Connect with us

Exclusiv

Dezvăluiri în scandalul insolvenței Realitatea TV: Judecătoarea sindică pe mâna CSM. Dosarul DNA stă de 5 ani

Prahova Mea

Publicat

pe

Motto: “Exista o categorie speciala de surzi: aceia care nu vor sa auda decat ce spun ei”

IN LOC DE INTRODUCERE

            Pe data de 06.03.2003, directorul SRI, Alexandru Radu Timofte, referindu-se la cazul FNI, afirma in plenul Parlamentului: „Cetatenii, societatea si chiar institutii ale statului au fost victimele unei mari manipulari puse la cale de excroci de geniu din conducerea si compunerea retelelor crimei organizate, care mai sunt inca in umbra, fiindca cei scosi in fata nu sunt decat niste pioni. Artizanii nu au plecat. Va asigur ca s-a stiut totul in legatura cu FNI”. Desi trebuie luata cu circumspectie, avand in vedere legatura dovedita si netagaduita dintre fostul director SRI si Sorin Ovidiu Vantu, declaratia impune o concluzie: statul roman a fost informat, dar reprezentantii sai din organele abilitate prin lege sa vegheze, controleze, previna si contracareze astfel de fapte cu caracter de fenomen, au fost fie dezinteresati, fie cumparati si pusi in dependenta. Daca dv. aveti alta concluzie, va rugam cu respect sa ne-o comunicati. De altfel, aceeasi concluzie se impune si cu privire la toate marile „tunuri” date de crima organizata in cei 13 ani care au trecut de atunci (nu are rost sa le enumeram pentru ca le stim foarte bine).

 

SCURT ISTORIC

La data de 3 Iulie 1995 este înființată și înregistrată în municipiul Constanța, de către afaceristul Sorin Ovidiu Vîntu, firma SOV INVEST SA, specializată în administrarea fondurilor mutual, care avea ca acționar pe Sorin Ovidiu Vîntu prin intermediul Societatea Generală de Investiții SRL cu 80% din capital. Fondul Național de Investiții (FNI) a fost constituit prin Contractul de Societate Civilă din 17 August 1995, încheiat între Societatea Generală de Investiții SRL București reprezentată de Gheorghe NegurăFondul Proprietății Private ll Moldova din Bacău reprezentat de Ion Andrei zis Niki, societatea Latina Plastic SA reprezentată de Mircea Ionescu Muscel-Ianculescu și societatea Arcasrom SA reprezentată de Mircea Costescu, fiecare parte subscriind câte 2,5 milioane de lei (ROL). Cu un capital de 100 de milioane de lei (ROL) depus la Banca Agricolă SA, obiectul principal de activitate al SOV Invest a fost, încă de la înființare, “Administrarea Fondului Mutual – Fondul Național de Investiții” iar funcțiile de conducere au fost ocupate de: Ion Andrei – președinte, Petrescu Marian – vicepreședinte și Lotreanu Șerban – vicepreședinte, aceștia fiind numiți de Sorin Ovidiu Vîntu în cadrul Adunării Generale din 17 August 1995. Pentru supravegherea activității FNI, societatea SOV INVEST a avut în perioada 1995-1999 contracte de verificare și certificare a raportului anual al Fondului Național de Investiții cu cenzorii externi independenți Grosoiu Apostol pentru exercițiul financiar al anilor 1996-1997 și Andrei Marius pentru exercițiul financiar al anilor 1998 și 1999. Pe 15 septembrie 1995, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a autorizat funcționarea FNI, care avea ca obiect de activitate “mobilizarea economiilor bănești ale membrilor săi și plasarea comună a acestora, în condiții de profitabilitate superioară a plasamentelor individuale pe piața monetară și de capital românească și internațională”.

În anul 1996, Societatea Generală de Investiții (acționarul majoritar al FNI) controlată de Sorin Ovidiu Vîntu și Gheorghe Negură, a primit un credit de la Bancorex în valoare de 3.007.967 $. Împrumutul a fost garantat cu cinci bilete la ordin avalizate de FPP 2 Moldova (actualul SIF 2 Moldova) – instituția financiara fiind condusă atunci de Corneliu Iacobov și Ion Andrei zis Niki. În anul 2006, datoria de 3 milioane de dolari figura încă ca neachitată în scriptele AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului).

În 1997 Sorin Ovidiu Vîntu vinde participația sa la Fondul Național de Investiții “specialistei” Ioana Maria Vlas, care a devenit presedinte al SOV Invest si administrator al FNI.

În anul 1997 economistul Camenco Petrovici ocupa funcția de director economic la Primăria Generală a Bucureștiului, perioadă în care prin biroul primarului general s-a perindat și juristul Victor Ciorbea susținut de formațiunea politică Convenția Democrată Română (CDR). După ce Victor Ciorbea a fost numit prim-ministru, în martie 1997, Constantin Teculescu este înlocuit de la conducerea CEC-ului cu Camenco Petrovici susținut de Radu Vasile. La momentul respectiv funcția de președinte al CEC a fost negociată, conform algoritmului, la nivelul partidelor din Coaliție. Radu Vasile, pe atunci secretar general al partidului, a fost unul dintre cei doi negociatori țărăniști care l-au „înfipt” pe Camenco în fotoliul de președinte al CEC. Ulterior Ioana Maria Vlas semnează cu CEC-ul condus de Camenco Petrovici un contract de fidejusiune prin care CEC (100% capital de stat !) garanta fondurile investite în Fondul Național de Investițiicontra unei contribuții lunare în valoare de 5 miliarde de lei (ROL).

În aceste împrejurări favorizante, Fondul Național de Investiții a atras un număr mare de investitori prin dobînzile mari practicate la depozite, acestea depășind de 3-4 ori media dobînzilor bancare cît și prin contractul semnat de CEC de garantare a depozitelor făcute la FNI. Prin contractul de garantare amintit, CEC se angaja ca în cazul falimentului Fondului Național de Investiții să despagubească investitorii acestuia cu suma depusă inițial.

