Connect with us

Exclusiv

Dezvăluiri în scandalul insolvenței Realitatea TV: Judecătoarea sindică pe mâna CSM. Dosarul DNA stă de 5 ani

Prahova Mea

Publicat

pe

Motto: “Exista o categorie speciala de surzi: aceia care nu vor sa auda decat ce spun ei”

IN LOC DE INTRODUCERE

            Pe data de 06.03.2003, directorul SRI, Alexandru Radu Timofte, referindu-se la cazul FNI, afirma in plenul Parlamentului: „Cetatenii, societatea si chiar institutii ale statului au fost victimele unei mari manipulari puse la cale de excroci de geniu din conducerea si compunerea retelelor crimei organizate, care mai sunt inca in umbra, fiindca cei scosi in fata nu sunt decat niste pioni. Artizanii nu au plecat. Va asigur ca s-a stiut totul in legatura cu FNI”. Desi trebuie luata cu circumspectie, avand in vedere legatura dovedita si netagaduita dintre fostul director SRI si Sorin Ovidiu Vantu, declaratia impune o concluzie: statul roman a fost informat, dar reprezentantii sai din organele abilitate prin lege sa vegheze, controleze, previna si contracareze astfel de fapte cu caracter de fenomen, au fost fie dezinteresati, fie cumparati si pusi in dependenta. Daca dv. aveti alta concluzie, va rugam cu respect sa ne-o comunicati. De altfel, aceeasi concluzie se impune si cu privire la toate marile „tunuri” date de crima organizata in cei 13 ani care au trecut de atunci (nu are rost sa le enumeram pentru ca le stim foarte bine).

 

SCURT ISTORIC

La data de 3 Iulie 1995 este înființată și înregistrată în municipiul Constanța, de către afaceristul Sorin Ovidiu Vîntu, firma SOV INVEST SA, specializată în administrarea fondurilor mutual, care avea ca acționar pe Sorin Ovidiu Vîntu prin intermediul Societatea Generală de Investiții SRL cu 80% din capital. Fondul Național de Investiții (FNI) a fost constituit prin Contractul de Societate Civilă din 17 August 1995, încheiat între Societatea Generală de Investiții SRL București reprezentată de Gheorghe NegurăFondul Proprietății Private ll Moldova din Bacău reprezentat de Ion Andrei zis Niki, societatea Latina Plastic SA reprezentată de Mircea Ionescu Muscel-Ianculescu și societatea Arcasrom SA reprezentată de Mircea Costescu, fiecare parte subscriind câte 2,5 milioane de lei (ROL). Cu un capital de 100 de milioane de lei (ROL) depus la Banca Agricolă SA, obiectul principal de activitate al SOV Invest a fost, încă de la înființare, “Administrarea Fondului Mutual – Fondul Național de Investiții” iar funcțiile de conducere au fost ocupate de: Ion Andrei – președinte, Petrescu Marian – vicepreședinte și Lotreanu Șerban – vicepreședinte, aceștia fiind numiți de Sorin Ovidiu Vîntu în cadrul Adunării Generale din 17 August 1995. Pentru supravegherea activității FNI, societatea SOV INVEST a avut în perioada 1995-1999 contracte de verificare și certificare a raportului anual al Fondului Național de Investiții cu cenzorii externi independenți Grosoiu Apostol pentru exercițiul financiar al anilor 1996-1997 și Andrei Marius pentru exercițiul financiar al anilor 1998 și 1999. Pe 15 septembrie 1995, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a autorizat funcționarea FNI, care avea ca obiect de activitate “mobilizarea economiilor bănești ale membrilor săi și plasarea comună a acestora, în condiții de profitabilitate superioară a plasamentelor individuale pe piața monetară și de capital românească și internațională”.

În anul 1996, Societatea Generală de Investiții (acționarul majoritar al FNI) controlată de Sorin Ovidiu Vîntu și Gheorghe Negură, a primit un credit de la Bancorex în valoare de 3.007.967 $. Împrumutul a fost garantat cu cinci bilete la ordin avalizate de FPP 2 Moldova (actualul SIF 2 Moldova) – instituția financiara fiind condusă atunci de Corneliu Iacobov și Ion Andrei zis Niki. În anul 2006, datoria de 3 milioane de dolari figura încă ca neachitată în scriptele AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului).

În 1997 Sorin Ovidiu Vîntu vinde participația sa la Fondul Național de Investiții “specialistei” Ioana Maria Vlas, care a devenit presedinte al SOV Invest si administrator al FNI.

În anul 1997 economistul Camenco Petrovici ocupa funcția de director economic la Primăria Generală a Bucureștiului, perioadă în care prin biroul primarului general s-a perindat și juristul Victor Ciorbea susținut de formațiunea politică Convenția Democrată Română (CDR). După ce Victor Ciorbea a fost numit prim-ministru, în martie 1997, Constantin Teculescu este înlocuit de la conducerea CEC-ului cu Camenco Petrovici susținut de Radu Vasile. La momentul respectiv funcția de președinte al CEC a fost negociată, conform algoritmului, la nivelul partidelor din Coaliție. Radu Vasile, pe atunci secretar general al partidului, a fost unul dintre cei doi negociatori țărăniști care l-au „înfipt” pe Camenco în fotoliul de președinte al CEC. Ulterior Ioana Maria Vlas semnează cu CEC-ul condus de Camenco Petrovici un contract de fidejusiune prin care CEC (100% capital de stat !) garanta fondurile investite în Fondul Național de Investițiicontra unei contribuții lunare în valoare de 5 miliarde de lei (ROL).

În aceste împrejurări favorizante, Fondul Național de Investiții a atras un număr mare de investitori prin dobînzile mari practicate la depozite, acestea depășind de 3-4 ori media dobînzilor bancare cît și prin contractul semnat de CEC de garantare a depozitelor făcute la FNI. Prin contractul de garantare amintit, CEC se angaja ca în cazul falimentului Fondului Național de Investiții să despagubească investitorii acestuia cu suma depusă inițial.

În cursul lunii Aprilie 2000, apar primele semnale negative legate de întârzierile survenite în cadrul retragerii unor sume mari de bani din FNI. Imposibilitatea efectuării unor plăți la sucursala FNI din Cluj declanșează primele semne de panică în rândul investitorilor. Poliția Economică și Procuratura se autosesizează și în data de 16 Mai 2000, Ioana Maria Vlas este chemată în mod oficial la sediul Poliției București pentru a da explicații cu privire la soarta banilor depuși la fondurile FNI și FNA. Imediat după declanșarea anchetelor, Ioana Maria Vlas fuge în Israel, la Tel Aviv, iar la scurt timp, Nicolae Popa, directorul Gelsor pleacă și el în Indonesia la Jakarta.

Fondul a functionat ca joc piramidal, sub privirea ingaduitoare si interesata a autoritatilor statului roman. In urma prabusirii lui au ramas 318.000 de „investitori” pagubiti.

