Exclusiv
Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului – Ziarul Incisiv de Prahova
Publicat
acum 5 lunipe
Organizația Națiunilor Unite, prin Rezoluția 33/40 din 29 nov. 1985, a adoptat un set de reguli de uniformizare privind aplicarea justiției delincvenților minori, denumite și REGULILE DE LA BEIJING, reguli care – deși cu oarecare întârziere, caracteristică – capătă reflexe și în România. Principiul de bază, conform căruia ”interesul minorului primează”, s-a impus la noi acestui set de reguli și grație Convenției ONU privind drepturile copilului, adoptată în 1989 și ratificată un an mai târziu de România, apoi regăsit în Legea 272/2004 privind drepturile copilului și în alte norme, dezvaluie Vitalie Josanu de la sindicatul Diamantul.
Trebuie reținut, că pe lângă acest principiu, nu mai puțin importante sunt dispozițiile legate de nevoia specializării organelor judiciare, așa cum o găsim clar precizată la art. 6: ”Persoanele care o exercită vor trebui să fie special pregătite şi formate pentru a se folosi de această pregătire în mod judicios şi conform funcţiilor şi mandatelor respective”. Nu întâmplător, art. 41 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară reglementează judecarea cauzelor cu minori de către tribunale specializate.
Regula 12 de la Beijing (Regula 85 ONU pentru protecția copiilor privați de libertate), se referă direct și explicit la polițiști: ”Pentru a se achita mai bine de funcţiile lor, ofiţerii de poliţie care se ocupă frecvent sau exclusiv de minori sau care se consacră, mai ales, prevenirii delincvenţei juvenile trebuie să primească o instruire şi o formaţie specială. În marile oraşe, ar trebui să fie create în acest scop servicii speciale de poliţie.” Dacă, în România, principiul specializării se regăsea la nivel de Parchete (până în 1989 a existat câte un procuror specializat în cauzele cu minori, renunțându-se în 1990 la această organizare), la Poliție aceste directive au fost aplicate prin personal specializat în cadrul serviciilor judiciar – care a urmat specializări – și a funcționat până prin 2005. Ulterior, această linie de muncă a dispărut.
Deși căzuta ca din cer, decizia ministrului Marcel Vela de organizare a unei structuri de Siguranță Școlară satisface întrucâtva aceste cerințe, dacă observăm că motivația sa era legată de ”combaterea infracționalității și violenței în școli și vecinătatea acestora”! https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/marcel-vela-anunta-infiintarea-directiei-pentru-siguranta-scolara-in-cadrul-politiei-romane-1365239 Faptul că nu s-a arătat preocupat de întreaga problematică a minorilor arată că inițiativa sudorului ajuns ministru de interne n-a avut ca izvor Regulile de la Beijing. A fost o măsură de PR și aceasta prost aplicată, astfel încât – încă de la ”facere” – scopul de combatere a infracționalității a fost uitat și Poliția Română s-a dotat cu o nouă structură de prevenire, intrând la concurență cu cea veche, care oricum își stabilise locul de acțiune în unitățile școlare. Apoi, dotată cu funcții atractive, structura de siguranță școlară a absorbit o mulțime de obligații, relații, nevoi, autosuficiențe.
Nu știu dacă reacția SPR Diamantul a avut vreun rol, cert este că după această poziție https://vestea.net/politia-scolara-raporteaza-dar-nu-ancheteaza/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTEAAR1nHyBnEFOqC7MSFHaVArjuhXzXTPA6lQD8pFsPbMwrGytviE585Tp1OJ0_aem_AYFDeOCMVqAWnwKvM6gWw1Y3C44vOuMo1CyV88ESHfLKbkD3SCDbFftG-JJUwYYINki9ojs4lcYzQynOmW1Xdmwa IGPR a decis extinderea atribuțiilor lucrătorilor de siguranță școlară și în domeniul cercetării judiciare, ce-i drept în variante restrânse, doar pentru un set dintre infracțiuni, obligatoriu cu autori cunoscuți și săvârșite în incinta unităților școlare. Bine și așa, decât deloc!? Doar că – între timp – câteva structuri județene care nu aveau încadrați polițiști cu experiență în cercetarea penală, fiind pline de ”ajutători de băgători în seamă”, s-au blocat în dosare și atunci – în loc să rezolve problema punctual – IGPR vine cu soluția radicală a ridicării avizului tuturor polițiștilor din cadrul acestor structuri, cam 200 de polițiști la nivel național! Între noi fie vorba, nici nu prea aveau cu cine rezolva, câtă vreme la Direcție funcționează ofițeri direcționali care nu știau cum arată un dosar penal.
Ca să înțelegem rostul deciziei de a ”scoate din producție” cca 200 polițiști, am cerut IGPR-ului câteva date, am și primit răspuns. Se pare că ne confruntăm cu unele probleme de analfabetism funcțional la prutătoarea de vorbe de la centru, Olga Menaev, la care vedem deja de mai multă vreme că întâmpină dificultăți în înțelegerea adreselor (solicitărilor) noastre, puncyeaza Vitalie Josanu. De aceea, ne vedem văduviți de posibilitatea corelării și interpretării unor date de interes. Am cerut, de exemplu, numărul total al polițiștilor cu aviz de poliție judiciară și numărul polițiștilor de siguranță școlară care pierd acest aviz, ca urmare a dispoziției din 1 martie 2024. Oricum ar fi, în condițiile crizei de personal, 200 de polițiști nu e un număr de neglijat iar dacă ne raportăm la necesitatea specializării polițiștilor în cauzele cu minori, numărul prezintă deja cu totul alte valențe! Putem vedea măcar din statistica privind infracțiunilor în care sunt implicați minori:
La întrebarea noastră legată de Nota de fundamentare și studiul de impact care au stat la baza deciziei de modificare a Dispoziției 118/2022 (speram să nu vorbim despre părerologi) Olga Menaev ne spune că ”Această modificare a avut în vedere consolidarea rolului de prevenire și prezență activă în unitățile de învățământ a polițiștilor din cadrul structurilor de siguranță școlară”. Mai pe românește, deși la nivelul fiecărei unități județene aveam câte o structură de prevenire (CAPC) cu 2-3 lucrători, la care se adaugă structurile județene MAI, Agenția Națională Antidrog și Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Inspectorul General crează o nouă mega structură de prevenire în care topește un lucrător de la poliția rutieră, cei 2-3 lucrători de prevenire și încă 5-6 lucrători de siguranță școlară! Cam 10 polițiști pe prevenire + 2 structuri specializate, una pe droguri și alta pe trafic de persoane: un adevărat lux, în condițiile în care criza de personal în structurile operative bate în 50%!