În cursul lunii Aprilie 2000, apar primele semnale negative legate de întârzierile survenite în cadrul retragerii unor sume mari de bani din FNI. Imposibilitatea efectuării unor plăți la sucursala FNI din Cluj declanșează primele semne de panică în rândul investitorilor. Poliția Economică și Procuratura se autosesizează și în data de 16 Mai 2000, Ioana Maria Vlas este chemată în mod oficial la sediul Poliției București pentru a da explicații cu privire la soarta banilor depuși la fondurile FNI și FNA. Imediat după declanșarea anchetelor, Ioana Maria Vlas fuge în Israel, la Tel Aviv, iar la scurt timp, Nicolae Popa, directorul Gelsor pleacă și el în Indonesia la Jakarta.

Fondul a functionat ca joc piramidal, sub privirea ingaduitoare si interesata a autoritatilor statului roman. In urma prabusirii lui au ramas 318.000 de „investitori” pagubiti.

Dupa analizele care s-au facut asupra dosarului FNI, s-a ajuns la concluzia ca multi dintre banii declarati de Fond n-au existat niciodata. “Investitorii” se imbogateau de fapt doar pe hartie. Dobanzile false care se declarau erau doar pentru a atrage cat mai multi oameni.

In alta ordine de idei, banii depusi de cei peste 30.000 de pagubiti s-au evaporat tocmai pentru ca randamentele declarate erau false si o parte din sume au fost retrase “la timp” de cei care au apucat. In realitate, Fondul de Investitii nu investea nimic, ci doar plimba banii dintr-o parte in alta, de la cei care-i depuneau, la cei care-i retrageau.

Totul s-a prabusit in momentul in care nu s-a mai putut acoperi acest sistem piramidal. De asemenea, banii de la FNI au fost scosi de acolo prin companii pe care Fondul le-a cumparat la preturi supraevaluate. Companiile valorau 10.000 de lei si erau cumparate cu 100.000 de lei, de exemplu. Din dosarul FNI reiese ca Sorin Ovidiu Vintu ar fi vandut mai multe astfel de companii Fondului National de Investitii, atat personal cat si prin interpusi.

Cand FNI s-a prabusit, CNVM, Ministerul Finantelor, organele judiciare etc., care trebuiau sa supravegheze si sa controleze, conform legii si atributiilor conferite de proriile acte normative functionarea Fondului, au descoperit ca peste 90% din fonduri fusesera cheltuite pe astfel de achizitii de firme ieftine cumparate la preturi exorbitante.

Cu putin inainte de prabusire, in anul 2000,  Sorin Ovidiu Vintu a retras din Fond mari sume de bani si i-a vandut compania care administra Fondul, GelsorIoanei Maria Vlas, care a devenit ulterior raspunzatoare de prabusirea FNI.

Căderea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), în mai 2000, a rămas în istorie drept cea mai mare fraudă financiară cifrată la 300 de milioane de dolari, un cutremur care a zdruncinat un întreg sistem financiar.

A fost începutul unui scandal cu efecte sociale, economice şi politice. Deşi au trecut 13 ani de atunci acum autorităţile se chinuie să găsească vinovaţii, în timp ce guvernul face slalom ca să protejeze instituţiile de plata despăgubirilor. A plătit cineva pentru FNI? Nu, in afara de condamnarile penale, niciuna din partile responsabile civilmente nu i-a despagubit pe investitori.

Astăzi foştii investitori ai FNI au ajuns să ceară executarea silită, pentru că au obţinut în instanţă recunoaşterea drepturilor de a fi despăgubiţi, iar CNVM, ulterior transformata si reorganizata succesiv pentru a-i innebuni pe pagubiti, astazi denumita AAAS, se joaca cu vervii si viata pagubitilor. Nicio autoritate a statului nu ştie însă cuantumul exact al pagubelor pe care le are de plătit către aceste persoane. Înainte de a da faliment, FNI avea circa 300.000 de investitori, dar ca parti civile in procesul penal s-au constituit numai 130.000 de persoane care s-au reunit în zeci de asociaţii in toata tara, care au deschis sute de procese pentru a-şi recupera pagubele.

 

RASFATATA ANRP

 

Spre deosebire de AAAS (fosta, initial, CNVM), ANRP a fost extrem de rasfatata de guvernele Boc, care au pompat bani cu nemiluita in conturile ANRP pentru despagubiri/retrocedari cu destinatie speciala: camarila de partid si acolitii sai.

Numai în patru ani, între 2007 şi 2011, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietăţilor a aprobat despăgubiri de aproape un miliard de euro în toată ţara. În tot acest timp, titlurile de despăgubire au fost acordate unor oameni de afaceri care nu erau moştenitori ai terenurilor revendicate. Ulterior, cuantumul despagubirilor a crescut de patru ori.

Printre cei care au primit titluri de despăgubire şi care se află în Top 30, să numără ginerele lui Traian Băsescu, avocatul Radu Pricop, omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis „Stelu”, şi nepotul lui Gigi Becali, Vasile Geambazi. Cele 30 de despăgubiri acordate de ANRP depăşesc valoarea de 4 miliarde de lei.

în 15 martie 2011, Crinuţa Dumitrean şi membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor – Sergiu Ionuţ Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Remus Baciu, Marko Attila, Alina Bica, Oana Vasilescu, Dragoş Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru – au aprobat în unanimitate raportul întocmit de societatea de evaluare desemnată, SC Business Evaluator SRL, reprezentată prin evaluator Emil Nuţiu, privind soluţionarea dosarului de despăgubire al lui Gheorghe Stelian, pentru un teren agricol de 13 hectare din zona Plumbuita, în Sectorul 2 al Capitalei, a cărui valoare a fost supraevaluată cu peste 61 de milioane de euro.. Dorin Cocoş l-a învăţat pe Gheorghe Stelian cum să câştige bani prin intermediul ANRP. 130 de milioane de euro a luat Stelian din retrocedări ilegale, motiv pentru care este şi urmărit penal, alături de Alina Bica.