Dupa analizele care s-au facut asupra dosarului FNI, s-a ajuns la concluzia ca multi dintre banii declarati de Fond n-au existat niciodata. “Investitorii” se imbogateau de fapt doar pe hartie. Dobanzile false care se declarau erau doar pentru a atrage cat mai multi oameni.

In alta ordine de idei, banii depusi de cei peste 30.000 de pagubiti s-au evaporat tocmai pentru ca randamentele declarate erau false si o parte din sume au fost retrase “la timp” de cei care au apucat. In realitate, Fondul de Investitii nu investea nimic, ci doar plimba banii dintr-o parte in alta, de la cei care-i depuneau, la cei care-i retrageau.

Totul s-a prabusit in momentul in care nu s-a mai putut acoperi acest sistem piramidal. De asemenea, banii de la FNI au fost scosi de acolo prin companii pe care Fondul le-a cumparat la preturi supraevaluate. Companiile valorau 10.000 de lei si erau cumparate cu 100.000 de lei, de exemplu. Din dosarul FNI reiese ca Sorin Ovidiu Vintu ar fi vandut mai multe astfel de companii Fondului National de Investitii, atat personal cat si prin interpusi.

Cand FNI s-a prabusit, CNVM, Ministerul Finantelor, organele judiciare etc., care trebuiau sa supravegheze si sa controleze, conform legii si atributiilor conferite de proriile acte normative functionarea Fondului, au descoperit ca peste 90% din fonduri fusesera cheltuite pe astfel de achizitii de firme ieftine cumparate la preturi exorbitante.

Cu putin inainte de prabusire, in anul 2000,  Sorin Ovidiu Vintu a retras din Fond mari sume de bani si i-a vandut compania care administra Fondul, GelsorIoanei Maria Vlas, care a devenit ulterior raspunzatoare de prabusirea FNI.

Căderea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), în mai 2000, a rămas în istorie drept cea mai mare fraudă financiară cifrată la 300 de milioane de dolari, un cutremur care a zdruncinat un întreg sistem financiar.

A fost începutul unui scandal cu efecte sociale, economice şi politice. Deşi au trecut 13 ani de atunci acum autorităţile se chinuie să găsească vinovaţii, în timp ce guvernul face slalom ca să protejeze instituţiile de plata despăgubirilor. A plătit cineva pentru FNI? Nu, in afara de condamnarile penale, niciuna din partile responsabile civilmente nu i-a despagubit pe investitori.

Astăzi foştii investitori ai FNI au ajuns să ceară executarea silită, pentru că au obţinut în instanţă recunoaşterea drepturilor de a fi despăgubiţi, iar CNVM, ulterior transformata si reorganizata succesiv pentru a-i innebuni pe pagubiti, astazi denumita AAAS, se joaca cu vervii si viata pagubitilor. Nicio autoritate a statului nu ştie însă cuantumul exact al pagubelor pe care le are de plătit către aceste persoane. Înainte de a da faliment, FNI avea circa 300.000 de investitori, dar ca parti civile in procesul penal s-au constituit numai 130.000 de persoane care s-au reunit în zeci de asociaţii in toata tara, care au deschis sute de procese pentru a-şi recupera pagubele.

 

RASFATATA ANRP

 

Spre deosebire de AAAS (fosta, initial, CNVM), ANRP a fost extrem de rasfatata de guvernele Boc, care au pompat bani cu nemiluita in conturile ANRP pentru despagubiri/retrocedari cu destinatie speciala: camarila de partid si acolitii sai.

Numai în patru ani, între 2007 şi 2011, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietăţilor a aprobat despăgubiri de aproape un miliard de euro în toată ţara. În tot acest timp, titlurile de despăgubire au fost acordate unor oameni de afaceri care nu erau moştenitori ai terenurilor revendicate. Ulterior, cuantumul despagubirilor a crescut de patru ori.

Printre cei care au primit titluri de despăgubire şi care se află în Top 30, să numără ginerele lui Traian Băsescu, avocatul Radu Pricop, omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis „Stelu”, şi nepotul lui Gigi Becali, Vasile Geambazi. Cele 30 de despăgubiri acordate de ANRP depăşesc valoarea de 4 miliarde de lei.

în 15 martie 2011, Crinuţa Dumitrean şi membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor – Sergiu Ionuţ Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Remus Baciu, Marko Attila, Alina Bica, Oana Vasilescu, Dragoş Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru – au aprobat în unanimitate raportul întocmit de societatea de evaluare desemnată, SC Business Evaluator SRL, reprezentată prin evaluator Emil Nuţiu, privind soluţionarea dosarului de despăgubire al lui Gheorghe Stelian, pentru un teren agricol de 13 hectare din zona Plumbuita, în Sectorul 2 al Capitalei, a cărui valoare a fost supraevaluată cu peste 61 de milioane de euro.. Dorin Cocoş l-a învăţat pe Gheorghe Stelian cum să câştige bani prin intermediul ANRP. 130 de milioane de euro a luat Stelian din retrocedări ilegale, motiv pentru care este şi urmărit penal, alături de Alina Bica.

Cea mai mare despăgubire dată de ANRP în dosarele de retrocedare a proprietăţilor confiscate de comunişti a fost de 622 milioane lei şi a ajuns la Loreen Ellen Malaxa, Georgeta Palade Van Dusen şi Philip Theodore Palade, se arată într-o listă publicată de autoritatea naţională. Pe locul al doilea în topul despăgubirilor este Horia Simu, cunoscut cumpărător de titluri litigioase, care a primit de la stat 466 milioane lei pentru o proprietate ale cărei drepturi le-a achiziţionat de la proprietarii reali înainte ca despăgubirea sau procesul de retrocedare să fie finalizate.dezbatem in acest articol

Dar nu despre ANRP (cu Crinuta Dumitrean, Alina Bica, Ioan Oltean, Horia Georgescu si alti „artizani” ai fraudelor de la aceasta autoritate a statului roman, sau despre protejatii lor) dorim sa atragem atentia prin acest articol. Am dorit sa facem doar o comparatie a doua cazuri rasunatoare de infractori, fraude si umilire a cetatenilor romani, ambele nascute si intamplate din cauza lacomiei, indolentei si incompetentei organelor si institutiilor statale de control, verificare, supraveghere si a impotentei serviciilor de informatii.

 

SITUATIA PAGUBITILOR FNI

  1. Din punct de vedere legal, pagubitii FNI au dreptul deplin de a cere restituirea banilor indexate cu rata inflatiei. Prin Sentinta penala nr. 423/20.03.2007 pronuntata in dosarul nr. 24632/3/2006 de Tribunalul Bucuresti, Sectia a II-a penala, s-a dispus obligarea inculpatilor, in solidar cu COMISIA NATIONALA A VALORILOR MOBILIARE (CNVM)[1], la plata sumelor efectiv investite, indexate cu rata inflatiei incepand cu data de 24 mai 2000 si pana la achitarea lor, conform numarului de unitati de fond investite de fiecare parte civila, executarea facandu-se pe baza prezentarii certificatului de investitor in original si dupa anularea acestuia.