Din statistica pusă la dispoziție de IGPR, constatăm o creștere de la an la an a infracțiunilor la viața sexuală, un volum ce ar fi impus măsuri urgente, ce trebuiau să găsească pandant și în politicile de reorganizare. Or, în condițiile actuale, Poliția Română desființează singura structură specializată în cercetarea delincvenței juvenile, în loc să o dezvolte. Mai urât este că nu așează nimic în loc.
Am întrebat mai mulți șefi de diferite nivele, cu ce se vor ocupa cei 8-10 polițiști de prevenire în perioada vacanței – atâta vreme cât nu vor mai avea de lucru în dosare penale – și mulți dintre ei mi-au indicat activitatea în tabere. Doar că în fiecare județ se organizează maxim 3-4 tabere, iar într-o singură deplasare pe săptămână, un singur lucrător rezolvă satisfăcător nevoile de prevenire. Pentru ceilalți – în lipsă de idei – propunem IGPR achiziționarea de umbreluțe cu șezlong, pe care să le amplasăm în curtea inspectoratelor, ori măcar un set de undițe… găsim noi balta potrivită. Râdem-glumim, dar în mod vădit s-a comis o mare eroare: în loc să topească practic structurile de siguranță școlară în Compartimentele de Prevenire, conducerea Poliției Române avea prilejul să revadă Regulile de la Beijing și să organizeze o structură specializată în cercetarea cauzelor privind minorii.
Foarte probabil, din orgoliu, nu se va reveni niciodată asupra modificărilor Dispoziției 118/2022, chiar dacă multă lume – am văzut că, deși am fost primii, nu suntem nici singurul sindicat cu opinii critice – recunoaște că acestea au fost pripite, am zis-o și eu încă de la început https://sprd.ro/?p=2626. Faptul că mulți lucrători de siguranță școlară – avem și destui nemulțumiți – sunt satisfăcuți de perspectiva de a trage mâța de coadă, nu reprezintă un motiv serios al menținerii deciziei, câtă vreme îndepărtează Poliția Română de principiile convențiilor internaționale ratificate de România. Simt nevoia să repet: ”spețele privind minorii – chiar dacă nu sunt neapărat de o complexitate sporită – sunt de oarecare finețe procedurală și chiar tehnică. Audierea unui minor reprezintă mereu o provocare pentru organul judiciar, cu particularități ce impun abilități de comunicare aparte, niscaiva psihologie și câte ceva din științele educației, deprinderi care – odată intrat într-un mecanism continuu – ți le formezi, te specializezi, astfel încât să abordezi cu maximă eficiență orice provocare. Cercetările privind minorii confirmă constatările psihologilor potrivit cărora și minorul agresor are în spate probleme psihologice nerezolvate, ”mărunțișuri” care – dincolo de ”satisfacția” unei soluții – trebuie să antreneze prioritar măsuri de protecție/reinserție socială. Pentru asta, odată intrat în contact cu copilul – victimă sau agresor – trebuie să ai capacitatea „să-l citești”, să-i inspiri încredere, să empatizezi, într-un cuvânt să stăpânești o serie de abilități, ce definesc ”specializarea”!
Din nou, atrăgeam atenția în privința camerelor de audiere și nu dintr-o plăcere proprie de șicană (știam, desigur situația, dar gestul putea fi luat și ca un semnal de alarmă), ci în interesul urgentării organizării și dotării acestora. Extrem de importantă mi se pare și amenajarea unei camere de audiere pentru minori: ”importanța audierii unui minor într-un mediu cât mai familiar lui, evitând cât de mult poți, factori de stres care ar putea fi provocați de purtările cu mașinile poliției de la un sediu de poliție la altul, ambianța specifică unităților de poliție ori parchet, provocând un soi de intimidare, suficient cât să inhibe. Cele mai eficiente interacțiuni cu minorii sunt atunci când acestea se produc într-un spațiu prietenos, de aceea multe dintre Parchete – desigur, plasate la alt nivel de inteligență managerială – au amenajat spații speciale de audiere a minorilor, vopsite în culori blânde, cu jucării în preajmă… Acestea sunt însă prea puține, raportat la volumul solicitărilor, de aceea, soluțiile aflate la îndemâna Poliției Române constau în susținerea unor structuri de poliție judiciară specializate în cauzele cu minori (chiar cu varianta reorganizării, în această direcție, a Poliției Școlare) și dotarea acesteia cu tehnica audio-video care să le asigure mobilitate, astfel încât interacțiunile cu minorii să se petreacă în variante în care oficialitatea actelor de procedură penală să nu anuleze cu totul senzația minorului de familiaritate”.
Răspunsul primit, tot prin intermediul Olgăi Menaev e cât se poate de indiferent și lisit de perspectivă, tot din ciclul Radio Erevan. Ce întreb eu:
Și ce (vrea) să ne răspundă ”responsabilul” cu Legea 544/2001:
În mod vădit, aceste formulări evazive, arată că Poliția Română era total nepregătită la data de 01.03.2024 în ceea ce privește funcționalizarea camerelor de audiere. Să afirmi că ai cel puțin o cameră de audiere/județ, asta înseamnă să nu ai habar de volumul cercetărilor într-un județ. A… și să revenim la minori, cred că nu avem vreun naiv să găsească în acest răspuns și oarecare atenție acordată minorilor.
Acum, pe final, dacă nu se poate dezvolta din structura de siguranță școlară o structură specializată dedicată delincvenței juvenile, cu lucrători în subunități, măcar, într-o variantă de trecere/compromis, propun să se organizeze un compartiment specializat în cadrul Serviciului de Investigații Criminale, așa cum a funcționat până prin 2005. O variantă ar fi să absoarbă, cu tot cu funcții, polițiștii cu experiență în cercetarea penală din structurile de siguranță școlară, mai precizeaza Vitalie Josanu. (Sava N.).
Bibliografie:
Practici și norme privind sistemul de justiție juvenilă din România, Ministerul Justiției – UNICEF, 2003, 186 pp.
Ana Călin, Sorina Stanciu, manuela Roxana Iorga, Regulile de la Beijing cu privire la evaluarea de către serviciul de probațiune a minorilor care au săvârșit fapte penale, în EIRP Proceedings, vol. 3, 2008, pp. 137-143.