Cea mai mare despăgubire dată de ANRP în dosarele de retrocedare a proprietăţilor confiscate de comunişti a fost de 622 milioane lei şi a ajuns la Loreen Ellen Malaxa, Georgeta Palade Van Dusen şi Philip Theodore Palade, se arată într-o listă publicată de autoritatea naţională. Pe locul al doilea în topul despăgubirilor este Horia Simu, cunoscut cumpărător de titluri litigioase, care a primit de la stat 466 milioane lei pentru o proprietate ale cărei drepturi le-a achiziţionat de la proprietarii reali înainte ca despăgubirea sau procesul de retrocedare să fie finalizate.dezbatem in acest articol

Dar nu despre ANRP (cu Crinuta Dumitrean, Alina Bica, Ioan Oltean, Horia Georgescu si alti „artizani” ai fraudelor de la aceasta autoritate a statului roman, sau despre protejatii lor) dorim sa atragem atentia prin acest articol. Am dorit sa facem doar o comparatie a doua cazuri rasunatoare de infractori, fraude si umilire a cetatenilor romani, ambele nascute si intamplate din cauza lacomiei, indolentei si incompetentei organelor si institutiilor statale de control, verificare, supraveghere si a impotentei serviciilor de informatii.

 

SITUATIA PAGUBITILOR FNI

  1. Din punct de vedere legal, pagubitii FNI au dreptul deplin de a cere restituirea banilor indexate cu rata inflatiei. Prin Sentinta penala nr. 423/20.03.2007 pronuntata in dosarul nr. 24632/3/2006 de Tribunalul Bucuresti, Sectia a II-a penala, s-a dispus obligarea inculpatilor, in solidar cu COMISIA NATIONALA A VALORILOR MOBILIARE (CNVM)[1], la plata sumelor efectiv investite, indexate cu rata inflatiei incepand cu data de 24 mai 2000 si pana la achitarea lor, conform numarului de unitati de fond investite de fiecare parte civila, executarea facandu-se pe baza prezentarii certificatului de investitor in original si dupa anularea acestuia.

Impotriva acestei hotarari, CNVM si alte personae interesate au formulat apel, solutionat de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala si pentru cauze cu minori si de familie, prin Decizia nr. 164A din 18 iunie 2008, prin care instanta de apel nu a modificat calitatea procesuala si limitele raspunderii CNVM, insa a admis apelul declarat de AVAS sub aspectul raspunderii civile delictuale a acestei autoritati, cat si pentru alte situatii ce excedeau cauzei si nu prezinta relevanta in contextul in care abordam noi subiectul.

Impotriva deciziei Curtii de Apel Bucuresti, atat CNVM cat si alte parti civile au formulat recurs, solutionat de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia penala nr. 2098/04.06.2009, pronuntata in dosarul cu nr. unic  24632/3/2006, dispunandu-se admiterea in parte a recursului, constatand ca 724 parti civile, constituite ca atare in cursul urmaririi penale, nu au fost citate la judecata pe fond si nici la apel. ICCJ a dispus rejudecarea actiunii civile de catre Tribunalul Bucuresti (instanta a carei hotarare a fost casata, precizand limitele rejudecarii, respectiv solutionarea laturii civile prin prisma citarii legale a celor 724 parti civile necitate legal (fila 1267 din hoararea ICCJ).

Mai mult, dupa data ramanerii definitive a titlului executoriu, contestatoarea debitoare a tins, pe calea contestatiei in anulare, chiar catre desfiintarea titlului executoriu, dar, in ds. 10547/1/2011, ICCJ i-a respins cererea[2].

  1. Dupa data ramanerii definitive a titlului executoriu, debitoarea CNVM, ulterior AAAS (fosta AVAB, AVAS) trebuia, conform legislatiei nationale si europene sa, puna in executare imediat titlul executoriu, fara a-i mai obliga pe creditori sa declanseze procedura executarii silite, adica sa se adreseze, din nou, instantelor judecatoresti.

Toti executorii judecatoresti si avocatii consultati de noi, implicati in procesele cu despagubirile datorate de CNVM/AAAS, considera intemeiat si dovedit ca, oricum, debitoarea (indiferent cum se numea ea la anumite momente procesuale) a beneficiat suplimentar, ca „bonus”, de un termen de gratie de un an si cateva luni pana a fost redactata de Inalta Curte de Casatie si Justitie Decizia penala nr. 2098/04.06.2009, redactarea fiind finalizata in luna septembrie 2010, astfel ca, si din acest considerent, putem afirma, fara teama de a gresi, ca CNVM (ulterior AAAS) a avut suficient ragaz de timp, oferit fortuit de I.C.C.J., in conditiile in care, evident, isi cunostea calitatea de parte responsabila civilmente si ca urmeaza sa faca plati pentru care era necesar sa-si asigure fondurile necesare. De altfel se poate lesne observa ca intentia debitoarei a fost sa nu plateasca, intrucat aceasta, nici in bugetul pe anii 2010, 2011, 2012, 2013, 2014 si nici in 2015 (cel putin asa rezulta din adresa nr. 15/12298/08.04.2015 a AAAS), nu a prevazut cheltuieli aferente titlului executoriu,  Sentinta penala nr. 423/20.03.2007. In intreg acest rastimp generos, raportat la anul 2009, cand s-a pronuntat si s-a publicat minuta deciziei ICCJ, institutia debitoare nu si-a concentrat eforturile pe efectuarea platilor, ci, din contra, a facut toate demersurile pentru a le amana (prin blocarea procedurii de executare silita).

