PNL are dorinţe mari. La Camera Deputaţilor, liberalii vizează 110 locuri, acum au 82, iar aleşi pe liste acum patru ani au fost 65, ceilalţi fiind traseişti politici.

La Senat, au 31 de locuitori şi ar vrea să dubleze numărul de aleşi, dacă se poate.

Pe ultima sută de metri, oamenii grei din PNL îşi negociază locurile în Parlament si/sau pierd fotoliile de aleşi.

Succesul PNL-ului la locale nu poate fi explicat doar prin comportament și prestație electorale.

Și nici prin acţiunea comună sau „superioritatea” ideologică şi organizatorică a dreptei, întrucât aceasta a fost fragmentată, incoerentă şi diversă programatic. Pentru a ajunge în finală, candidatii pesedisti a trebuit să facă faţă nu doar principalului adversar, PNL, aliaţilor acestuia şi uneia dintre cele mai murdare campanii electorale, ci şi puzderiei de contracandidaţi din zona dreptei.

Aceştia au fost lansaţi în competiţie doar pentru      a-şi testa popularitatea sau pentru a captura şi fideliza o parte din electoratul dreptei (gen „metoda” utilizata de A. Volosevici, despre care stiam inainte cu mult timp de a se incepe campania electorala, aviz „amatorilor”!.

„Miracolul” civic a dat peste cap analizele şi previziunile sociologice, şi a scos în evidenţă imprevizibilitatea comportamentului electoral. Şi totuşi, reuşita PNL-ului poate fi explicată, într-un anumit grad, printr-o serie de factori:

• unificarea „dreptei”;
• profilul atipic al PNL-ului de azi
• coalizarea dreptei în ultimele zile, pe judetul Prahova;
• campania anticorupţie şi ambiguitatea raportării PSD la aceasta;
• influenţa Facebook: interacțiune virtuală și mobilizare:
• revolta şi reinventarea conştiinţei civică.

Dintre aceştia, doar unul, şi anume revolta, a acţionat ca un detonator (detonator activat de procurorul Negulescu Mircea, aspecte despre care vom reveni cu dezvaluiri senzationale) şi făcut ca eşafodajul electoral al lui Victor Ponta să se prăbuşească  într-un mod catastrofal, ceea ce a adus prejudicii de imagine a PSD – ului la nivelul judetului Prahova prin asocierea cu PRO- Romania.

Filialele care au obţinut rezultate slabe sunt lăsate în urmă, nu este însă şi cazul Capitalei, acolo unde PNL nu a excelat în rezultatele obţinute la locale.

Alegeri parlamentare 2020. Cine nu mai intră în Parlament pe lista PNL

Potrivit surselor Antena 3, sunt parlamentari liberali care nu se vor mai regăsi pe listele viitorului legislativ, dar şi oameni noi care vor intra pe lista liberalilor.

Astfel, există şapte persoane care nu se vor mai regăsi pe liste:

1. Adriana Săftoiu (din 2004 în Parlament)
   2. Victor Paul Dobre (din 2000 în Parlament)
   3. Tinel Gheorghe (din 2008 în Parlament)
   4. Ovidiu Raeţchi (din 2012 în Parlament)
   5. Valeria Sechelean (din 2012 în Parlament)
   6. Gabriel Andronache (din 2008 în Parlament)
   7. Romeo Nicoară (din 2008 în Parlament)

Alegeri parlamentare 2020. Cine sunt surprizele din listele PNL

Sunt însă şi nume-surpriză pe lista PNL. De exemplu, secretarul general al Guvernului, Antonel Tănase, va intra pe un loc eligibil pentru Camera Deputaţilor la Bucureşti.

Cristi Barbu, secretarul adjunct al Guvernului, va candida din partea filialei Teleorman tot pe un loc eligibil.

Şi Ionel Dancă, şeful Cancelariei premierului, va candida din partea filialei Vrancea pe un loc eligibil.

Aceasta este ultima săptămnă în care liberalii duc negocieri pentru un loc pe liste, iar duminică va fi o şedinţă în care liberalii vor decide listele finale. (Ec Adrian Radu).