Regulile de la Beijing, https://anp.gov.ro/wp-content/uploads/sites/33/Documente%20utile%20pdf/AnsamblulregulilorminimealeNatiunilorUnitecuprivirelaadministrareajustitieipentruminori(Regulile%20de%20la%20Beijing).pdf
Iti recomandam
-
Sindicatul EUROPOL inițiază o documentare extensivă asupra calității uniformelor de Poliție – Ziarul Incisiv de Prahova
-
De La Plantație la Ceașcă Cafeaua Ethiopia
-
„O absurditate care pune în pericol Siguranța Publică” – Ziarul Incisiv de Prahova
-
Cum va transforma Ceara Epilat Roial Titan Roz experienta de epilat
-
Mini-seria „Life in Pink” a Zarei Larsson marchează lansarea noilor căști premium „Smoky Pink” de la Sony
-
Penitenciarul Berceni, directorul Matei Valentin și legăturile intunecate cu afaceristul Mihai Tufan – Ziarul Incisiv de Prahova
Exclusiv
Sindicatul EUROPOL inițiază o documentare extensivă asupra calității uniformelor de Poliție – Ziarul Incisiv de Prahova
Publicat
acum o orăpe
octombrie 4, 2024Recent, situația din „Mafia deșeurilor” din Prahova a devenit din ce în ce mai alarmantă. Reamintim ca, pe fundalul politic, Florin Diaconu a revenit în funcția de conducere a Agenției pentru Protecția Mediului (APM) din Prahova începând cu 28 august 2021, având susținerea USR (aici).
Structura infracțională și protecția institutională
Sub conducerea lui Diaconu, APM Prahova a manifestat comportamente clandestine, favorizând crearea unei rețele infracționale extinse, protejate de instituții de stat (aici), (aici), (aici), (aici), si (etc). Descoperirile recente indică o legătură strânsă între activitățile APM și interesele mafiote, arătând că deciziile neprofesionale servesc grupuri corupte mai degrabă decât binele public.
Sub conducerea sa, APM Prahova manifestă o formulă clandestină care a dus la crearea unei rețele infracționale extinse, având sprijinul sistemelor de protecție instituțională asigurate și securizate de la cele mai înalte niveluri. Luând în considerare noile sarcini date de conducerea de la București, se observă că deciziile luate sunt neconforme și neprofesionale, servind interesele unor grupuri mafiote.
Colaborarea cu grupările de criminalitate
Florin Diaconu este asociat cu indivizi suspectați de criminalitate economică, având întâlniri frecvente cu Cătălin Mureșan și alte figuri din mafia deșeurilor. Aceste întâlniri sugerează coordonarea unor acțiuni îndoielnice și campanii de denigrare menite să protejeze activitățile ilegale în domeniul deșeurilor.
Se încearcă ascunderea unor fapte prin intermediul unei dimensiuni avansate, iar structura mafiotă menționată a demarat o serie de activități care depășesc atribuțiile profesionale și de serviciu. Astfel, Florin Diaconu își petrece timpul la diferite cafenele, împreună cu diverse persoane din gruparea de criminalitate economică și financiară organizată pe care ziarul nostru o investighează de câțiva ani, acești indivizi fiind protejați de polițiști și magistrati corupți. Florin Diaconu îl însoțește aproape zilnic pe Cătălin Mureșan la întâlniri cu Asul de Trifla, C.S. și alții (probabil pentru a elabora o nouă campanie de denigrare, continuându-și activitățile ilegale în domeniul mafiei deșeurilor). Este necesară verificarea și a restaurantului Lacu Verde, care are legături cu Usurelu și vechea echipă de la Piritex.
Afacerea „Bomba Ecologică de la Pleașă”
Această afacere este exemplificată ca un caz emblematic al corupției și devierii proceselor legale. APM Prahova se află sub observarea autorităților, fiind acuzată că a emis autorizații fără a respecta procesul corect, în ciuda plângerilor legate de activitățile Recop Recycling SRL, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase (aici).
Amintim că povestea afacerii „Bomba ecologică de la Pleașă” este demnă de un film mafiot de la Hollywood. Datele acestei afaceri sunt explozive și implică mai mulți lideri din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Garda Națională de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Județean Prahova, și APM Prahova. „Mafia deșeurilor” reprezintă un nou fir roșu al Strategiei Naționale de Apărare a Țării, încadrarea fiind relevantă pentru siguranța națională.
Implicarea Poliției Corupte
Mureșan beneficiază de protecția unor ofițeri de poliție corupți care amenință concurenții și intervine în conflicte. Această colaborare dintre instituțiile statului și afacerile ilegale subliniază gravitatea problemei.
Recop Recycling SRL (CIF 31066129 J29/22/2013), situată pe Str. Fabricilor, 9, Pleașă, este o adevărată bombă ecologică care, în orice stat cu autorități funcționale, ar fi fost închisă de mult. Detalii obscure din viața miliardarului de carton Cătălin Mureșan indică faptul că acesta este „creierul” afacerilor cu deșeuri derulate de Recop Recycling SRL, firmă administrată de soția sa, Cătălin Mureșan, specializată în colectarea, transportul și procesarea deșeurilor periculoase.
Mai dezvăluim că Mureșan se laudă că i-a făcut un put forat unei deputate chiar în curtea casei din Ploiești? Ar fi de prisos. Și că Florin Diaconu făcea pe șoferul la această deputată și că îl sponsoriza cu bani pe Cătălin Mureșan? Tot de prisos ar fi. Mureșan a deținut anterior o altă societate, dar a ales să își desfășoare afacerile prin firma soției, deoarece este cercetat penal într-un dosar aflat în lucru la DNA. Protecția lui Mureșan este asigurată de „Nasicul de la Mașcati”, un ofițer din IPJ Prahova, și de alți ofițeri din structurile de investigare.
Aceste persoane amenință oamenii de afaceri concurenți și intervin în conflictele lui Mureșan, demonstrând implicarea directă a poliției.
Sa mai reamintim de accidentarea pe trecerea de pietoni a unei persoane, pe strada Praga din Ploiesti? Ar fi de prisos cu toate ca si de data aceasta ziarul Incisiv de Prahova a avut dreptate (aici). dosarul va zace la politie si va fi ingropat la parchet.
Conexiuni politice compromise
Radu Oprea, senator și ministru, este implicat în scandaluri de corupție legate de afaceri de deșeuri. Declarațiile sale financiare și conexiunile cu firmele de deșeuri relevante sugerează o rețea complexă de corupție și evaziune fiscală. (aici)
Se reamintește că Asul de Trefla are în spate pe ministrul Radu Oprea? Ar fi de prisos.