Astfel, debitoarea, nu numai ca nu a efectuat creditorilor intimati nicio plata din sumele la care a fost obligata, dar a actionat constant sicanatoriu, prin abuz de drept, amanand exasperant plata. A preferat sa cheltuiasca sume exorbitante din bani publici pentru a achita onorariile consistente avocatilor / caselor de avocatura (evitam a le da numele aici, dar numai uneia i-a achita 7 miliarde lei vechi) angajati sa o reprezinte in instante si cautiuni care – la nivelul anului 2013, se ridicau la 27 miliarde ROL), in loc sa se conformeze legislatiei in materie, practicii CEDO[3] si hotararilor instantelor judecatoresti nationale. In ipoteza ca ar fi dorit cu adevarat stingerea obligatiei de plata, AAAS avea si posibilitatea de a uza de procedura ofertei reale de plata urmata de consemnatiune, precum si de celelalte randuieli ale procedurii civile, avand ca finalitate eliminarea oricarei optiuni a creditorilor de a recurge, in extremis, la executarea silita.

Hotararile Curtii Europene, incepand cu cauza Hornsby contra Greciei (1997), continuand cu cele din cauzele Prodan c. Moldovei (2004), Tacea c. României (2005), Sandor c. Romaniei (2005), Teodorescu c. Romaniei (2009), Orha c. României (2006), Piştireanu c. României (2008) etc.[4], au  reiterat constant incalcarea de catre Romania a principiilor legislatiei europene si a jurisprudenţei Curtii în materia neexecutării ori a executării cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti interne definitive.

In esenta, conform acestora:

  • Pe de o parte, dreptul de acces la o instanta ar fi iluzoriu daca ordinea juridica interna a unui stat ar permite ca o decizie judecatoreasca definitiva si obligatorie sa ramana inoperanta fata de una din parti, executarea unei hotarari judecatoresti trebuind astfel considerata ca facand parte din „proces” in sensul art. 6 din Conventia europeana pentru pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale[5], iar
  • Pe de alta parte, executarea unei hotarari judecatoresti nu poate fi impiedicata, anulata sau amanata pe o perioada lunga de timp, mai mult – in ce priveste creantele stabilite impotriva statului ori a autoritatilor publice, s-a retinut ca administratia constituie un element al statului de drept, interesul sau fiind cel al bunei administrari a justitiei.
  • Pentru a fi si mai clar va prezentam un exxtras din Decizia CEDO Sandor c. Romaniei (2005) ca fiind extrem de relevanta in aceasta cauza: “Curtea, reaminteste ca nu este oportun sa ceri unei persoane, care in urma unei proceduri judiciare a obtinut o creanta impotriva statului, sa recurga la procedura de executare silita pentru a obtine satisfactie. Cu alte cuvinte, refuzul autoritatilor de a aloca sumele necesare platii debitului constituie si o atingere adusa dreptului prevazut de art. I Protocolul I. ”, mentionandu-se si ca „In consecinta, statul nu poate sa refuze, sa omita sau sa intarzie intr-un mod nerezonabil executarea unor hotarari irevocabile, lipsa fondurilor nefiind un motiv justificat pentru intarziere.”
  1. Una din conduitele de rea credinta ale AAAS si o mostra de comportament abuziv si sicanatoriu in raport cu creditorii pagubiti FNI, aceasta in dorinta – nelegitima, ignobila si care excede complet legislatiei nationale si europene – de a nu onora obligatiile de plata stabilite in sarcina sa printr-un titlu executoriu valabil si legal, constau in aceea ca AAAS ataca concomitent, fara a avea aparent vreun criteriu de alegere, la mai multe instante, executarea silita demarata si continuata impotriva sa, in speranta iluzorie ca va insela vreun complet de judecata sa ii pronunte o hotarare favorabila contrara adevarului juridic din speta dedusa judecatii, producand o bulversare a instantelor cu aceste dosare. care se afla in litispendenta (ex.: ds. nr. 45989/299/2013 si la Judecatoria Sectorului 1 si la cea a Sectorului 3, ds. nr. 46026/299/2013 – aceleasi judecatorii, ds. nr. 37935/3/2014 dublat de ds. nr. 46121/299/2013, ambele aflate concomitent la Tribunalul Municipiului Bucuresti) ori in care exista, deja, autoritate de lucru judecat (ex.: ds. nr. 51643/299/2014 al Judecatoriei Sectorului 1, cauza deja solutionata de Judecatoria Sectorului 3 in ds. nr. 11831/301/2013; ds. nr. 51344/299/2014 al Judecatoriei Sectorului 1, obiectul cauzei fiind deja solutionat definit de Judecatoria Sectorului 4 in ds. nr. 8004/4/2013; ds. nr. 49802/299/2014 al Judecatoriei Sectorului 1, cauza deja solutionata definitiv anterior de Judecatoria Sectorului 4 in ds. nr. 37828/4/2012; ds. nr. 37815/4/2014 al Judecatoriei Sectorului 4, cauza solutionata deja definitiv, culmea!, de aceeasi instanta).

Riscam a afirma ca, in aceste procese cu pagubitii FNI, AAAS actioneaza „deasurda” si „deavalma” pentru ca balamucul procedural sa fie deplin.

O astfel de situatie (care se numeste abuz de drept) si este posibila, probabil, si pe fondul:

– lipsei de respect a CNVM/AAAS fata de lege si regulile statului de drept;

– scutirii debitoarei autoritate de stat de plata taxei de timbru, a timbrului judiciar si a cautiunii (art. 7 din OG nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii[6], aprobata cu completari prin Legea nr. 288/2002, cu modificarile si completarile ulterioare aduse prin Legea nr. 92/2011 pentru aprobarea, cu modificari, a OUG nr. 4/2011 privind stabilirea unor masuri pentru reorganizarea AVAS si pentru executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice stabilite prin titluri executorii), contrar institutia publica ar fi acordat atentie cuantumului platilor cu acest titlu;

– posibilei dezorganizari din evidentele specifice proprii ale AAAS, cu privire la dosarele de instanta.

