Ce tupeu și ce nemernicie! Un pluton agresiv cu reacții de bandă politică desfășoară în gura mare o campanie super-gonflată de desființare a Secției de Investigare a Infracțiunilor în Justiție. Chiar validată de CCR ca fiind legală, Secția trebuie să dispară pentru ca procurorii ei să nu ajungă la operațiunile de demolare, la arestările politicienilor și ale oamenilor de afaceri incomozi sau prea puternici sau mai puțin generoși cu trezoreria partidului, a altor mizerii pitite prin dulapuri pe post de secrete de stat.

Tot ce a fost mîndria binomului se surpă cu fiecare dosar. Toți marii campioni ai justiției în stil hei-rup se fleșcăie ca rachetele și avionele de hîrtie. Mîndriile Luluței sunt la un pas de a ajunge după gratii. Ea însăși, debarcată de la DNA, se agață de un grilaj european. SRI-ul speriat de posibilele descoperiri ale Secției pompează energie în ONG-uri, în papițoi cu ifose de procurori și în judecători promovați pe targă pentru a obține un soi de cor național împotriva Secției de Investigare a Infracțiunilor în Justiție. Marele tărăboi este susținut acum și de dulapul fără polițe și cărți pe rafturi. Se oțărăște și el în numele unor derapaje care s-ar putea produce în anii viitori, nu în baza unor încălcări ale legii. Disperații aceștia urlă pe seama unor abuzuri posibile, cu speranța înmormîntării abuzurilor comise exact de dînșii.

De ce sunt susținuți cu atîta înverșunare de cîțiva ciupiți de la Bruxelles sau de prin alte cancelarii și redacții? Din cîte am văzut, unii europeni o scaldă iar trompeții îi traduc și îi răstălmăcesc. O mică parte dintre ei au fost întărîtați de banda de la intern care i-a speriat cu descoperirile care ar putea fi făcute și care i-ar putea mătura și pe dînșii.
Tot tărăboiul din România este doar o tentativă de îngropare a abuzurilor comise de binom și a corupției din interiorul acestuia. Prin țipătul acestor lepre politice se încearcă blocarea unui decont al anticorupției de tip totalitar, astuparea rahatului din mapa profesională a unor procurori, judecători și generali însărcinați cu supravegherea justiției.

Așa zisul președinte al României, domnul Klaus Iohannis, a fost împins în postura de dirijor al acestui cor de nemernici. Mai ieri-alatăieri, cu proverbialul său scrîșnet ca de rulment neuns, a zis:

”Guvernul PSD-ALDE a primit un nou cartonaș roșu, de această dată de la organismul anticorupție al Consiliului Europei, așa-numitul GRECO.
Concluziile celor două Rapoarte ale Grupului Statelor împotriva Corupției, prescurtat GRECO, adoptate la data de 21 iunie și publicate ieri, cu o întârziere semnificativă, de către Guvern,  arată, încă o dată, multiplele prejudicii aduse de guvernarea PSD-ALDE în ultimii doi ani prin modificarea legilor justiției și a legislației penale.
Mesajul transmis de cetățeni în urma votului dat la referendumul din 26 mai se regăsește pe deplin în aceste concluzii.
Este extrem de îngrijorător că, din cauza propriilor interese ale actualei guvernări, România continuă să se afle în atenția organismelor europene.
Procesul de legiferare în România nu s-a îmbunătățit, consultările publice și transparența continuă să fie practici ignorate de actuala majoritate, constanta în activitatea Guvernului fiind adoptarea de ordonanțe de urgență în domenii importante. Asta constată GRECO în Rapoartele sale.
Aspecte precum cele care țin de pensionarea magistraților, existența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, posibilitatea infirmării actelor procurorilor de către superiorul ierarhic pentru netemeinicie sunt chestiuni departe de a fi rezolvate, iar acțiunile autorităților române sunt în deplină contradicție cu recomandările organismului european.
Procedura privind numirile în funcțiile înalte din parchete este, în continuare, una care implică un proces netransparent, bazat pe criterii subiective și în care Consiliul Superior al Magistraturii are un rol pur decorativ.
Guvernarea PSD-ALDE are multe alte restanțe, pe care nu le voi detalia aici, de la aspecte care țin de corupția și integritatea în rândul membrilor Parlamentului, la capacitatea ANI de colectare a datelor, de prevenire și sancționare a conflictelor de interese și a incompatibilităților.
Dacă Guvernul PSD-ALDE își permite însă să ignore voința propriilor cetățeni, nu este de mirare că doar 4 dintre cele 13 recomandări GRECO au fost apreciate ca fiind implementate satisfăcător.
Observațiile extrem de dure ale GRECO se înscriu în aceeași notă cu cele ale concluziilor raportului MCV și cu  cele cuprinse în opiniile Comisiei de la Veneția.
În vreme ce toate organismele europene semnalează constant Guvernului României că așa-zisa reformă din domeniul justiției merge într-o direcție greșită, PSD-ALDE ignoră toate aceste avertismente care arată că direcția în care vor ei să îndrepte România este greșită.
Românii au decis prin vot, în 26 mai, că România nu trebuie să părăsească parcursul său european, iar intervențiile legislative din domeniul justiției care servesc intereselor de grup trebuie să înceteze.
Majoritatea PSD-ALDE, într-un dispreț total față de necesitatea dezbaterii contestatelor ordonanțe de urgență din domeniul justiției, este cea care contribuie la perpetuarea, pe o durată nedeterminată, a efectelor nocive ale acestora.
În același timp, am văzut cum doamna prim-ministru, prevalându-se de rezultatul referendumului, într-o jalnică încercare de manipulare a opiniei publice, ne anunță că dumneaei  nu dă ordonanțe în domeniul justiției.
Doamna prim-ministru ignoră faptul că Guvernul are drept de inițiativă legislativă și, deci, are posibilitatea de a elabora un proiect de act normativ care să cuprindă măsurile necesare de punere în acord a legislației din domeniul justiției cu voința cetățenilor și cu recomandările organismelor europene;
Prin pasivitatea ei, majoritatea PSD-ALDE acționează în continuare împotriva voinței și împotriva intereselor românilor.
Având în vedere toate acestea, solicit Guvernului să inițieze cu celeritate un proiect de lege care să conțină măsurile necesare pentru reașezarea legislației în concordanță cu coordonatele statului de drept, în acord cu voința populară și cu recomandările organismelor europene. Acestui demers trebuie să i se ralieze, în mod obligatoriu, și CSM-ul, cu asumarea rolului său de garant al independenței justiției.
Vă mulțumesc! Poate aveți întrebări”.

Intrebările lui Bulă Titirez Vasile :
-Nu cumva ar trebui să vă fie rușine că stabiliți obligațiile CSM la fel ca la strîngerea gunoiului prin Sibiu?
– Și de ce v-ați pus în fruntea unei armate de nemernici cînd este vorba numai de „posibilitatea infirmării actelor procurorilor de către superiorul ierarhic pentru netemeinicie?”

Iaca, v-am citat, domnule primar de Cotroceni!? (Cornel Nistorescu Editorial).

Si apropo de majordomii prin vocatie: cine credeti ca s-a bulucit in aceeasi zi sa-i dea „saru’ mana” Marelui Licurici? Numai oameni de bine, care au trait ca fratii sub acelasi acoperis al protocoalelor SRI-PICCJ din 2009 si 2016. Ne referim de exemplu la fostul Procuror General Augustin Lazar, la fostul sef operativ al SRI Florian Coldea, dar si la procurorii DNA Anca Jurma, Marius Iacob si Calin Nistor. Pe Laura Kovesi inca n-am vazut-o in peisaj, dar nu bagam mana-n foc ca Luluta nu s-a strecurat si ea pe-acolo. In plus, cine stie cati pioni folositi in executiile din ultimul deceniu or mai fi pe peluza ambasadei! Iar peste toate aceste tragicomice personaje, troneaza insusi presedintele Klaus Iohannis, invitat chiar sa sustina un discurs intru slava Fratelui Mai Mare. Isi face cineva vreo iluzie ca Werner va deschide gura pentru eliminarea vizelor de SUA sau ca sa-i ia la intrebari pe americani despre eventuala lor legatura cu cazul Sorina? Ori ca locatarul de la Cotroceni isi va pune un cat de mic semn de intrebare cu privire la coruptia zero din randurile multinationalelor ce activeaza in Romania?, precizeaza cei de la Lumea Justitiei. (Dorina C.).