Mai mult, Mureșan se laudă că a realizat un put forat pentru o deputată în curtea casei sale din Ploiești. Este demn de menționat că Florin Diaconu acționa ca șofer pentru această deputată, oferindu-i sprijin financiar lui Cătălin Mureșan. De asemenea, se susține că Asul de Trefla ar avea legături cu ministrul Radu Oprea, care se află sub suspiciunea de corupție și are conexiuni îngrijorătoare cu mafia deșeurilor. (aici)
Practici ilegale și nereguli în managementul deșeurilor
Dovezile indică manipularea și neîndeplinirea obligațiilor legale de către diverse firme de gestionare a deșeurilor. Aceste activități sunt permisive pentru că autoritățile nu intervin ferm, iar abuzurile continuă.
În ultimii ani, România s-a confruntat cu scandaluri de corupție, iar senatorul PSD Ștefan-Radu Oprea este implicat în acuzații grave, inclusiv împrumuturi substanțiale pentru afaceri care ridică semne de întrebare cu privire la integritatea sa. Asocierea sa cu compania Eco Burn, înființată împreună cu Mihail Ștefănescu, cunoscut sub numele de „Trefla”, amplifică suspiciunile legate de activitățile sale. Eco Burn a obținut contracte cu Consiliul Județean Prahova, dar a fost ulterior subiectul unei anchete penale în legătură cu compania Urban Electric, de asemenea deținută de Oprea și Ștefănescu, pentru acuzații de evaziune fiscală și spălare de bani. Aceasta sugerează faptul că există o rețea complexă de corupție în care abuzurile sunt frecvente, iar Mihail Ștefănescu folosește tactici de amenințare și șantaj pentru a controla licitațiile de mediu și a obține profituri din contractele publice.
SGR Returo, o altă firmă implicată în gestionarea deșeurilor, a fost acuzată de fraudă și nerespectarea obligațiilor de colectare a deșeurilor de ambalaj, fără intervenție eficientă din partea autorităților. Scandalul Sterileco, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase, a scos la iveală legături îngrijorătoare cu politicieni de rang înalt, inclusiv Radu Oprea, și a evidențiat nereguli grave în gestionarea deșeurilor medicale.
Recent, s-a anunțat că SC Urban Icim a fost implicată în arderea deșeurilor medicale, iar poliția din Prahova a ales să nu intervină, protejând astfel afacerile ilegale. Presiunile asupra spitalelor pentru a accepta contractele persistă, iar angajații sunt contactați în mod discret pentru a-i convinge să se conformeze.
Investigațiile recente au dezvăluit că firma lui Cătălin Mureșan colaborează cu politicieni și ofițeri de poliție pentru a-și menține afacerile ilegale. Aceasta întărește ideea unei colaborări între politicieni și interlopi. De asemenea, tragedia recentă a unui asociat al lui „Trefla” a scos la iveală discuții despre preluarea afacerilor sale, în ciuda declarațiilor anterioare de separare.
Mafia continuă să opereze subteran, cu implicarea arderii și îngropării deșeurilor medicale. Întrebările care se ridică în privința contractelor valide încheiate de SC Recop Recycling cu alte firme și activitățile raportate către APM Prahova devin tot mai presante, așteptându-se răspunsuri clare în fața acestor acuzații grave (aici).
Rolul Instituțiilor Statului
Se ridică întrebări întemeiate referitoare la colaborarea dintre APM, Garda Națională de Mediu și alte instituții sau dacă APM a raportat corect cantitățile de deșeuri gestionate. Aceasta ar putea indica o complicitate generalizată în gestionarea acestor activități ilegale.
Astfel, având în vedere că Florin Diaconu deține un rol important în această grupare de criminalitate economică și financiară organizată, se nasc următoarele întrebări:
Sunt valabile contractele încheiate de S.C. RECOP RECYCLING, coordonată de Cătălin Mureșan, cu alte firme? A transmis aceasta către APM Prahova evidența cantităților de deșeuri generate și colectate? Ce sesizări sau petiții referitoare la activitatea desfășurată de Recop a soluționat APM Prahova? Ce notificări a formulat APM Prahova în legătură cu activitatea Recop? A colaborat APM Prahova cu structura Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Prahova, adică a transmis Gărzii notificări referitoare la activitatea Recop? Care a fost motivul pentru care Recop a obținut viza anuală pentru autorizația de mediu, în condițiile în care au fost înregistrate reclamații legate de activitățile desfășurate de Recop (vizita pe amplasament)? Ce coduri de deșeuri a primit Recop prin autorizația de mediu, având în vedere că multe dintre aceste deșeuri sunt depozitate în condiții improprii? Ținând cont de tipurile de deșeuri periculoase colectate și generate la vizita pe amplasament a reprezentantului APM Prahova pentru acordarea deciziei de viză anuală, ce s-a consemnat în procesul verbal de verificare a amplasamentului? Recop deține contracte valabile pentru preluarea și valorificarea deșeurilor colectate și generate? Cele încheiate cu diverse societăți…
Concluzie
Situația din Prahova reflectă o problemă profundă de corupție și activități ilegale în domeniul gestionării deșeurilor. Relațiile strânse dintre politicieni, ofițeri de poliție corupți și indivizi implicați în mafia deșeurilor subliniază necesitatea unei intervenții urgente din partea autorităților pentru a proteja sănătatea publică și mediul. Vom reveni cu angajarile lui Florin Diaconu la APM cu dedicatie pentru PSD Prahova. (Cristina T.).
Exclusiv
„O absurditate care pune în pericol Siguranța Publică” – Ziarul Incisiv de Prahova
Publicat
acum 6 orepe
octombrie 4, 2024Recent, situația din „Mafia deșeurilor” din Prahova a devenit din ce în ce mai alarmantă. Reamintim ca, pe fundalul politic, Florin Diaconu a revenit în funcția de conducere a Agenției pentru Protecția Mediului (APM) din Prahova începând cu 28 august 2021, având susținerea USR (aici).
Structura infracțională și protecția institutională
Sub conducerea lui Diaconu, APM Prahova a manifestat comportamente clandestine, favorizând crearea unei rețele infracționale extinse, protejate de instituții de stat (aici), (aici), (aici), (aici), si (etc). Descoperirile recente indică o legătură strânsă între activitățile APM și interesele mafiote, arătând că deciziile neprofesionale servesc grupuri corupte mai degrabă decât binele public.
Sub conducerea sa, APM Prahova manifestă o formulă clandestină care a dus la crearea unei rețele infracționale extinse, având sprijinul sistemelor de protecție instituțională asigurate și securizate de la cele mai înalte niveluri. Luând în considerare noile sarcini date de conducerea de la București, se observă că deciziile luate sunt neconforme și neprofesionale, servind interesele unor grupuri mafiote.