  1. Pe de alta parte, fiind paralele” cu aceasta legislatie europeana, protejate si de Guvernele succesive ale Romaniei (Boc, Ponta, Ciolos) care au emis OG si OUG ce impiedica executarea debitoarei – asa cum vom arata in episodul II – , precum si in dispretul cetatenilor, debitoarele CNVM si succesoarele sale in drepturi si obligatii (astazi, aceasta calitate avand-o AAAS), au refuzat despagubirile pe motiv ca nu au primit alocatii bugetare si au tot formulat, sistematic, acele contestatii la executare care au facut obiectul unor dosare de instanta.

Mai mult chiar, culmea tupeului, printre multiplele motive invocate in fata instantelor este si acele ca nu AAAS ar trebui sa raspunda, deoarece nu ar avea calitatea de debitoare, deci nu este parte pasiva in procese.

Indraznim sa ne exprimam asa deoarece AAAS isi contrazice propriul act de infiintare. Precizam, pentru cititorii nefamiliarizati cu diferitele tehnici legislative ca, in temeiul Legii nr. 113/23.04.2013 pentru aprobarea OUG nr. 93/2012 – infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii de Supraveghere Financiara, Art. II. – alin. (1) prevede clar: “Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului preia fără plată toate drepturile şi obligaţiile Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, rezultate din actele juridice prin care Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a fost obligată, ca parte responsabilă civilmente, la plata de despăgubiri către investitorii la Fondul Naţional de Investiţii”. Pe cale de consecinta, toate persoanele care se regasesc in anexele Sentintei penale nr. 423/20.03.2007 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a Penala in dosarul nr. 24632/3/2006, completata cu decizia penala nr. 164/A/18.06.2008 a Curtii de Apel Bucuresti-Sectia a II-a Penala, respectiv Decizia penala nr. 2098/04.06.2009 a I.C.C.J., sunt indreptatite sa solicite plata contravalorii unitatilor de fond prevazute in titlurile executorii. In temeiul Art. II. – alin. (2) al aceleiasi Legi nr. 113/23.04.2013, „Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului se subroga in toate drepturile si obligatiile procesuale ale Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si dobandeste calitatea procesuala pe care aceasta o are, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, in toate procesele si cererile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent daca este vorba de faza de judecata sau de executare silita”.

  1. Pentru ca umilirea creditorilor sa fie maxima, AAAS utilizeaza, in apararile pe care si le formuleaza in instante, expresia “Creditorii persoane fizice, si-au asumat ab initio riscul investitiei in actiuni, iar solvabilitatea acestora in viitor … nu poate fi garantata”, ceea ce arata , de fapt, atitudinea sa: dispretul elitei AAAS fata de plebea pagubitilor FNI si faptul ca nici nu intelege mecanismele pietei de capital, ale fondurilor de investitii si nici legitatile care trebuie sa le guverneze !

Avem a mai face doua observatii:

  • Riscul nu se asuma de catre investitor si fata de infractiunile administratorilor unui fond, deoarece se prezuma ca Statul, avizanf functionarea sa, prin institutiile publice abilitate cu atributii de supraveghere si control le va preveni, ceea ce tocmai nu s-a intamplat, aceasta fiind, de altfel, si unica ratiune juridica pentru care instantele judecatoresti a obligat in solidar CNVM la plata despagubirilor.
  • In aceasta “logica” a conducerii AAAS, contributorii sistemului fondurilor de pensii administrate privat (obligatorii) – acesta fiind doar un exemplu din multitudinea de alte fonduri, altul fiind Fondul Proprietatea – inseamna ca, de asemenea, si-au asumat riscuri similar celor la Fondul National de Investitii si ar trebui sa-si rasumpere actiunile / titlurile cat nu este prea tarziu, deoarece (folosind rationamentul AAAS), „solvabilitatea acestora, in viitor, nu poate fi garantata” (sic!).

 

  1. Si mai grav (spunem noi!), concomitent, incepand cu 2011, CNVM (autoarea AAAS), a trecut la amenintari si la exercitarea unor presiuni continue asupra bancilor comerciale si Trezoreriei Municipiului Bucuresti-Activitatea de Trezorerie si Contabilitate pentru ca acestea – in calitate de terti popriti catre care creditorii s-au indreptat pentru recuperarea creantelor – sa nu execute conturile bancare ale debitoarei („Va solicitam sa nu dati curs eventualelor notificari si/sau instiintari privind infiintarea popririi transmise de executorii judecatoresti”), inclusiv amenintari („Va atragem inca o data atentia asupra imposibilitatii legale a executarii/popririi acestor conturi in cadrul procedurilor de executare silita a CNVM” sau „… in caz contrar, CNVM va actiona in instanta toate entitatile responsabile pentru aceasta situatie” – ex.: adresele emise de CNVM, inregistrate la BCR-Sucursala “Unirea” cu nr. 4139/14 iunie 2011, 4178/15 iunie 2011, 4929/16 iunie 2011.

Ceea ce este peste putinta de a intelege a mai-marilor AAAS, dar, dupa cum vom vedea in al doilea episod si a Guvernului si a altor institutii responsabile, este ca, practic, niciun debitor si, cu atat mai mult, o institutie publica, a carei activitate implica o anumita stabilitate si credibilitate in orice stat de drept, nu se poate prevala de nicio dispozitie legala pentru a se sustrage de la plata debitelor datorate creditorilor.

Se impune ca atat autoritatile romane care emit acte normativ, cat si instantele judecatoresti, sa inteleaga ca exista un conflict evident intre dispozitiile art. 2 din OG nr. 22 / 2002, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 110/2007 si prevederile art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, iar in baza art. 11 si 20 alin. 2 din Constitutia Romaniei, avand in vedere si forta supralegislativa a tratatelor internationale in materia drepturilor omului in dreptul intern, normele in discutie trebuie a fi inlaturate de la aplicare.