Impotriva acestei hotarari, CNVM si alte personae interesate au formulat apel, solutionat de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala si pentru cauze cu minori si de familie, prin Decizia nr. 164A din 18 iunie 2008, prin care instanta de apel nu a modificat calitatea procesuala si limitele raspunderii CNVM, insa a admis apelul declarat de AVAS sub aspectul raspunderii civile delictuale a acestei autoritati, cat si pentru alte situatii ce excedeau cauzei si nu prezinta relevanta in contextul in care abordam noi subiectul.

Impotriva deciziei Curtii de Apel Bucuresti, atat CNVM cat si alte parti civile au formulat recurs, solutionat de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia penala nr. 2098/04.06.2009, pronuntata in dosarul cu nr. unic  24632/3/2006, dispunandu-se admiterea in parte a recursului, constatand ca 724 parti civile, constituite ca atare in cursul urmaririi penale, nu au fost citate la judecata pe fond si nici la apel. ICCJ a dispus rejudecarea actiunii civile de catre Tribunalul Bucuresti (instanta a carei hotarare a fost casata, precizand limitele rejudecarii, respectiv solutionarea laturii civile prin prisma citarii legale a celor 724 parti civile necitate legal (fila 1267 din hoararea ICCJ).

Mai mult, dupa data ramanerii definitive a titlului executoriu, contestatoarea debitoare a tins, pe calea contestatiei in anulare, chiar catre desfiintarea titlului executoriu, dar, in ds. 10547/1/2011, ICCJ i-a respins cererea[2].

  1. Dupa data ramanerii definitive a titlului executoriu, debitoarea CNVM, ulterior AAAS (fosta AVAB, AVAS) trebuia, conform legislatiei nationale si europene sa, puna in executare imediat titlul executoriu, fara a-i mai obliga pe creditori sa declanseze procedura executarii silite, adica sa se adreseze, din nou, instantelor judecatoresti.

Toti executorii judecatoresti si avocatii consultati de noi, implicati in procesele cu despagubirile datorate de CNVM/AAAS, considera intemeiat si dovedit ca, oricum, debitoarea (indiferent cum se numea ea la anumite momente procesuale) a beneficiat suplimentar, ca „bonus”, de un termen de gratie de un an si cateva luni pana a fost redactata de Inalta Curte de Casatie si Justitie Decizia penala nr. 2098/04.06.2009, redactarea fiind finalizata in luna septembrie 2010, astfel ca, si din acest considerent, putem afirma, fara teama de a gresi, ca CNVM (ulterior AAAS) a avut suficient ragaz de timp, oferit fortuit de I.C.C.J., in conditiile in care, evident, isi cunostea calitatea de parte responsabila civilmente si ca urmeaza sa faca plati pentru care era necesar sa-si asigure fondurile necesare. De altfel se poate lesne observa ca intentia debitoarei a fost sa nu plateasca, intrucat aceasta, nici in bugetul pe anii 2010, 2011, 2012, 2013, 2014 si nici in 2015 (cel putin asa rezulta din adresa nr. 15/12298/08.04.2015 a AAAS), nu a prevazut cheltuieli aferente titlului executoriu,  Sentinta penala nr. 423/20.03.2007. In intreg acest rastimp generos, raportat la anul 2009, cand s-a pronuntat si s-a publicat minuta deciziei ICCJ, institutia debitoare nu si-a concentrat eforturile pe efectuarea platilor, ci, din contra, a facut toate demersurile pentru a le amana (prin blocarea procedurii de executare silita).

Astfel, debitoarea, nu numai ca nu a efectuat creditorilor intimati nicio plata din sumele la care a fost obligata, dar a actionat constant sicanatoriu, prin abuz de drept, amanand exasperant plata. A preferat sa cheltuiasca sume exorbitante din bani publici pentru a achita onorariile consistente avocatilor / caselor de avocatura (evitam a le da numele aici, dar numai uneia i-a achita 7 miliarde lei vechi) angajati sa o reprezinte in instante si cautiuni care – la nivelul anului 2013, se ridicau la 27 miliarde ROL), in loc sa se conformeze legislatiei in materie, practicii CEDO[3] si hotararilor instantelor judecatoresti nationale. In ipoteza ca ar fi dorit cu adevarat stingerea obligatiei de plata, AAAS avea si posibilitatea de a uza de procedura ofertei reale de plata urmata de consemnatiune, precum si de celelalte randuieli ale procedurii civile, avand ca finalitate eliminarea oricarei optiuni a creditorilor de a recurge, in extremis, la executarea silita.

Hotararile Curtii Europene, incepand cu cauza Hornsby contra Greciei (1997), continuand cu cele din cauzele Prodan c. Moldovei (2004), Tacea c. României (2005), Sandor c. Romaniei (2005), Teodorescu c. Romaniei (2009), Orha c. României (2006), Piştireanu c. României (2008) etc.[4], au  reiterat constant incalcarea de catre Romania a principiilor legislatiei europene si a jurisprudenţei Curtii în materia neexecutării ori a executării cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti interne definitive.

In esenta, conform acestora:

  • Pe de o parte, dreptul de acces la o instanta ar fi iluzoriu daca ordinea juridica interna a unui stat ar permite ca o decizie judecatoreasca definitiva si obligatorie sa ramana inoperanta fata de una din parti, executarea unei hotarari judecatoresti trebuind astfel considerata ca facand parte din „proces” in sensul art. 6 din Conventia europeana pentru pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale[5], iar
  • Pe de alta parte, executarea unei hotarari judecatoresti nu poate fi impiedicata, anulata sau amanata pe o perioada lunga de timp, mai mult – in ce priveste creantele stabilite impotriva statului ori a autoritatilor publice, s-a retinut ca administratia constituie un element al statului de drept, interesul sau fiind cel al bunei administrari a justitiei.
  • Pentru a fi si mai clar va prezentam un exxtras din Decizia CEDO Sandor c. Romaniei (2005) ca fiind extrem de relevanta in aceasta cauza: “Curtea, reaminteste ca nu este oportun sa ceri unei persoane, care in urma unei proceduri judiciare a obtinut o creanta impotriva statului, sa recurga la procedura de executare silita pentru a obtine satisfactie. Cu alte cuvinte, refuzul autoritatilor de a aloca sumele necesare platii debitului constituie si o atingere adusa dreptului prevazut de art. I Protocolul I. ”, mentionandu-se si ca „In consecinta, statul nu poate sa refuze, sa omita sau sa intarzie intr-un mod nerezonabil executarea unor hotarari irevocabile, lipsa fondurilor nefiind un motiv justificat pentru intarziere.”
  1. Una din conduitele de rea credinta ale AAAS si o mostra de comportament abuziv si sicanatoriu in raport cu creditorii pagubiti FNI, aceasta in dorinta – nelegitima, ignobila si care excede complet legislatiei nationale si europene – de a nu onora obligatiile de plata stabilite in sarcina sa printr-un titlu executoriu valabil si legal, constau in aceea ca AAAS ataca concomitent, fara a avea aparent vreun criteriu de alegere, la mai multe instante, executarea silita demarata si continuata impotriva sa, in speranta iluzorie ca va insela vreun complet de judecata sa ii pronunte o hotarare favorabila contrara adevarului juridic din speta dedusa judecatii, producand o bulversare a instantelor cu aceste dosare. care se afla in litispendenta (ex.: ds. nr. 45989/299/2013 si la Judecatoria Sectorului 1 si la cea a Sectorului 3, ds. nr. 46026/299/2013 – aceleasi judecatorii, ds. nr. 37935/3/2014 dublat de ds. nr. 46121/299/2013, ambele aflate concomitent la Tribunalul Municipiului Bucuresti) ori in care exista, deja, autoritate de lucru judecat (ex.: ds. nr. 51643/299/2014 al Judecatoriei Sectorului 1, cauza deja solutionata de Judecatoria Sectorului 3 in ds. nr. 11831/301/2013; ds. nr. 51344/299/2014 al Judecatoriei Sectorului 1, obiectul cauzei fiind deja solutionat definit de Judecatoria Sectorului 4 in ds. nr. 8004/4/2013; ds. nr. 49802/299/2014 al Judecatoriei Sectorului 1, cauza deja solutionata definitiv anterior de Judecatoria Sectorului 4 in ds. nr. 37828/4/2012; ds. nr. 37815/4/2014 al Judecatoriei Sectorului 4, cauza solutionata deja definitiv, culmea!, de aceeasi instanta).