Colaborarea cu grupările de criminalitate
Florin Diaconu este asociat cu indivizi suspectați de criminalitate economică, având întâlniri frecvente cu Cătălin Mureșan și alte figuri din mafia deșeurilor. Aceste întâlniri sugerează coordonarea unor acțiuni îndoielnice și campanii de denigrare menite să protejeze activitățile ilegale în domeniul deșeurilor.
Se încearcă ascunderea unor fapte prin intermediul unei dimensiuni avansate, iar structura mafiotă menționată a demarat o serie de activități care depășesc atribuțiile profesionale și de serviciu. Astfel, Florin Diaconu își petrece timpul la diferite cafenele, împreună cu diverse persoane din gruparea de criminalitate economică și financiară organizată pe care ziarul nostru o investighează de câțiva ani, acești indivizi fiind protejați de polițiști și magistrati corupți. Florin Diaconu îl însoțește aproape zilnic pe Cătălin Mureșan la întâlniri cu Asul de Trifla, C.S. și alții (probabil pentru a elabora o nouă campanie de denigrare, continuându-și activitățile ilegale în domeniul mafiei deșeurilor). Este necesară verificarea și a restaurantului Lacu Verde, care are legături cu Usurelu și vechea echipă de la Piritex.
Afacerea „Bomba Ecologică de la Pleașă”
Această afacere este exemplificată ca un caz emblematic al corupției și devierii proceselor legale. APM Prahova se află sub observarea autorităților, fiind acuzată că a emis autorizații fără a respecta procesul corect, în ciuda plângerilor legate de activitățile Recop Recycling SRL, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase (aici).
Amintim că povestea afacerii „Bomba ecologică de la Pleașă” este demnă de un film mafiot de la Hollywood. Datele acestei afaceri sunt explozive și implică mai mulți lideri din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Garda Națională de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Județean Prahova, și APM Prahova. „Mafia deșeurilor” reprezintă un nou fir roșu al Strategiei Naționale de Apărare a Țării, încadrarea fiind relevantă pentru siguranța națională.
Implicarea Poliției Corupte
Mureșan beneficiază de protecția unor ofițeri de poliție corupți care amenință concurenții și intervine în conflicte. Această colaborare dintre instituțiile statului și afacerile ilegale subliniază gravitatea problemei.
Recop Recycling SRL (CIF 31066129 J29/22/2013), situată pe Str. Fabricilor, 9, Pleașă, este o adevărată bombă ecologică care, în orice stat cu autorități funcționale, ar fi fost închisă de mult. Detalii obscure din viața miliardarului de carton Cătălin Mureșan indică faptul că acesta este „creierul” afacerilor cu deșeuri derulate de Recop Recycling SRL, firmă administrată de soția sa, Cătălin Mureșan, specializată în colectarea, transportul și procesarea deșeurilor periculoase.
Mai dezvăluim că Mureșan se laudă că i-a făcut un put forat unei deputate chiar în curtea casei din Ploiești? Ar fi de prisos. Și că Florin Diaconu făcea pe șoferul la această deputată și că îl sponsoriza cu bani pe Cătălin Mureșan? Tot de prisos ar fi. Mureșan a deținut anterior o altă societate, dar a ales să își desfășoare afacerile prin firma soției, deoarece este cercetat penal într-un dosar aflat în lucru la DNA. Protecția lui Mureșan este asigurată de „Nasicul de la Mașcati”, un ofițer din IPJ Prahova, și de alți ofițeri din structurile de investigare.
Aceste persoane amenință oamenii de afaceri concurenți și intervin în conflictele lui Mureșan, demonstrând implicarea directă a poliției.
Sa mai reamintim de accidentarea pe trecerea de pietoni a unei persoane, pe strada Praga din Ploiesti? Ar fi de prisos cu toate ca si de data aceasta ziarul Incisiv de Prahova a avut dreptate (aici). dosarul va zace la politie si va fi ingropat la parchet.
Conexiuni politice compromise
Radu Oprea, senator și ministru, este implicat în scandaluri de corupție legate de afaceri de deșeuri. Declarațiile sale financiare și conexiunile cu firmele de deșeuri relevante sugerează o rețea complexă de corupție și evaziune fiscală. (aici)
Se reamintește că Asul de Trefla are în spate pe ministrul Radu Oprea? Ar fi de prisos.
Mai mult, Mureșan se laudă că a realizat un put forat pentru o deputată în curtea casei sale din Ploiești. Este demn de menționat că Florin Diaconu acționa ca șofer pentru această deputată, oferindu-i sprijin financiar lui Cătălin Mureșan. De asemenea, se susține că Asul de Trefla ar avea legături cu ministrul Radu Oprea, care se află sub suspiciunea de corupție și are conexiuni îngrijorătoare cu mafia deșeurilor. (aici)
Practici ilegale și nereguli în managementul deșeurilor
Dovezile indică manipularea și neîndeplinirea obligațiilor legale de către diverse firme de gestionare a deșeurilor. Aceste activități sunt permisive pentru că autoritățile nu intervin ferm, iar abuzurile continuă.
În ultimii ani, România s-a confruntat cu scandaluri de corupție, iar senatorul PSD Ștefan-Radu Oprea este implicat în acuzații grave, inclusiv împrumuturi substanțiale pentru afaceri care ridică semne de întrebare cu privire la integritatea sa. Asocierea sa cu compania Eco Burn, înființată împreună cu Mihail Ștefănescu, cunoscut sub numele de „Trefla”, amplifică suspiciunile legate de activitățile sale. Eco Burn a obținut contracte cu Consiliul Județean Prahova, dar a fost ulterior subiectul unei anchete penale în legătură cu compania Urban Electric, de asemenea deținută de Oprea și Ștefănescu, pentru acuzații de evaziune fiscală și spălare de bani. Aceasta sugerează faptul că există o rețea complexă de corupție în care abuzurile sunt frecvente, iar Mihail Ștefănescu folosește tactici de amenințare și șantaj pentru a controla licitațiile de mediu și a obține profituri din contractele publice.
SGR Returo, o altă firmă implicată în gestionarea deșeurilor, a fost acuzată de fraudă și nerespectarea obligațiilor de colectare a deșeurilor de ambalaj, fără intervenție eficientă din partea autorităților. Scandalul Sterileco, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase, a scos la iveală legături îngrijorătoare cu politicieni de rang înalt, inclusiv Radu Oprea, și a evidențiat nereguli grave în gestionarea deșeurilor medicale.