Instantele nationale au atat rolul dar si obligatia de a interveni ori de cate ori drepturile persoanele fizice sau juridice, indreptatite la respectarea lor, fie sunt nesocotite, fie nu pot fi valorificate in mod real si obiectiv, intampinand impedimente, fie ele si de ordin procedural sau legal.

Normele legale internationale (insusite prin tratate si conventii de catre statul roman) este necesar a fi aplicate cu prioritate, in masura in care contravin legilor interne si ordinii legislative nationale.

Conventia este necesar a fi aplicata cu prioritate, in caz contrar, drepturile si interesele persoanei indreptatite urmand nu numai a nu mai putea fi valorificate, dar o valorificare, mult ulterioara, cu intarziere poate echivala cu lipsa acesteia, devenind strict teoretica si iluzorie.

Judecatorul national este “primul judecator european” care are posibilitatea si, implicit, obligatia, de a aplica cu prioritate Conventia in detrimentul unor dispozitii legale nationale contrare.

Chiar daca prevederile legale amintite  sunt in vigoare si, in mod logic, aplicabile in ordinea interna, ele sunt insa in totala contradictie atat cu prevederile Conventiei Europene, dar si cu jurisprudenta CEDO.

Daca cvasi-majoritatea instantelor de judecata investite a solutiona – pe diferitele grade jurisdictionale – litigiile dintre creditorii pagubiti FNI si CNVM/AAAS au aplicat corect legislatia, au fost unele instante sau complete de judecata ale aceleiasi instante care, din motive pe care nu le comentam, au dat castig de cauza AAAS, desi spetele sunt identice (probabil insa, fie ca anumite particularitati ale dosarului au fost defavorabile creditorilor – de exemplu anumite vicii ale procedurii de executare silita inceputa de birourile de executori judecatoresti – fie, pur si simplu, au interpretat legea intr-o maniera proprie, ori au judecat potrivit propriei constiinte care le-a dictat ca debitoarea nu poate fi executata silit).

Nu suntem abilitati a face aprecieri asupra actului de justitie, in articolul de fata si in cel care va urma, noi referindu-ne la miile de persoane care au castigat definitiv procesele de executare silita cu CNVM/AAAS, exprimandu-ne stupoarea si indignarea ca, intr-un stat de drept si democratic cum Romania se pretinde a fi, mai avem putin si se implineste un deceniu de cand dreptul acesta a fost consfiintit de instante si nici pana in prezent nu au primit un leu despagubire.

In articolul urmator va vom prezenta lupta surda pe care o duce o asociatie a pagubitilor FNI (acestia actionand fie pe cont propriu, fie prin asociatiile constituite pentru a le apara drepturile si redobandi banii cuveniti), respectiv „ASOCIATIA PAGUBITILOR F.N.I. – PROCES PENAL PLOIESTI – PRAHOVA”, precum si, in context, protectia de care debitoarea s-a bucurat, de-a lungul timpului, de protectia tuturor guvernelor si a celorlalte autoritati ale statului, motivele pe care noi le intuim urmand a fi dezvoltate la locul si momentul potrivit.

In final, atat pentru nu lasa acest material incomplet, cat si pentru a pregati cititorii cu problematica urmatorului, tinem sa facem urmatoarele precizari:

– din cei aproximativ 130.000 de pagubiti FNI din anexele la titlul executoriu, numai aproximativ 11.000 au pasit pe calea executarii silite;

– din cei peste 11.000 de creditori, nu toti au castigat in instante procesele cu CNVM/AAAS, astfel ca astfel ca sustinerea conducerilor succesive ale AAAS ca ar avea de despagubit 130.000 de persoane este falsa;

– cei care, din cei 11.000 de pagubiti, care au obtinut definitiv incuviintarea executarii silite, sunt persoane extrem de vulnerabile din punct de vedere al varstei (peste 70% au intre 66-80 ani), starii de sanatate si conditiilor precare de subzistenta din Romania ultimilor ani;

In fine, rugam cititorii sa nu cada in capcana intrebarilor manipulatoare ori alegatiunilor unor rau-voitori, de genul: „Dar cine i-a obligat, domnule, sa-si bage banii acolo?, „Inseamna ca aveau bani multi, ca altfel nu-si permiteau sa-i investeasca in Fondul ala”, ori „Daca au fost lacomi si au crezut ca se imbogatesc peste noapte, cu bani nemunciti, acum sa planga ca fraierii dupa ei!”. Va asiguram ca aproximativ 80% din cei 4330 investitorii din judetul Prahova nu au cumparat mai mult de 200-250 unitati de fond, majoritatea strangandu-si toti banii din casa, adunandu-si toate economiile si chiar imprumutandu-se pentru rotunji putin investitia. Deci, nu erau oameni bogati, in nici-un caz! Subliniem, nu ne referim la cei care au cumparat mii sau sute de mii de unitati de fond, dupa cum, nici in cazul despagubitilor ANRP nu ne referim la cei care au obtinut sute de milioane de euro. Demersul nostru vizeaza omul de rand, cu un statut mediu, atat social cat si financiar-material, care a investit la un fond aprobat si avizat de statul roman (nu unul clandestin), aflat sub contrlul acestuia si girat de CEC! (Ec Adrian Radu).

(Va urma)

[1] Formularea completa este: „…inculpatii Vlas Ioana Maria, Petrescu Marian, Popa Nicolae, Sima Mihaela, Batrin Gavril, Dita Ioan, Andrei Marius, Boboc Stefan, Bebis Cezara Cecilia, Costescu Mircea, Negura Gheorghe, Ionescu Muscel Ianculescu Mircea in solidar cu partile responsabile civilmente: SC Gelsor SA, SC SOV Invest SA, SC CEC Valori Mobiliare, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si AVAS la plata despagubirilor civile catre un nr. de 130.798 parti civile constituite in aceasta calitate procesula pe parcursul urmaririi penale cat si in faza cercetarii judecatoresti, la nivelul sumelor efectiv investite, indexate cu rata inflatiei incepand cu data de 24 mai 2000 si pana la achitarea lor, conform numarului de unitati de fond investite de fiecare parte civila”.