Riscam a afirma ca, in aceste procese cu pagubitii FNI, AAAS actioneaza „deasurda” si „deavalma” pentru ca balamucul procedural sa fie deplin.

O astfel de situatie (care se numeste abuz de drept) si este posibila, probabil, si pe fondul:

– lipsei de respect a CNVM/AAAS fata de lege si regulile statului de drept;

– scutirii debitoarei autoritate de stat de plata taxei de timbru, a timbrului judiciar si a cautiunii (art. 7 din OG nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii[6], aprobata cu completari prin Legea nr. 288/2002, cu modificarile si completarile ulterioare aduse prin Legea nr. 92/2011 pentru aprobarea, cu modificari, a OUG nr. 4/2011 privind stabilirea unor masuri pentru reorganizarea AVAS si pentru executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice stabilite prin titluri executorii), contrar institutia publica ar fi acordat atentie cuantumului platilor cu acest titlu;

– posibilei dezorganizari din evidentele specifice proprii ale AAAS, cu privire la dosarele de instanta.

  1. Pe de alta parte, fiind paralele” cu aceasta legislatie europeana, protejate si de Guvernele succesive ale Romaniei (Boc, Ponta, Ciolos) care au emis OG si OUG ce impiedica executarea debitoarei – asa cum vom arata in episodul II – , precum si in dispretul cetatenilor, debitoarele CNVM si succesoarele sale in drepturi si obligatii (astazi, aceasta calitate avand-o AAAS), au refuzat despagubirile pe motiv ca nu au primit alocatii bugetare si au tot formulat, sistematic, acele contestatii la executare care au facut obiectul unor dosare de instanta.

Mai mult chiar, culmea tupeului, printre multiplele motive invocate in fata instantelor este si acele ca nu AAAS ar trebui sa raspunda, deoarece nu ar avea calitatea de debitoare, deci nu este parte pasiva in procese.

Indraznim sa ne exprimam asa deoarece AAAS isi contrazice propriul act de infiintare. Precizam, pentru cititorii nefamiliarizati cu diferitele tehnici legislative ca, in temeiul Legii nr. 113/23.04.2013 pentru aprobarea OUG nr. 93/2012 – infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii de Supraveghere Financiara, Art. II. – alin. (1) prevede clar: “Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului preia fără plată toate drepturile şi obligaţiile Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, rezultate din actele juridice prin care Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a fost obligată, ca parte responsabilă civilmente, la plata de despăgubiri către investitorii la Fondul Naţional de Investiţii”. Pe cale de consecinta, toate persoanele care se regasesc in anexele Sentintei penale nr. 423/20.03.2007 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a Penala in dosarul nr. 24632/3/2006, completata cu decizia penala nr. 164/A/18.06.2008 a Curtii de Apel Bucuresti-Sectia a II-a Penala, respectiv Decizia penala nr. 2098/04.06.2009 a I.C.C.J., sunt indreptatite sa solicite plata contravalorii unitatilor de fond prevazute in titlurile executorii. In temeiul Art. II. – alin. (2) al aceleiasi Legi nr. 113/23.04.2013, „Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului se subroga in toate drepturile si obligatiile procesuale ale Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si dobandeste calitatea procesuala pe care aceasta o are, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, in toate procesele si cererile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent daca este vorba de faza de judecata sau de executare silita”.

  1. Pentru ca umilirea creditorilor sa fie maxima, AAAS utilizeaza, in apararile pe care si le formuleaza in instante, expresia “Creditorii persoane fizice, si-au asumat ab initio riscul investitiei in actiuni, iar solvabilitatea acestora in viitor … nu poate fi garantata”, ceea ce arata , de fapt, atitudinea sa: dispretul elitei AAAS fata de plebea pagubitilor FNI si faptul ca nici nu intelege mecanismele pietei de capital, ale fondurilor de investitii si nici legitatile care trebuie sa le guverneze !

Avem a mai face doua observatii:

  • Riscul nu se asuma de catre investitor si fata de infractiunile administratorilor unui fond, deoarece se prezuma ca Statul, avizanf functionarea sa, prin institutiile publice abilitate cu atributii de supraveghere si control le va preveni, ceea ce tocmai nu s-a intamplat, aceasta fiind, de altfel, si unica ratiune juridica pentru care instantele judecatoresti a obligat in solidar CNVM la plata despagubirilor.
  • In aceasta “logica” a conducerii AAAS, contributorii sistemului fondurilor de pensii administrate privat (obligatorii) – acesta fiind doar un exemplu din multitudinea de alte fonduri, altul fiind Fondul Proprietatea – inseamna ca, de asemenea, si-au asumat riscuri similar celor la Fondul National de Investitii si ar trebui sa-si rasumpere actiunile / titlurile cat nu este prea tarziu, deoarece (folosind rationamentul AAAS), „solvabilitatea acestora, in viitor, nu poate fi garantata” (sic!).

 

  1. Si mai grav (spunem noi!), concomitent, incepand cu 2011, CNVM (autoarea AAAS), a trecut la amenintari si la exercitarea unor presiuni continue asupra bancilor comerciale si Trezoreriei Municipiului Bucuresti-Activitatea de Trezorerie si Contabilitate pentru ca acestea – in calitate de terti popriti catre care creditorii s-au indreptat pentru recuperarea creantelor – sa nu execute conturile bancare ale debitoarei („Va solicitam sa nu dati curs eventualelor notificari si/sau instiintari privind infiintarea popririi transmise de executorii judecatoresti”), inclusiv amenintari („Va atragem inca o data atentia asupra imposibilitatii legale a executarii/popririi acestor conturi in cadrul procedurilor de executare silita a CNVM” sau „… in caz contrar, CNVM va actiona in instanta toate entitatile responsabile pentru aceasta situatie” – ex.: adresele emise de CNVM, inregistrate la BCR-Sucursala “Unirea” cu nr. 4139/14 iunie 2011, 4178/15 iunie 2011, 4929/16 iunie 2011.