Recent, s-a anunțat că SC Urban Icim a fost implicată în arderea deșeurilor medicale, iar poliția din Prahova a ales să nu intervină, protejând astfel afacerile ilegale. Presiunile asupra spitalelor pentru a accepta contractele persistă, iar angajații sunt contactați în mod discret pentru a-i convinge să se conformeze.
Investigațiile recente au dezvăluit că firma lui Cătălin Mureșan colaborează cu politicieni și ofițeri de poliție pentru a-și menține afacerile ilegale. Aceasta întărește ideea unei colaborări între politicieni și interlopi. De asemenea, tragedia recentă a unui asociat al lui „Trefla” a scos la iveală discuții despre preluarea afacerilor sale, în ciuda declarațiilor anterioare de separare.
Mafia continuă să opereze subteran, cu implicarea arderii și îngropării deșeurilor medicale. Întrebările care se ridică în privința contractelor valide încheiate de SC Recop Recycling cu alte firme și activitățile raportate către APM Prahova devin tot mai presante, așteptându-se răspunsuri clare în fața acestor acuzații grave (aici).
Rolul Instituțiilor Statului
Se ridică întrebări întemeiate referitoare la colaborarea dintre APM, Garda Națională de Mediu și alte instituții sau dacă APM a raportat corect cantitățile de deșeuri gestionate. Aceasta ar putea indica o complicitate generalizată în gestionarea acestor activități ilegale.
Astfel, având în vedere că Florin Diaconu deține un rol important în această grupare de criminalitate economică și financiară organizată, se nasc următoarele întrebări:
Sunt valabile contractele încheiate de S.C. RECOP RECYCLING, coordonată de Cătălin Mureșan, cu alte firme? A transmis aceasta către APM Prahova evidența cantităților de deșeuri generate și colectate? Ce sesizări sau petiții referitoare la activitatea desfășurată de Recop a soluționat APM Prahova? Ce notificări a formulat APM Prahova în legătură cu activitatea Recop? A colaborat APM Prahova cu structura Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Prahova, adică a transmis Gărzii notificări referitoare la activitatea Recop? Care a fost motivul pentru care Recop a obținut viza anuală pentru autorizația de mediu, în condițiile în care au fost înregistrate reclamații legate de activitățile desfășurate de Recop (vizita pe amplasament)? Ce coduri de deșeuri a primit Recop prin autorizația de mediu, având în vedere că multe dintre aceste deșeuri sunt depozitate în condiții improprii? Ținând cont de tipurile de deșeuri periculoase colectate și generate la vizita pe amplasament a reprezentantului APM Prahova pentru acordarea deciziei de viză anuală, ce s-a consemnat în procesul verbal de verificare a amplasamentului? Recop deține contracte valabile pentru preluarea și valorificarea deșeurilor colectate și generate? Cele încheiate cu diverse societăți…
Concluzie
Situația din Prahova reflectă o problemă profundă de corupție și activități ilegale în domeniul gestionării deșeurilor. Relațiile strânse dintre politicieni, ofițeri de poliție corupți și indivizi implicați în mafia deșeurilor subliniază necesitatea unei intervenții urgente din partea autorităților pentru a proteja sănătatea publică și mediul. Vom reveni cu angajarile lui Florin Diaconu la APM cu dedicatie pentru PSD Prahova. (Cristina T.).
Exclusiv
Penitenciarul Berceni, directorul Matei Valentin și legăturile intunecate cu afaceristul Mihai Tufan – Ziarul Incisiv de Prahova
Publicat
acum 10 orepe
octombrie 4, 2024Recent, situația din „Mafia deșeurilor” din Prahova a devenit din ce în ce mai alarmantă. Reamintim ca, pe fundalul politic, Florin Diaconu a revenit în funcția de conducere a Agenției pentru Protecția Mediului (APM) din Prahova începând cu 28 august 2021, având susținerea USR (aici).
Structura infracțională și protecția institutională
Sub conducerea lui Diaconu, APM Prahova a manifestat comportamente clandestine, favorizând crearea unei rețele infracționale extinse, protejate de instituții de stat (aici), (aici), (aici), (aici), si (etc). Descoperirile recente indică o legătură strânsă între activitățile APM și interesele mafiote, arătând că deciziile neprofesionale servesc grupuri corupte mai degrabă decât binele public.
Sub conducerea sa, APM Prahova manifestă o formulă clandestină care a dus la crearea unei rețele infracționale extinse, având sprijinul sistemelor de protecție instituțională asigurate și securizate de la cele mai înalte niveluri. Luând în considerare noile sarcini date de conducerea de la București, se observă că deciziile luate sunt neconforme și neprofesionale, servind interesele unor grupuri mafiote.
Colaborarea cu grupările de criminalitate
Florin Diaconu este asociat cu indivizi suspectați de criminalitate economică, având întâlniri frecvente cu Cătălin Mureșan și alte figuri din mafia deșeurilor. Aceste întâlniri sugerează coordonarea unor acțiuni îndoielnice și campanii de denigrare menite să protejeze activitățile ilegale în domeniul deșeurilor.
Se încearcă ascunderea unor fapte prin intermediul unei dimensiuni avansate, iar structura mafiotă menționată a demarat o serie de activități care depășesc atribuțiile profesionale și de serviciu. Astfel, Florin Diaconu își petrece timpul la diferite cafenele, împreună cu diverse persoane din gruparea de criminalitate economică și financiară organizată pe care ziarul nostru o investighează de câțiva ani, acești indivizi fiind protejați de polițiști și magistrati corupți. Florin Diaconu îl însoțește aproape zilnic pe Cătălin Mureșan la întâlniri cu Asul de Trifla, C.S. și alții (probabil pentru a elabora o nouă campanie de denigrare, continuându-și activitățile ilegale în domeniul mafiei deșeurilor). Este necesară verificarea și a restaurantului Lacu Verde, care are legături cu Usurelu și vechea echipă de la Piritex.
Afacerea „Bomba Ecologică de la Pleașă”
Această afacere este exemplificată ca un caz emblematic al corupției și devierii proceselor legale. APM Prahova se află sub observarea autorităților, fiind acuzată că a emis autorizații fără a respecta procesul corect, în ciuda plângerilor legate de activitățile Recop Recycling SRL, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase (aici).
Amintim că povestea afacerii „Bomba ecologică de la Pleașă” este demnă de un film mafiot de la Hollywood. Datele acestei afaceri sunt explozive și implică mai mulți lideri din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Garda Națională de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Județean Prahova, și APM Prahova. „Mafia deșeurilor” reprezintă un nou fir roșu al Strategiei Naționale de Apărare a Țării, încadrarea fiind relevantă pentru siguranța națională.
