mare.

Și aici ajung la Recordul Mondial înregistrat luna trecută de România: pentru prima dată în lume, un cetățean va primi pensie o perioadă mai îndelungată decât a trăit până la momentul ieșirii la pensie.

Este vorba despre Irina Alexe. Tehnocrata (transpartinica) Irina Alexe care face parte din platforma  tehnocratului (oportunistului) Dacian Cioloș – România 100. Asta nu e de mirare, întrucât lui Cioloș i s-au dat la guvernare și în plaformă tot soiul de exemplare rare: un ministru al justiției care minte la CEDO, un ministru al energiei care primește banii din off-shore, un ministru de finanțe care a tolerat ideea de albire a sumelor nejustificate prin Cod Fiscal până la momentul în care povestea a devenit publică, etc.

Doar că doamna Irina Alexe nu este numai tehnocrată și și deținătoarea unui record mondial. Este primul cetățean la lumii care va încasa pensie mai mult decât a trăit până la momentul ieșirii la pensie. Să explic:

Doamna Irina Alexe este pește, a împlinit pe 19 martie 2017 (fiind născută în 1974) frumoasa vârștă de 43 de ani. Primii 43 de ani au fost normali: a fost sugar, bebeluș, pre-școlar, școlar, elev de gimanaziu, absolvent de facultate de drept la Academia de Poliție, doctor în drept, cercetător științific la Academia România și a lucrat la Interne găsind timp și pentru Platforma România 100. Ca să facă asta, toate astea, i-a plăcut mai mult școala decât munca, ceea ce nu e de condamnat. Doar că pensia este un drept cuvenit în urma muncii prestate și nu în urma școlilor absolvite. Din experiența personală pot spune că ambiția de a face școală îți diminuează mult capacitatea de muncă. Acesta ar putea fi și motivul pentru care la 43 de ani doamna Alexe se simte obosită și iese la pensie. Și aici vine recordul mondial.

În acest moment, speranța mediee de viață în România pentru femei este de 79 de ani. Ceea ce înseamnă că  dacă speranța de viață va rămâne aici, domana Alexe va încasa pensie specială încă 36 de ani, până în 2053. Doar că speranța medie de viață nu stagnează, așa că doamna tehnocrată și specială Alexe intră în Cartea Recordurilor.

În urma cu ceva timp am făcut un studiu, analizând cum a crescut speranța de viață în România. Grafic, concluziile arată așa pe intervalul analizat (1970-2010)

Studiul pe care l-am făcut în 2012 analiza legătura dintre productivitatea în sectorul de sănătate (da, se poate calcula și chiar ma calculat-o!!!) și creșterea speranței medii de viață. Creșterea productivității în sectorul de sănătate a condus la o majorare mai accentuată a speranței de viață în ultimii 10 ani din cei 41 analizați.

Rezultatele au fost grăitoare, și vorbesc pe medie (bărbați + femei).

Speranța de viață era în anul 2000 de 70,53 de ani, urcând la nivelul anului 2010 până la 73.47 de ani. În 11 ani, speranța de viață s-a majorat astfel cu aproape 3 ani (ceea ce a condus la creștere medie a speranței de viață cu aproape 36 de luni (3 ani), respectiv cu 2,7 luni în fiecare an, sau 11 săptămâni de lungire a speranței de viață în fiecare din ultimii 11 ani, spre deosebire de 7 săptămâni în intervalul precedent.

Revenind la doamna Alexe și la cei 36 de ani pe care îi mai are până va atinge actuala speranță de viață pentru femei (79 de ani). În 36 de ani, ritmul de 11 săptămâni pe an pentru creștere a speranție de viață se va amplifica în opinia mea. Dar dacă nu se va amplifica, speranța de viață a doamnei Alexe se majorareză la nivelul anului 2053 (când va atinge 79 de ani) cu 396 de săptămâni, adică cu 7,62 ani.

Ceea ce înseamnă că doamna Alexe a trăit 43 de ani până a ieșit la pensie, și va încasa pensie 43,62 ani (36+7,62). Adică mai mult decât a trăit până în prezent, ceea ce este categoric un record modnial, fiind primul cetățean al lumii care va încasa pensie mai mult decât a avut viață în momentul în care s-a retras. Calcul este strâns, este posibil ca în 2053 speranța de viață a femeilor să fie mai mare decât 86,62 ani cât reiese din acest calcul (și probabil va fi).

Dacă doriți adâncirea calculului, putem vedea și cât va fi pensia specială încasată de speciala tehnocrată Irina Alexe în cei 43,62 de ani (minim) cât va mai încasa pensie: 1.570.320 Euro, asta în cazul în care pensiile nu vor crește. Timp în care, și bani din care, ne va explica precum colega ei tehnocrată, Raluca Prună, ale cărei păreri ca tehnocrată nu are cum să nu le împărtășească, că votanții PSD sunt ,,niște mediocri, dezvantajați social, cu copii mulți pe care îi aruncă pe lume ca să își sporească veniturile”.