Ceea ce este peste putinta de a intelege a mai-marilor AAAS, dar, dupa cum vom vedea in al doilea episod si a Guvernului si a altor institutii responsabile, este ca, practic, niciun debitor si, cu atat mai mult, o institutie publica, a carei activitate implica o anumita stabilitate si credibilitate in orice stat de drept, nu se poate prevala de nicio dispozitie legala pentru a se sustrage de la plata debitelor datorate creditorilor.

Se impune ca atat autoritatile romane care emit acte normativ, cat si instantele judecatoresti, sa inteleaga ca exista un conflict evident intre dispozitiile art. 2 din OG nr. 22 / 2002, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 110/2007 si prevederile art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, iar in baza art. 11 si 20 alin. 2 din Constitutia Romaniei, avand in vedere si forta supralegislativa a tratatelor internationale in materia drepturilor omului in dreptul intern, normele in discutie trebuie a fi inlaturate de la aplicare.

Instantele nationale au atat rolul dar si obligatia de a interveni ori de cate ori drepturile persoanele fizice sau juridice, indreptatite la respectarea lor, fie sunt nesocotite, fie nu pot fi valorificate in mod real si obiectiv, intampinand impedimente, fie ele si de ordin procedural sau legal.

Normele legale internationale (insusite prin tratate si conventii de catre statul roman) este necesar a fi aplicate cu prioritate, in masura in care contravin legilor interne si ordinii legislative nationale.

Conventia este necesar a fi aplicata cu prioritate, in caz contrar, drepturile si interesele persoanei indreptatite urmand nu numai a nu mai putea fi valorificate, dar o valorificare, mult ulterioara, cu intarziere poate echivala cu lipsa acesteia, devenind strict teoretica si iluzorie.

Judecatorul national este “primul judecator european” care are posibilitatea si, implicit, obligatia, de a aplica cu prioritate Conventia in detrimentul unor dispozitii legale nationale contrare.

Chiar daca prevederile legale amintite  sunt in vigoare si, in mod logic, aplicabile in ordinea interna, ele sunt insa in totala contradictie atat cu prevederile Conventiei Europene, dar si cu jurisprudenta CEDO.

Daca cvasi-majoritatea instantelor de judecata investite a solutiona – pe diferitele grade jurisdictionale – litigiile dintre creditorii pagubiti FNI si CNVM/AAAS au aplicat corect legislatia, au fost unele instante sau complete de judecata ale aceleiasi instante care, din motive pe care nu le comentam, au dat castig de cauza AAAS, desi spetele sunt identice (probabil insa, fie ca anumite particularitati ale dosarului au fost defavorabile creditorilor – de exemplu anumite vicii ale procedurii de executare silita inceputa de birourile de executori judecatoresti – fie, pur si simplu, au interpretat legea intr-o maniera proprie, ori au judecat potrivit propriei constiinte care le-a dictat ca debitoarea nu poate fi executata silit).

Nu suntem abilitati a face aprecieri asupra actului de justitie, in articolul de fata si in cel care va urma, noi referindu-ne la miile de persoane care au castigat definitiv procesele de executare silita cu CNVM/AAAS, exprimandu-ne stupoarea si indignarea ca, intr-un stat de drept si democratic cum Romania se pretinde a fi, mai avem putin si se implineste un deceniu de cand dreptul acesta a fost consfiintit de instante si nici pana in prezent nu au primit un leu despagubire.

In articolul urmator va vom prezenta lupta surda pe care o duce o asociatie a pagubitilor FNI (acestia actionand fie pe cont propriu, fie prin asociatiile constituite pentru a le apara drepturile si redobandi banii cuveniti), respectiv „ASOCIATIA PAGUBITILOR F.N.I. – PROCES PENAL PLOIESTI – PRAHOVA”, precum si, in context, protectia de care debitoarea s-a bucurat, de-a lungul timpului, de protectia tuturor guvernelor si a celorlalte autoritati ale statului, motivele pe care noi le intuim urmand a fi dezvoltate la locul si momentul potrivit.

In final, atat pentru nu lasa acest material incomplet, cat si pentru a pregati cititorii cu problematica urmatorului, tinem sa facem urmatoarele precizari:

– din cei aproximativ 130.000 de pagubiti FNI din anexele la titlul executoriu, numai aproximativ 11.000 au pasit pe calea executarii silite;

– din cei peste 11.000 de creditori, nu toti au castigat in instante procesele cu CNVM/AAAS, astfel ca astfel ca sustinerea conducerilor succesive ale AAAS ca ar avea de despagubit 130.000 de persoane este falsa;

– cei care, din cei 11.000 de pagubiti, care au obtinut definitiv incuviintarea executarii silite, sunt persoane extrem de vulnerabile din punct de vedere al varstei (peste 70% au intre 66-80 ani), starii de sanatate si conditiilor precare de subzistenta din Romania ultimilor ani;

In fine, rugam cititorii sa nu cada in capcana intrebarilor manipulatoare ori alegatiunilor unor rau-voitori, de genul: „Dar cine i-a obligat, domnule, sa-si bage banii acolo?, „Inseamna ca aveau bani multi, ca altfel nu-si permiteau sa-i investeasca in Fondul ala”, ori „Daca au fost lacomi si au crezut ca se imbogatesc peste noapte, cu bani nemunciti, acum sa planga ca fraierii dupa ei!”. Va asiguram ca aproximativ 80% din cei 4330 investitorii din judetul Prahova nu au cumparat mai mult de 200-250 unitati de fond, majoritatea strangandu-si toti banii din casa, adunandu-si toate economiile si chiar imprumutandu-se pentru rotunji putin investitia. Deci, nu erau oameni bogati, in nici-un caz! Subliniem, nu ne referim la cei care au cumparat mii sau sute de mii de unitati de fond, dupa cum, nici in cazul despagubitilor ANRP nu ne referim la cei care au obtinut sute de milioane de euro. Demersul nostru vizeaza omul de rand, cu un statut mediu, atat social cat si financiar-material, care a investit la un fond aprobat si avizat de statul roman (nu unul clandestin), aflat sub contrlul acestuia si girat de CEC! (Ec Adrian Radu).