Implicarea Poliției Corupte
Mureșan beneficiază de protecția unor ofițeri de poliție corupți care amenință concurenții și intervine în conflicte. Această colaborare dintre instituțiile statului și afacerile ilegale subliniază gravitatea problemei.
Recop Recycling SRL (CIF 31066129 J29/22/2013), situată pe Str. Fabricilor, 9, Pleașă, este o adevărată bombă ecologică care, în orice stat cu autorități funcționale, ar fi fost închisă de mult. Detalii obscure din viața miliardarului de carton Cătălin Mureșan indică faptul că acesta este „creierul” afacerilor cu deșeuri derulate de Recop Recycling SRL, firmă administrată de soția sa, Cătălin Mureșan, specializată în colectarea, transportul și procesarea deșeurilor periculoase.
Mai dezvăluim că Mureșan se laudă că i-a făcut un put forat unei deputate chiar în curtea casei din Ploiești? Ar fi de prisos. Și că Florin Diaconu făcea pe șoferul la această deputată și că îl sponsoriza cu bani pe Cătălin Mureșan? Tot de prisos ar fi. Mureșan a deținut anterior o altă societate, dar a ales să își desfășoare afacerile prin firma soției, deoarece este cercetat penal într-un dosar aflat în lucru la DNA. Protecția lui Mureșan este asigurată de „Nasicul de la Mașcati”, un ofițer din IPJ Prahova, și de alți ofițeri din structurile de investigare.
Aceste persoane amenință oamenii de afaceri concurenți și intervin în conflictele lui Mureșan, demonstrând implicarea directă a poliției.
Sa mai reamintim de accidentarea pe trecerea de pietoni a unei persoane, pe strada Praga din Ploiesti? Ar fi de prisos cu toate ca si de data aceasta ziarul Incisiv de Prahova a avut dreptate (aici). dosarul va zace la politie si va fi ingropat la parchet.
Conexiuni politice compromise
Radu Oprea, senator și ministru, este implicat în scandaluri de corupție legate de afaceri de deșeuri. Declarațiile sale financiare și conexiunile cu firmele de deșeuri relevante sugerează o rețea complexă de corupție și evaziune fiscală. (aici)
Se reamintește că Asul de Trefla are în spate pe ministrul Radu Oprea? Ar fi de prisos.
Mai mult, Mureșan se laudă că a realizat un put forat pentru o deputată în curtea casei sale din Ploiești. Este demn de menționat că Florin Diaconu acționa ca șofer pentru această deputată, oferindu-i sprijin financiar lui Cătălin Mureșan. De asemenea, se susține că Asul de Trefla ar avea legături cu ministrul Radu Oprea, care se află sub suspiciunea de corupție și are conexiuni îngrijorătoare cu mafia deșeurilor. (aici)
Practici ilegale și nereguli în managementul deșeurilor
Dovezile indică manipularea și neîndeplinirea obligațiilor legale de către diverse firme de gestionare a deșeurilor. Aceste activități sunt permisive pentru că autoritățile nu intervin ferm, iar abuzurile continuă.
În ultimii ani, România s-a confruntat cu scandaluri de corupție, iar senatorul PSD Ștefan-Radu Oprea este implicat în acuzații grave, inclusiv împrumuturi substanțiale pentru afaceri care ridică semne de întrebare cu privire la integritatea sa. Asocierea sa cu compania Eco Burn, înființată împreună cu Mihail Ștefănescu, cunoscut sub numele de „Trefla”, amplifică suspiciunile legate de activitățile sale. Eco Burn a obținut contracte cu Consiliul Județean Prahova, dar a fost ulterior subiectul unei anchete penale în legătură cu compania Urban Electric, de asemenea deținută de Oprea și Ștefănescu, pentru acuzații de evaziune fiscală și spălare de bani. Aceasta sugerează faptul că există o rețea complexă de corupție în care abuzurile sunt frecvente, iar Mihail Ștefănescu folosește tactici de amenințare și șantaj pentru a controla licitațiile de mediu și a obține profituri din contractele publice.
SGR Returo, o altă firmă implicată în gestionarea deșeurilor, a fost acuzată de fraudă și nerespectarea obligațiilor de colectare a deșeurilor de ambalaj, fără intervenție eficientă din partea autorităților. Scandalul Sterileco, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase, a scos la iveală legături îngrijorătoare cu politicieni de rang înalt, inclusiv Radu Oprea, și a evidențiat nereguli grave în gestionarea deșeurilor medicale.
Recent, s-a anunțat că SC Urban Icim a fost implicată în arderea deșeurilor medicale, iar poliția din Prahova a ales să nu intervină, protejând astfel afacerile ilegale. Presiunile asupra spitalelor pentru a accepta contractele persistă, iar angajații sunt contactați în mod discret pentru a-i convinge să se conformeze.
Investigațiile recente au dezvăluit că firma lui Cătălin Mureșan colaborează cu politicieni și ofițeri de poliție pentru a-și menține afacerile ilegale. Aceasta întărește ideea unei colaborări între politicieni și interlopi. De asemenea, tragedia recentă a unui asociat al lui „Trefla” a scos la iveală discuții despre preluarea afacerilor sale, în ciuda declarațiilor anterioare de separare.
Mafia continuă să opereze subteran, cu implicarea arderii și îngropării deșeurilor medicale. Întrebările care se ridică în privința contractelor valide încheiate de SC Recop Recycling cu alte firme și activitățile raportate către APM Prahova devin tot mai presante, așteptându-se răspunsuri clare în fața acestor acuzații grave (aici).
Rolul Instituțiilor Statului
Se ridică întrebări întemeiate referitoare la colaborarea dintre APM, Garda Națională de Mediu și alte instituții sau dacă APM a raportat corect cantitățile de deșeuri gestionate. Aceasta ar putea indica o complicitate generalizată în gestionarea acestor activități ilegale.