[2] Decizia penala 1738/28.04.2011: “Respinge, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de contestatoarea Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare împotriva Deciziei penale nr.2098 din 4 iunie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 24632/3/2006. Obligă contestatoarea la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă.”

[3] Dorim sa subliniem ca atitudinea CEDO fata de Romania s-a inasprit, iar AAAS continua sa incalce flagrant drepturile fundamentale ale cetatenilor romani carora le datoreaza despagubiri, riscand a atrage Romaniei noi condamnari. Astfel, cum „recomandările” din cauzele Viaşu, Katz, Denes, Brumarescu, Faimblat etc. împotriva României nu au determinat statul să remedieze disfuncţionalităţile sesizate de CEDO, s-a aplicat procedura hotărârii-pilot. Diferenţa este aceea că, de această dată, Curtea nu a mai adresat României „recomandări”, ci a obligat statul să ia măsurile dispuse.

[4] In materie de executare silita (a neexecutării ori a executării cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti interne definitive) sunt peste 40 de hotarari CEDO de condamnare a statelor.

[5] Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale semnată la 4 noiembrie 1950, ratificata de Romania la data de 20 iunie 1994.

[6] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002.

Exclusiv

Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care modifică legea privind statutul cadrelor militare – Ziarul Incisiv de Prahova

Prahova Mea

Publicat

pe

Faptul că guvernanții , in an electoral, au scăpat printre degete niște firmituri pentru polițiștii de penitenciare ( actualizarea soldei de grad si normei de echipare) asta nu inseamnă că ne tratează cu respectul cuvenit funcției sociale pe care o avem, asta nu inseamnă că iși pot permite să nu respecte propria legea aprobată de Parlamentul României ( legea salarizării nr.153/2017, care trebuia să fie aplicată integral pană in Decembrie 2022, guvernanții fiind in prezent datori polițiștilor de penitenciare cu incă o tranșă pe salarizare).

In timp ce marea majoritate a bugetarilor sunt cu legea salarizării la zi, iar alte categorii profesionale sunt și peste, cu 20%, angajaților din structurile de apărare, ordine publică și siguranță națională , i se refuză aplicarea unui drept legal, cel al salarizării, iar unele sindicate tac complice, incercând să convingă oamenii că e bine și așa, de zici că sunt parte a guvernului.

Ei bine, nu e bine așa.

Noi nu am muncit și nu ne-am indeplinit indatoririle de serviciu in rate, proportional cu salariul acordat in tranșe pe durata a 6 ani de zile; și incă muncim pe datorie.

Noi ne-am făcut treaba, nu 100% ,ci peste acest procent ,din cauza lipsei de personal pe care a trebuit să il suplinim, cu sacrificiu și devotament.

O abordare corectă, in raport de respectul guvernanților, ar fi trebuit să fie astfel:

Ne acordați 50% din ce ne datorati prin legea salarizării, indeplinim 50% din fișa postului.

Ne acordati 75% , muncim in procent de 75% și tot așa.

Insa, noi ne-am indeplinit partea de responsabilitate, nu 100%, ci cu mult peste acest procent.

comunicat-de-presa-26-martie-2024

Pentru toate acestea, pentru redobândirea demnității față de profesia noastră și un tratament echitabil al angajaților din penitenciare, chiar dacă suntem mai puțini, in raport de cei care sunt mulți și uneori degeaba, mergem mai departe cu formele de protest convenite și poate așa angajații din sistemul penitenciar ințeleg că merită mai mult și trebuie ca și ei să facă mai mult pentru ce li se cuvine.

Așadar, maine ne vedem in stradă, dezvaluie si ameninta FPP!. (Cerasela N.).

 

Citeste in continuare

Exclusiv

Pionul poate ajunge nebun, dar niciodată rege – Ziarul Incisiv de Prahova

Prahova Mea

Publicat

pe

Faptul că guvernanții , in an electoral, au scăpat printre degete niște firmituri pentru polițiștii de penitenciare ( actualizarea soldei de grad si normei de echipare) asta nu inseamnă că ne tratează cu respectul cuvenit funcției sociale pe care o avem, asta nu inseamnă că iși pot permite să nu respecte propria legea aprobată de Parlamentul României ( legea salarizării nr.153/2017, care trebuia să fie aplicată integral pană in Decembrie 2022, guvernanții fiind in prezent datori polițiștilor de penitenciare cu incă o tranșă pe salarizare).

In timp ce marea majoritate a bugetarilor sunt cu legea salarizării la zi, iar alte categorii profesionale sunt și peste, cu 20%, angajaților din structurile de apărare, ordine publică și siguranță națională , i se refuză aplicarea unui drept legal, cel al salarizării, iar unele sindicate tac complice, incercând să convingă oamenii că e bine și așa, de zici că sunt parte a guvernului.

Ei bine, nu e bine așa.

Noi nu am muncit și nu ne-am indeplinit indatoririle de serviciu in rate, proportional cu salariul acordat in tranșe pe durata a 6 ani de zile; și incă muncim pe datorie.

Noi ne-am făcut treaba, nu 100% ,ci peste acest procent ,din cauza lipsei de personal pe care a trebuit să il suplinim, cu sacrificiu și devotament.

O abordare corectă, in raport de respectul guvernanților, ar fi trebuit să fie astfel:

Ne acordați 50% din ce ne datorati prin legea salarizării, indeplinim 50% din fișa postului.

Ne acordati 75% , muncim in procent de 75% și tot așa.