(Va urma)

[1] Formularea completa este: „…inculpatii Vlas Ioana Maria, Petrescu Marian, Popa Nicolae, Sima Mihaela, Batrin Gavril, Dita Ioan, Andrei Marius, Boboc Stefan, Bebis Cezara Cecilia, Costescu Mircea, Negura Gheorghe, Ionescu Muscel Ianculescu Mircea in solidar cu partile responsabile civilmente: SC Gelsor SA, SC SOV Invest SA, SC CEC Valori Mobiliare, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si AVAS la plata despagubirilor civile catre un nr. de 130.798 parti civile constituite in aceasta calitate procesula pe parcursul urmaririi penale cat si in faza cercetarii judecatoresti, la nivelul sumelor efectiv investite, indexate cu rata inflatiei incepand cu data de 24 mai 2000 si pana la achitarea lor, conform numarului de unitati de fond investite de fiecare parte civila”.

[2] Decizia penala 1738/28.04.2011: “Respinge, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de contestatoarea Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare împotriva Deciziei penale nr.2098 din 4 iunie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 24632/3/2006. Obligă contestatoarea la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă.”

[3] Dorim sa subliniem ca atitudinea CEDO fata de Romania s-a inasprit, iar AAAS continua sa incalce flagrant drepturile fundamentale ale cetatenilor romani carora le datoreaza despagubiri, riscand a atrage Romaniei noi condamnari. Astfel, cum „recomandările” din cauzele Viaşu, Katz, Denes, Brumarescu, Faimblat etc. împotriva României nu au determinat statul să remedieze disfuncţionalităţile sesizate de CEDO, s-a aplicat procedura hotărârii-pilot. Diferenţa este aceea că, de această dată, Curtea nu a mai adresat României „recomandări”, ci a obligat statul să ia măsurile dispuse.

[4] In materie de executare silita (a neexecutării ori a executării cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti interne definitive) sunt peste 40 de hotarari CEDO de condamnare a statelor.

[5] Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale semnată la 4 noiembrie 1950, ratificata de Romania la data de 20 iunie 1994.

[6] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002.

Citeste in continuare
Publicitate
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Eveniment

Bădălău a furat ”Famiglia” lui Dragnea!

Publicat

pe

De

Este ultimul ”baron roșu” din Guvernul României, dar probabil nu pentru multă vreme, cel puțin după amenințările fățișe pe care i le-a adresat recent premierului, fără ca să-i pese măcar că, așa după cum dezvăluiam recent, Viorica Dăncilă nu mai este chiar singură pe ”strada sistemului”! Astfel că ”ofensa” adusă premierului va fi cel mai probabil ”recompensată” cu o remaniere chiar la începutul lunii septembrie… Până atunci însă Bădălău continuă să se umfle ”ca broscoiul”, probabil tocmai de frica viitoarei remanieri, ”Nae” ajungând să se împăuneze că a ajuns să preia nu doar afacerile murdare, dar chiar și ”Famiglia” lui Liviu Dragnea! Cu tot cu ”Bombonica” și Irinuca la un loc, cele două femei din viața lui Liviu Dragnea pe care oamenii de casă ai lui Bădălău le afișează prin  oraș mai ceva ca pe ”moaște”, pentru ca toată suflarea pesedistă să priceapă că de acum înainte ”țărănușul” din Bolintin este înlocuitorul ”țărănușului” din Teleorman!

Astfel că presimțind că zilele la conducerea Ministerului Economiei oricum îi sunt numărate, Niculae Bădălău acționează deja precum ”diasporenii” care nu se mai obosesc să monteze ”pisicuțe” pe bancomate, ci le smulg practic cu totul din pereții băncilor! Iar afaceri mai noi sau mai vechi precum Beretta, cele cu balastiere sau cu cupru demonstrează pe deplin că Bădălău joacă la rupere- și nu de acum!- ci de când s-a legendat singur că el și numai el l-ar fi ”dat” pe Liviu Dragnea la ”Embassy”, făcând de atunci pe ”cartea secretă” a americanilor. Uite însă că nu mai este mult și noul ambasador american va descinde la București, astfel că mitul intangibilității lui ”Nae” Bădălău se va spulbera de la sine. Până atunci însă, odată cu declanșarea acestor dezvăluiri cel puțin se va spulbera un alt mit ”legendat” de același Bădălău, cel care ajunsese să fie perceput chiar și de către unii inițiați ai sistemului drept unui dintre noii investitori ”naționali” strategici pe piața mass media…

”Moaștele” Bombonica și Irinuca

Este clar că fostului ”el lider maximo” Liviu Dragnea îi este cu atât mai greu ”la suferință” cu cât omul care i-a dat lovitura decisivă și a preluat toate combinațiile nefinalizate, inclusiv cele intermediate de către veșnic datornicii ”samsari” de publicitate ai PSD-ului a ajuns ”protectorul” fostei sale soții Bombonica și al actualei logodnice Irinuca. Sau cel puțin așa lasă să se înțeleagă cam cine ar avea grijă de cele două în oraș…

Șantaj cu ”Balastiera” la MAI!

Sunt șefi ai structurilor de Poliție care au ajuns să raporteze șantajul la care ar fi supuși pentru a transpune în practică un ”plan comun” cu Ministerul Mediului prin care să fie scoasă ilegal de pe piață concurența oamenilor lui Bădălău de pe piața pietrișului. Însă aceasta este doar o fațadă a ”Operațiunii Balastiera”, cea prin care se strâng plângerile împotriva unui conglomerat de interese transpartinice în spatele cărora s-ar afla nimeni altul decît vremelnicul ministru al Economiei. Cel care, de altfel, în ciuda nenumăratelor trageri de mânecă din partea generalilor din structurile contrainformative ale Armatei s-a încăpățânat să semneze pe repede înainte contractul cu firma italiană Beretta, fără a le acorda companiilor românești de profil nici măcar șansa unei prezentări a propiilor arme de asalt! Ceea ce a și făcut-o de altfel pe Viorica Dăncilă să solicite înscrierea de urgență a industriei românești de armament pe lista scurtă a domeniilor strategice de activitate, precum IT-ul… Și dovedind că parcă caută înadins să provoace serviciile secrete românești, același Niculae Bădălău tocmai ce intră cu ”bocancii” și în industria specifică exploatării cuprului și a altor minereuri.

”Nae”, mai ești mogul…?

Concluzia tuturor acestor ”dragnisme” făcute parcă prea ca la țară fiind una singură, și anume că Bădălău știe că oricum nu mai are nimic de pierdut și cel puțin vrea astfel să mai agonisească pe persoană fizică pentru zilele negre care vor urma. Și care vor demonstra pe deplin că ”Nae” nu este în niciun caz ”mogulul național” care se laudă a fi în ultima perioadă…(Catalin Tache).

 

 

Citeste in continuare

Eveniment

Ha-ha, Orban strânge banii pentru campania lui Iohannis!

Publicat

pe

De

Interesantă manevra liberalilor, de a-l numi pe Ludovic Orban șeful campaniei pentru alegerile prezidențiale. Nu-s trei ani uitați de când Sică Mandolină fredona piese de jale pe la mesele procurorilor, puși pe chef de denunțul unui om de afaceri ce reclama că i s-a cerut să „sponsorizeze” cu 50.000 de euro candidatura a pe atunci prim-vicepreședintelui PNL la Primăria Capitalei; mă rog, achitarea lui Orban a venit, povestea a trecut, dar mirosul ei riscă să împută toată campania electorală a lui Klaus Iohannis.