Uniunea Națională a Judecătorilor (UNJR) și Asociația Magistraților (AMR) anunță că au solicitat DNA informații publice referitoare la Serviciul de combatere a infracțiunilor din justiție înființat în 2014 la acest Parchet, informațiile fiind solicitate în contextul atacurilor ce vizează noua Secție de anchetare a magistraților.

Cele două asociații arată că fostul Serviciu de combatere a infractiunilor din justitie din cadrul DNA a fost creat în secret la începutul anului 2014, s-a aflat despre el public în anul 2017 și că au cerut aceste informații pentru a putea face o analiza comparativa obiectivă.

Comunicatul integral al UNJR și AMR

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) si Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) au solicitat Directiei Nationale Anticoruptie o serie de informatii publice referitoare la infiintarea si functionarea Serviciului de combatere a infractiunilor din justitie din cadrul acestei unitati de parchet, prin doua cereri in baza Legii 544/2001 pe care le-au transmis in data de 26 iunie 2019.

Serviciul de combatere a infractiunilor din justitie a fost creat in secret la inceputul anului 2014, s-a aflat despre el public in anul 2017 si a fost desfiintat dupa infiintarea prin lege a Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ).

Cele doua cereri transmise DNA au fost facute in contextul in care Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie face obiectul unor critici agresive din partea unor politicieni, magistrati, jurnalisti si ONG-uri, fara ca acestea sa aiba la baza o analiza fundamentata pe date si informatii concrete.

AMR si UNJR subliniaza ca SIIJ a fost infiintata ca urmare a unor probleme incontestabile privind anchetarea in trecut a judecatorilor si procurorilor, dosarele vizandu-i pe magistrati devenind veritabile mijloace de presiune indreptate impotriva lor.

Includerea in lege a unor garantii suplimentare, ce se regasesc in modul in care SIIJ este reglementata – criterii de selectie foarte ridicate, in cazul indeplinirii necorespunzatoare a atributiilor competenta revocarii procurorilor apartine Plenului CSM, mandat pe termen limitat de 3 ani, obligatia prezentarii anuale a unui raport catre Plenul CSM etc. –, reprezinta argumente serioase pentru mentinerea sectiei. Acestor argumente trebuie sa li se raspunda cu contra-argumente, deopotriva de puternice, bazate pe fapte si date concrete, nu pe slogane.

Din acest motiv, AMR si UNJR au demarat o serie de cereri de acces la informatii de interes public, pentru a afla cum a functionat serviciul similar existent in cadrul DNA, cum a fost infiintat si de ce, precum si cine erau procurorii care functionau in cadrul acestuia.

In concret, in prima cerere adresata DNA, UNJR si AMR au cerut sa li se comunice:

“1. Toate actele in baza carora s-a infiintat si a functionat Serviciul de combatere a coruptiei in justitie din cadrul Sectiei de combatere a coruptiei a Directiei Nationale Anticoruptie, impreuna cu expunerea de motive care a stat la baza infiintarii acestui serviciu.

2. Toate ordinele emise de procurorul sef DNA, procurorul sef al Sectiei de combatere a coruptiei din cadrul DNA si procurorul sef al Serviciului de combatere a coruptiei in justitie care au reglementat, modificat, operationalizat sau vizat activitatea acestui serviciu.”

In cea de-a doua cerere, UNJR si AMR au solicitat:

“1. Numele tuturor procurorilor care au functionat in cadrul fostului Serviciu de combatere a coruptiei in justitie, perioada in care au activat in cadrul acesteia, precum si vechimea, cat si gradul profesional al fiecaruia in momentul inceperii activitatii in cadrul serviciului.