Domnia fiind de astăzi deținătoare a noului record mondial vis-a-vis de anii trăiți până la ieșirea la pensie față de anii în care va încasa pensie specială de minimum 1.570.000 de Euro. (Cerasela N.).

Citeste in continuare
Advertisement


Ultimile Noutăți din Prahova

Eveniment2 zile inainte

ANUNT FINALIZARE PROIECT ,,Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor” RATUR TRANS SRL

 RATUR TRANS SRL anunta finalizarea proiectului cu titlul ,,Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor RATUR TRANS ” proiect  nr....

Eveniment3 zile inainte

Noile iPhone13 in premiera la Quickmobile!

Numai este niciun secret ca Apple lanseaza o noua gama de telefoane iPhone, iar Quickmobile.ro este magazinul care le va...

Eveniment5 zile inainte

DJ DEGIANNY continua sa isi incante fanii cu noi mixuri de senzatie!

… house, progressive house, electro, edm, trance, festival sunt parte a DJ DEGIANNY – muzica fiind cea mai mare pasiune...

Sport5 zile inainte

Baschet la Palat! Super eveniment sustinut de Alexandrion Group!

Super eveniment de baschet 3×3 chiar în Palatul Parlamentului sustinut de Alexandrion Group. Finalele circuitelor mondiale vin la București. Bucureștiul...

Eveniment5 zile inainte

O zi din magia toamnei. Inspiratia #focustogreenecolife la final de vacanta

O zi din magia toamnei. Inspiratia #focustogreenecolife la final de vacanta – Ziarul Nationalul ...

Eveniment5 zile inainte

Cum să îți upgradezi camera de gaming cu iluminare RGB controlabilă minunată

Ai un computer cu jocuri uimitoare și un spațiu personal dedicat pentru a te bucura de ele, dar parcă simți...

SocialO săptămână inainte

Sezonul 2021 al celei mai populare competiții de baschet 3×3 din România sustinut si de Alexandrion Group

Athletic Constanța este campioana de la Sport Arena Streetball 2021. Sezonul 2021 al celei mai populare competiții de baschet 3×3 din...

SocialO săptămână inainte

Magia toamnei cu recolte si apa din belsug #focustogreenecolife

Evenimentul lunar “Focus to Green-Eco-life”, susținut de AQUA Carpatica, prin care sprijinim mediul ȋnconjurător şi viaţa verde a planetei, a gazduit...

Sport2 săptămâni inainte

Fundația Alexandrion sprijină campionii prin Gala Trofeelor Alexandrion. Cazul Alex Bologa

Fundaţia Alexandrion le aduce iubitorilor sportului povești motivaționale în exclusivitate cu personalităţi ale sportului românesc. Cei mai buni sportivi urcă...

Social2 săptămâni inainte

Valvis Holding lansează Wet, primul Hard Seltzer fabricat în România după o rețetă proprie

Valvis Holding lansează pe piața autohtonă a băuturilor alcoolice, brandul Wet, primul Hard Seltzer fabricat în România după o rețetă...

Eveniment2 săptămâni inainte

Cum sa iti redecorezi livingul?

Livingul este pentru multe persoane una dintre cele mai importante camere, deoarece aici au loc serile de joc, impreuna cu...

Social2 săptămâni inainte

Aqua Carpatica, lider în topul celor mai vizibile branduri de apă în online din luna august

Aqua Carpatica este lider în topul celor mai vizibile branduri de apă în online în luna august 2021, informează Business Philosophy....

Eveniment2 săptămâni inainte

ANUNT FINALIZARE PROIECT ,,Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor” ANDALAD BOB SRL

ANDALAD BOB SRL anunta finalizarea proiectului cu titlul ,,Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor ANDALAD” proiect  nr. RUE  M2-4414...

Social2 săptămâni inainte

Scurta incursiune in istoria ferestrelor din PVC cu geam termopan

Tinand cont de stilul de viata actual, majoritatea oamenilor petrec aproximativ 90% din timp in interior. Drept urmare, ferestrele si...

Eveniment2 săptămâni inainte

Anunt de finalizare a implementarii proiectului societatii SC PRO ACTIVE LIFE SRL

06.09.2021 Anunț de finalizare a implementării proiectului societății SC PRO ACTIVE LIFE SRL SC PRO ACTIVE LIFE SRL anunta finalizarea...

Eveniment2 săptămâni inainte

Rezultate optime cu un echipament de calitate

Inca de la aparitia sa, aerul conditionat pentru locuinte a devenit cea mai buna optiune de scadere a tempraturii in...

Eveniment2 săptămâni inainte

ANUNT FINALIZARE PROIECT Proiect finantat in cadrul masurii,,Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor” pentru firma GALAGRO SRL

Societatea GALAGRO SRL, a finalizat la data de 03.09.2021 implementarea proiectului finantat prin masura ,,Granturi pentru capital de lucru acordate...

Eveniment2 săptămâni inainte

O zi din magia toamnei. Inspiratia #focustogreenecolife la final de vacanta

Evenimentul lunar “Focus to Green-Eco-life”, susținut de AQUA Carpatica, prin care sprijinim mediul ȋnconjurător şi viaţa verde a planetei, va gazduit...

Știrile Săptămânii