Astfel, având în vedere că Florin Diaconu deține un rol important în această grupare de criminalitate economică și financiară organizată, se nasc următoarele întrebări:
Sunt valabile contractele încheiate de S.C. RECOP RECYCLING, coordonată de Cătălin Mureșan, cu alte firme? A transmis aceasta către APM Prahova evidența cantităților de deșeuri generate și colectate? Ce sesizări sau petiții referitoare la activitatea desfășurată de Recop a soluționat APM Prahova? Ce notificări a formulat APM Prahova în legătură cu activitatea Recop? A colaborat APM Prahova cu structura Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Prahova, adică a transmis Gărzii notificări referitoare la activitatea Recop? Care a fost motivul pentru care Recop a obținut viza anuală pentru autorizația de mediu, în condițiile în care au fost înregistrate reclamații legate de activitățile desfășurate de Recop (vizita pe amplasament)? Ce coduri de deșeuri a primit Recop prin autorizația de mediu, având în vedere că multe dintre aceste deșeuri sunt depozitate în condiții improprii? Ținând cont de tipurile de deșeuri periculoase colectate și generate la vizita pe amplasament a reprezentantului APM Prahova pentru acordarea deciziei de viză anuală, ce s-a consemnat în procesul verbal de verificare a amplasamentului? Recop deține contracte valabile pentru preluarea și valorificarea deșeurilor colectate și generate? Cele încheiate cu diverse societăți…
Concluzie
Situația din Prahova reflectă o problemă profundă de corupție și activități ilegale în domeniul gestionării deșeurilor. Relațiile strânse dintre politicieni, ofițeri de poliție corupți și indivizi implicați în mafia deșeurilor subliniază necesitatea unei intervenții urgente din partea autorităților pentru a proteja sănătatea publică și mediul. Vom reveni cu angajarile lui Florin Diaconu la APM cu dedicatie pentru PSD Prahova. (Cristina T.).
Ultimile Noutăți din Prahova
Cum va transforma Ceara Epilat Roial Titan Roz experienta de epilat
Roial Ceara Epilat Titan Roz a devenit rapid un favorit printre persoanele care doresc sa se bucure de o epilare...
De ce un service de calculatoare este esențial
Într-o lume în care tehnologia joacă un rol crucial în viața de zi cu zi, funcționarea optimă a calculatoarelor este...
Rovinieta Online – avantaje pentru companii
Companiile care aleg să cumpere rovinieta online se bucură în ziua de azi cu câteva avantaje aduse în prim plan...
Cafeaua Artizanală – Plăcerea Fină a Aromelor Naturale
Cafeaua reprezintă pentru mulți dintre noi un ritual zilnic, iar calitatea băuturii joacă un rol esențial în experiența gustativă și...
Baloanele Elementul Cheie pentru o Atmosfera de Neuitat
Baloanele sunt accesorii esențiale în orice petrecere sau eveniment special. Indiferent de ocazie, acestea aduc o notă de bucurie și...
Figurine 3D personalizate: De la concept la realitate în miniatură
În ultimii ani, figurinele 3D personalizate au devenit foarte populare. Capacitatea de a crea o versiune miniaturală personalizată a ta,...
Surpriză în politica Vâlceană! Deputatul Lazăr Ion Marian a demisionat din USR şi s-a înscris în PNL!
Politica Vâlceană a avut parte de o surpriză odată cu începutul noii sesiuni parlamentare atunci când Deputatul Lazăr Ion Marian...
Test poligraf în strategia pentru apărarea legală: Sfaturi pentru avocați
În România, discuțiile în jurul testelor poligraf rămân adesea controversate și insuficient clarificate, atât în rândul populației generale, cât și...
Quickmobile.ro aduce ambele versiuni ale iPhone 16: WORLD și EU – Precomenzi disponibile acum cu 3 ani de garanție inclusă!
Quickmobile.ro își consolidează poziția de lider pe piața dispozitivelor tech premium din România prin aducerea în exclusivitate a noii serii...
Navitel: Lansarea noilor transmitatoare FM de ultimă generație
Navitel, lider global în furnizarea de soluții inovatoare pentru navigație și tehnologii pentru mașini, anunță cu entuziasm lansarea unei noi...
Primul spot de prezidențiabil al lui Nicolae Ciucă
Nicolae Ciucă dezvăluie coperta cărții sale printr-un clip! Ciucă și-a lansat clip despre cariera militară. Pentru prima oară Ciucă difuzează...
Test poligraf la angajare? DA, un instrument tot mai folosit de marile companii
În ultimii ani, companiile s-au confruntat cu provocări tot mai complexe în procesul de recrutare și selecție a angajaților. Pe...
Cum scapi legal de amenda rovinieta?
CNAIR reușește an de an să „premieze” foarte mulți șoferi în România cu o veritabilă amendă rovinietă, în valoare minimă...
Costurile pentru tractări auto explicate: ce trebuie să știi despre tarife și servicii
Când te confrunți cu o defecțiune auto sau un accident, ultima grijă ar trebui să fie confuzia legată de costurile...
#HONORtheChallenger: O mișcare virală pe social media, susținută de sportivi, aduce în prim-plan provocările persoanelor cu ALS
#HONORtheChallenger explorează potențialul Multimodal AI în sprijinirea persoanelor cu mobilitate redusă. [București, România – 14 august, 2024] O provocare virală pe...
Loviștea: Tradiție și calitate din inima Vâlcii
Fondată în 1998, „Loviștea” este o afacere de familie ce și-a început povestea în comuna Perișani, județul Vâlcea. Cu rădăcini...
Noile laptopuri Acer Swift 14 AI sunt disponibile în România
Noile Acer Swift 14 AI, cu performanțe și autonomie excepționale și echipate cu unele din cele mai rapide și eficiente...
Noul flagship NAVITEL R99 4K – Camera de bord care revoluționează prin design și funcționalități
Navitel, o companie foarte importantă în furnizarea de soluții auto inteligente, anunță cu mândrie lansarea celui mai nou produs din...
Știrile Săptămânii
-
Evenimentacum 3 luni
Elena Pap, Numită Director Europa în cadrul Up Group: Un Pas Strategic în Expansiunea Europeană
-
Viața în Prahovaacum 3 luni
Echipamentul moto: garanția unei călătorii liniștite
-
Administrație localăacum 3 luni
HONOR 200 Pro obține primul loc în clasamentul High-End de la DXOMARK
-
Afaceriacum 3 luni
Protecția Ideală Anti-incendiu – Echipamente Fiabile pentru Stingerea Incendiilor
-
Afaceriacum 2 luni
Ți-au expirat minutele? Cumpără o reîncărcare Vodafone
-
Evenimentacum 3 luni
HONOR lansează două noi funcții inovatoare: prima protecție oculară AI Defocus Eye Protection din industrie și AI Deepfake Detection
-
Administrație localăacum 3 luni
Noul monitor Philips dedicat productivității: modelul 49B2U6903CH dispune de funcții precum Thunderbolt 4, Busylight, Webcam Autoframing și multe altele
-
Afaceriacum 3 luni
Care sunt avantajele și dezavantajele utilizării lemnului în construcții?