Ludovic Orban are misiunea vieţii lui

Își permite actualul șef al statului să lase punga finanțelor pentru campanie în mâinile lui Ludovic Orban? După mutarea de ieri, aș zice că nu are scăpare fiindcă, o dată urcat în barca liberală, Klaus Iohannis trebuie să-l accepte de cârmaci pe Orban.

Klaus Iohannis, campanie electorală în ritmuri de mandolină

Pentru rivali, este mană cerească tot ce se întâmplă. În primul rând, vezi trecutul recent al liderului PNL, despre care am pomenit și pe marginea căruia se va specula îndelung în această campanie. Apoi, este arhicunoscută lipsa de chef de muncă și lenea șefului liberalilor. Să fim serioși, dar o campanie electorală coordonată de Ludovic Orban nu poate depăși nivelul bâlciului de Rusalii, cu tiribombe pentru copii și șprițuri cu lăutari pentru părinți! Sică Mandolină adoră muzica și dansul, nu deplasarea în teritoriu. Și să-l vedem pe Orban coborât din gipan pe ulițele prăfuite ale satelor Moldovei, încercând să-i convingă pe țăranii cărora PSD-ul le-a mărit pensiile să voteze cu Iohannis!

Dacă n-ar avea în spate aceleași structuri care le coordonează orice mișcare, m-aș gândi că PNL vrea să-i dea la gioale lui Iohannis. Să-și bată joc de campania lui electorală prin încredințarea acestei misiuni discreditatului Ludovic Orban, politician nefrecventabil când vrei să ai șanse la alegeri. Și, totuși, uneori soarta se distrează și ea cum poate – la un președinte atât de indolent nu putea veni decât un șef de campanie cel puțin la fel de leneș. (Nicholas Cezar).

 

 

 

Citeste in continuare

Eveniment

Ancheta Buda: Sturioni sau droguri?

Publicat

pe

De

Cu toate că poate părea din start o adevărată blasfemie să te gândești numai că poate exista o tragedie mai mare decât ”Casa Groazei” de la Caracal și în care să fie implicate nume grele din Poliție și din Ministerul de Interne deopotrivă, iată că sistemul și societatea românească pot fi zguduite cât de curând de un nou caz și mai cutremurător. Mai ales că, după cum reiese din informațiile de ultimă oră intrate în posesia noastră, una dintre cele cinci anchete ”paralele” declanșate după halucinanta găsire de către localnici a tone de droguri pe Litoralul românesc a reușit totuși să avanseze suficient încât s-a ajuns deja la primele concluzii prealabile. Și asta în ciuda ”Legii tăcerii” care pare să fie chiar deasupra Codului penal la vârful ministerului cu privire la modul în care sute de pachete cu cocaină au plutit în derivă până ce o parte din ele au fost în cele din urmă reperate cu totul întâmplător pe plajă. Dar nu de polițiști, ci de simpli civili…

Iar dacă la Caracal, cel puțin deocamdată, se poate vorbi doar de o incompetență criminală a tuturor organelor de anchetă, indiferent de ce structură aparțin acestea, în ancheta privind traficanții de droguri care au penetrat Garda de Coastă cu tot cu mult trâmbițatul SCOMAR deja primele concluzii sunt absolut șocante. Iar un prim raport informativ intrat în posesia noastră în urmă cu puțin timp indică drept principală variantă de lucru a anchetatorilor o posibilă complicitate, fie ea și tacită, între traficanți și unii capi ai polițiștilor de Frontieră, cei care trebuiau să asigure respectivul perimetru situat pe raza județelor  Tulcea și Constanța. Culmea este însă că, pentru a ”traduce” mai pe înțelesul tuturor primele concluzii ale raportului, frontieriștii ”închideau ochii” la activitatea ilicită a braconierilor de sturioni, mai ales că vorbim de o perioadă de totală prohibiție. Numai că știind de această complicitate a unora dintre polițiști, traficanții ar fi profitat pe deplin de această inconștientă vulnerabilitate și au efectuat masive transporturi de droguri în plină perioadă de prohibiție, știind că polițiștii prinși în această rețea nu vor mai efectua în anumite perimetre controalele pe care de altfel erau obligați să le facă la absolut fiecare barcă…

Controale la reproducere!

Ce-i drept, chestorul Ioan Buda nu a reușit nici măcar acum să dea nici cel mai nesemnificativ răspuns, în ciuda ”iureșului” de anchete interne declanșate de atâția ani încoace la ”marea întrebare” pe unde a părăsit ”fugarul” Sebastian Ghiță frontiera României pentru a ajunge în cele din urmă la Belgrad, acolo unde era așteptat să fie ”stors ca o lămâie” de către structurile informative ale serviciilor ostile sau partenere… Astfel că este de ”noaptea minții” să mai aștepți ca același ”nemuritor” Ioan Buda să ducă la bun sfârșit și ancheta privind cea mai mare penetrare a frontierelor României și totodată granița externă a Uniunii Europene de către traficanții internaționali de droguri. Fie și pentru simplul fapt că această ”umilință ” absolută înghițită de către autoritățile române care se tot ”umflă” cu sutele de milioane  de euro băgate în tehnica de supraveghere de pe Coasta Litoralului s-a petrecut exact când chestorul Ioan Buda era ditamai șeful Poliției Române! Iar șansele de a se face din interior lumină cu privire la acest caz scad și mai mult după ce Buda a fost nevoit să părăsească, într-adevăr, șefia Inspectoratului General al Poliției Române, dar s-a întors tocmai la comanda Poliției de Frontieră… Și dacă alte servicii s-au ferit ca de tămâie să avanseze pe această pistă, iată că structura contrainformativă care a avansat încet, dar sigur cu propria anchetă a pornit tocmai de la ”amănuntul” că  perioada în care tone de cocaină ajungeau pe malul românesc era ”calată” peste  perioada de prohibiție la sturion… Pește a cărui captură este strict interzisă în respectiva perioadă, în care intră din Marea Neagră în Dunăre pentru a se reproduce. Și în care raportările către conducerea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și Ministerului de Interne dau asigurări că se efectuează controale amănunțite la absolut orice ambarcațiunile din perimetru vizat, pentru a nu fi compromisă reproducerea respectivei specii.

Buda – Popescu – Cicu – Antip – Pintilie!