2. Numele procurorilor sefi ai acestui serviciu, perioada in care au fost in functie si modalitatea prin care au fost numiti in functie, distinct pentru fiecare dintre ei, cu indicarea documentului de numire.”

In momentul in care vom primi raspunsurile de la DNA le vom face publice, dat fiind ca subiectul este de vadit interes public.

“Asistam de o buna perioada de timp la o campanie agresiva, bazata pe slogane si temeri, nu pe informatii si argumente factuale, avand ca tinta Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie. Am solicitat aceste informatii pentru a putea face o analiza comparativa obiectiva: care au fost garantiile de independenta a judecatorilor si procurorilor din trecut, atunci cand acestia au facut obiectul cercetarilor penale, si care sunt garantiile din prezent, asa cum ele exista in legile in vigoare. Daca se doreste reintoarcerea in acest trecut este esential, inainte ca orice decizie sa fie luata, sa avem o analiza comparativa obiectiva si exhaustiva a celor doua modele de organizare judiciara, atunci cand se pune problema anchetarii magistratilor.

In mod cert, nu vom mai accepta vreodata sa mai fim mintiti sau supusi presiunilor, nici sa mai fim anchetati pentru solutii, la fel cum nu vom mai accepta nici dosare deschise si tinute la sertar ani de zile ca mijloace de presiune impotriva magistratilor. Aceasta lupta pentru apararea independentei justitiei de orice tip presiuni, inclusiv din interior, ar trebui sustinuta de fiecare membru al CSM, ales in acest organism pentru a apara independenta justitiei in mod real, nu pentru a boicota aplicarea legii“, a declarat jud. Dana Girbovan, presedinte UNJR.

“Ca semn ca ne pasa de principiile statului de drept, de respectarea statutului judecatorilor si procurorilor, de drepturile fundamentale ale cetatenilor acestei tari, trebuie sa incetam sa sustinem generalitati, ocolind cu nejustificata incapatanare argumentele concrete care ni se pun in fata. Auzim ca Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) trebuie desfiintata pentru ca, de pilda, cum s-a afirmat ieri de catre un membru CSM, nu-i vede niciun beneficiu pana acum.

In primul rand, o instanta de judecata sau un parchet nu pot fi reduse la asemenea termeni.

In al doilea rand, faptul ca, in timp ce pentru SIIJ se cere o vechime ca procuror de 18 ani si grad de curte de apel nu constituie nici un “beneficiu”, prin raportare la faptul ca pentru DNA si, implicit, pentru Serviciu de combatere a coruptiei in justitie (SCCJ) din cadrul acesteia, era suficienta o vechime de doar 6 ani? Sau, faptul ca SCCJ a fost infiintat in secret, prin ordin al procurorului sef DNA, iar infiintarea si organizarea SIIJ sunt prevazute prin lege nu reprezinta niciun “beneficiu”? Faptul ca rolul Plenului CSM in numirile la SIIJ este stabilit, in mod transparent, prin lege si a fost salutat de Comisia de la Venetia nu reprezinta nici un “beneficiu”?

In al treilea rand, nu putem sa ne purtam de parca nu am auzit niciodata pana acum despre judecatori si procurori urmariti penal ani la rand si, apoi, achitati. Sau despre “mutarea actului de judecata din instante in spatiul public prin expunerea mediatica excesiva a persoanelor arestate preventiv, a scurgerilor de informatii repetate de la parchete, neurmate de anchete serioase si prin informarea incompleta a publicului in anchetele penale, fiind omise solutiile favorabile persoanelor acuzate”, de vreme ce acesta a fost unul dintre motivele care a determinat lansarea Memorandumului privind Justitia, votat in septembrie 2016 de peste 80% din instante.

Informatiile de interes public pe care le-am solicitat sunt necesare tocmai pentru o analiza comparata bazata pe fapte concrete, nu pe vorbe sau pe boicoturi“, a declarat jud. Andreea Ciuca, presedinte AMR.

UNJR si AMR vor face in continuare toate demersurile pentru a sprijini o dezbatere corecta si informata asupra problemelor sistemului judiciar, in scopul asigurarii independentei, responsabilitatii si profesionalismului acestuia. (Ioana Radu).