Numai că din câte reiese din raportul contrainformativ incendiar care cât de curând va ajunge nu doar pe biroul noului ministru de Interne, indiferent care va fi acesta, dar și în lucru procurorilor, ”cu număr de penal” există indicii temeinice că astfel de controale pentru prevenirea și combaterea braconajului de sturioni nu ar mai fi avut loc! Sau cel puțin nu în totalitate, așa cum prevedeau planurile inițiale de acțiune transmise organelor ierarhice superioare. Însă adevărata informație ”bombă” este că doar cu câteva zile înainte de transporturile masive de droguri ar fi fost împiedicate, fără nicio explicație oficială, misiuni care se desfășurau operativ la malul Mării Negre în perioada de prohibiție la sturion. Repet, este vorba de misiuni operative care au fost stopate intempestiv de către unii șefi ai Gărzii de Coastă, cunoscuți pentru puternicele relații personale pe care le întrețin la vârful Poliției de Frontieră! Astfel că după încheierea ciclului procedural al punerii la dispoziție către beneficiarii legali a respectivului raport contrainformativ este foarte posibil ca, dincolo de anchetele oficiale ținute în sertar până acum să fie audiați și mai mulți ofițeri superiori. Capi de listă fiind, după cum susțin sursele noastre, chestorul Ioan Buda, actualul inspector general al Poliției de Frontieră, comisarul șef Adrian Popescu, adjunctul acestuia, directorul Gărzii de Coastă, comisarul șef Laurențiu Cristian Cicu, Antip Colea, directorul adjunct operativ al Gărzii de Coastă și Sorin Pintilie, șeful Sectorului Poliției de Frontieră Sulina.

”Manechinul”, victimă colaterală…

Iar cum ”pîrghia” atât de des întrebuințată în trecut pentru a se mai pune ”frână” unora dintre anchetele Direcției Naționale Anticorupție nu mai poate fi folosită de ceva vreme, temerea chestorului Buda că de această dată chiar s-ar putea ”închide cercul” anchetelor în jurul său este cu atât mai îngrijorătoare pentru acesta. Și asta chiar dacă, așa după cum deja se pare, Buda nu va ezita nicio clipă în a arunca peste bordul Poliției de Frontieră ”balastul” Adrian Popescu… Numai că rămâne de văzut și dacă, de această dată, ”lumea bună” a sistemului se va mulțumi cu acest ”trofeu de consolare” reprezentat de comisarul șef Adrian Popescu, ”manechinul” care era la comanda Poliției de Frontieră atunci când traficanții de droguri aduceau tone de cocaină pe malul românesc, chiar sub ”ochii” SCOMAR-ului și ai unora dintre polițiștii Gărzii de Coastă a căror singură grijă părea ca nu cumva alte misiuni operative să dea fie și din greșeală peste braconierii de sturioni. Astfel că ancheta care a fost demarată de Buda, dar care în cel mai scurt timp – ghinion !- va fi preluată de altcineva s-ar putea să ia o întorsătură cu totul neașteptată… Rămânând de văzut doar dacă ”portița” Frontierei a fost lăsată ”întredeschisă” și pentru droguri sau ”doar” pentru sturioni…(Catalin Tache).

 

 

 

Citeste in continuare
Advertisement


Ultimile Noutăți din Prahova

Eveniment4 zile inainte

Bădălău a furat ”Famiglia” lui Dragnea!

Este ultimul ”baron roșu” din Guvernul României, dar probabil nu pentru multă vreme, cel puțin după amenințările fățișe pe care...

Eveniment6 zile inainte

Ha-ha, Orban strânge banii pentru campania lui Iohannis!

Interesantă manevra liberalilor, de a-l numi pe Ludovic Orban șeful campaniei pentru alegerile prezidențiale. Nu-s trei ani uitați de când...

Eveniment6 zile inainte

Ancheta Buda: Sturioni sau droguri?

Cu toate că poate părea din start o adevărată blasfemie să te gândești numai că poate exista o tragedie mai...

Eveniment6 zile inainte

Iridex Group Plastic anunta receptia la finalizarea lucrarilor de canalizare in judetul Giurgiu, localitatea Toporu

Comuna Toporu din judetul Giurgiu, mai aproape de Europa, prin implementarea acestui proiect de canalizare cu bani europeni Iridex Group...

EvenimentO săptămână inainte

Sportivii paralimpici constanteni sunt asteptati in luna august la Trofeul Tineretului

Dupa cum bine stiti, inca din anul 1999, ziua de 12 august a devenit Ziua Internationala a Tineretului, fiind desemnata...

Eveniment2 săptămâni inainte

ULTIMA ORĂ: Fifor, sedus în mașină la Băneasa!

Se fac eforturi ”logistice” uriașe pentru ca nu cumva să fie dezvăluite dedesubturile unui scandal care poate arunca în aer...

Eveniment2 săptămâni inainte

Care sunt avantajele unui dulap metalic si unde poate fi folosit?

Categoria de dulapuri metalice este din ce in ce mai populara in randul celor care administreaza afaceri...

Eveniment2 săptămâni inainte

Agro Montana distribuitorul tau de produse horeca

Suntem distribuitor produse alimentare HoReCa si impartasim cu tine in fiecare zi satisfactia si bucuria multumirii tale pentru ca noi...

Social2 săptămâni inainte

Cu cat timp inainte imi planific nunta?

Majoritatea barbatilor, dupa o perioada in cuplu, se gandesc la oficializarea relatiei si se hotarasc sa ii ceara mana celei...

Eveniment2 săptămâni inainte

Texte de promovare a produselor

Advertorialele reprezinta una dintre cele mai eficiente metode de promovare a afacerii in mediul online si fac parte din procesul...

Administrație locală2 săptămâni inainte

Ecaterina Andronescu a fost demisă

Ecaterina Andronescu a declarat că a aflat de demiterea sa de la televizor, precizând însă că mesajul său a fost...

Eveniment3 săptămâni inainte

Lucruri de Stiut despre Burghiere

Gaurirea in perete este una dintre lucrarile pe care le facem foarte des in casa, de aceea este bine sa...

Eveniment3 săptămâni inainte

Sportivii paralimpici premiati la concursurile nationale de la Lugoj confirma si pe Litoral la Jocurile sportive AJCSPH pe plaja adaptate pentru persoanele cu dizabilitati si utilizatori de fotoliu rulant

Un magazin de narghilele este un magazin, fie fizic, fie online, care vinde produse si accesorii pentru fumatul de narghilea....

Eveniment3 săptămâni inainte

La 112, ca la livrări pizza!

Realizatorul Antenei 3 Mircea Badea a remarcat, marți, pe pasa cu „Sinteza zilei”, că operatoarea de la 112 i-a vorbit...

Social3 săptămâni inainte

Flori si tandrete

OkFlora este o florarie Bucuresti care te scoate din incurcatura atunci cand vrei sa arati cat esti de deosebit marcand...

Eveniment3 săptămâni inainte

Tudorel Toader, despre codurile penale: Simple precizări!

Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, spune că niciuna dintre modificările codurilor penale declarate neconstituționale de CCR nu a fost...

Exclusiv3 săptămâni inainte

Mircea Drăghici, trimis în judecată

Fostul trezorierul PSD, Mircea Drăghici, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru că şi-ar fi însuşit banii de...

Eveniment3 săptămâni inainte

Avantajele si dezavantajele tapetului

Te gandesti sa folosesti tapet pentru obtinerea unor pereti foarte frumosi? Alegerea poate sa fie cat se poate de inteligenta,...

Știrile Săptămânii