Insa, noi ne-am indeplinit partea de responsabilitate, nu 100%, ci cu mult peste acest procent.

comunicat-de-presa-26-martie-2024

Pentru toate acestea, pentru redobândirea demnității față de profesia noastră și un tratament echitabil al angajaților din penitenciare, chiar dacă suntem mai puțini, in raport de cei care sunt mulți și uneori degeaba, mergem mai departe cu formele de protest convenite și poate așa angajații din sistemul penitenciar ințeleg că merită mai mult și trebuie ca și ei să facă mai mult pentru ce li se cuvine.

Așadar, maine ne vedem in stradă, dezvaluie si ameninta FPP!. (Cerasela N.).

 

Citeste in continuare

Exclusiv

Federația Polițiștilor de Penitenciare, alături de Federația Simdicatelor din Sistemul Penitenciar, continuă seria protestelor anunțate, astfel că in data de 28.03.2024 vor fi pichetate Penitenciarele Deva, Giurgiu și Codlea, in paralel cu strangerea semnăturilor pentru refuzul de ore suplimentare – Ziarul Incisiv de Prahova

Prahova Mea

Publicat

pe

Unul dintre oamenii luați la țintă de gruparea din jurul fostului procuror Portocală a fost Cezar Stoichiciu, fost sef al CSM Ploiesti si sef de achiziții la Poliția Locală.Târât prin instanțe pentru niste dosare inventate, starea de sănătate a lui Stoichiciu a fost grav afectată dar nu s-a lăsat invins.

In fapt, acesta s-a si pensionat din cauza bolilor capatate in urma acestei hartuiri.

Timp de 8 ani, un proces demarat în urma unui dosar cu cântec pe baza achizițiilor publice efectuate la Poliția Locală Ploiești a fost amânat, discutat si lungit la nesfârsit. Asta și pentru faptul că „uneltele” de lucru ale procurorului exclus din magistratură, Negulescu Mircea, zis Portocală, zis Zdreanță, chemați ca martori în instanță, s-au contrazis în propriile minciuni în acest dosar „fabricat” doar din „fetișurile” față de Cristinel Toader, fost director al Poliției Locale Ploiești și Cezar Stoichiciu, fost șef la Achiziții în cadrul aceleiași instituții.După sentință, despre care nu vom vorbi în acest articol, Cezar Stoichiciu a depus plângeri împotriva martorilor mincinosi, care au denaturat adevărul, încercând să îi facă pe plac lui Mircea Negulescu.Plângerea lui a fost clasată, polițiști corupti din IPJ Prahova- ascultând ordinele lui Portocală. Doar că acum, la solicitarea primului procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti va reîncepe urmărirea penală în dosarul nr. 7176/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti la data de 14.03.2023.

Din nefericire, un alt hartuit din acest dosar nu se va putea bucura de dreptate pentru ca a decedat. Aceasta caracatita nu are limite.

Cu alte cuvinte, doar un om haituit va avea sansa de a demonstra că a fost acuzat pe nedrept, iar santajul făcut de Portocală si gașca lui (inclusiv de „trompeta” utilizata de mafie aici) va putea fi scos la lumină.

Timp de 8 ani, un proces demarat în urma unui dosar cu cântec pe baza achizițiilor publice efectuate la Poliția Locală Ploiești si-a gasit soluția finală. Asta și pentru faptul că „uneltele” de lucru ale procurorului exclus din magistratură, Negulescu Mircea, zis Portocală, zis Zdreanță, chemați ca martori în instanță, s-au contrazis în propriile minciuni în acest dosar „fabricat” doar din „fetișurile” față de Cristinel Toader, fost director al Poliției Locale Ploiești și Cezar Stoichiciu, fost șef la Achiziții în cadrul aceleiași instituții.

Așadar, uneltele utilizate ca martori mincinoși, martori acoperiți sau înregistrările ambientale ilegale, în diverse dosare penale, pentru „fetișurile” neprocurorului Negulescu, apar și în acest caz.

Organul local de paznici comunitari, foști gardieni publici, actuali „polițiști locali” va muri încet, o moarte lentă, chinuitoare, mascată uneori de câteva patrulări anemice și fantomatice prin oraș, trimiterea pe străzi a unor autospeciale de la rutieră care mai dau drumul la girofaruri și sirene (“Nino- Nino”), nu pentru că ar avea vreo urgență, ci ca să vadă lumea Ploieștiului că mai există, sau de “prinderea în flagrant” a câtorva babe și moși amărâți care vând “neautorizat” mărar, cimbru, pătrunjel și alte verdețuri din grădina lor “în locuri neamenajate”, veniți săracii de pe la Bratasanca, Chitorani, Corlatesti, Fanari ori de aiurea, dând mai mulți bani la maxi-taxi, decât scot ei din vânzarea produselor. Asta doar sub coordonarea de exceptie a nasului edilului, Albu Catalin.

Reamintim ca, fostul director general TOADER CRISTINEL a formulat, cu bună credință, sesizare penală la organul judiciar competent cu nr. 6857 din 08.10.2013, înregistrată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieșți la nr. 16 din dată de 08.10.2013 din Registrul procurorului de serviciu.

Plângerea a fost făcută de fostul director general TOADER în numele instituției pe care o conducea, conținea datele și informațiile pe care i le prezentasera trunchiat și inexact foștii directori generali, VAIDA ADRIAN și TĂNASE DANIEL, precum și multe omisiuni cu rea credință pentru ascunderea adevărului și în dorința de a prezenta variante false ale situației de fapt, de către cei doi funcționari publici foști în funcții de conducere la nivelul Poliției Locale Ploieșți, privind încheierea și derularea contractului de achiziții publice a 120 terminale TETRA și a soft-ului AVL de la SC BARBY ROUTE SRL Brașov.

Plângerea penală a fost redactată de consilierul juridic MOCANU GABRIELA ISABELA la cererea lui VAIDA ADRIAN, care i-a solicitat acesteia SĂ NU-L NOMINALIZEZE ȘI PE EL PRINTRE PREZUMTIVII FĂPTUITORI.

Sesizarea penală a fost „documentată” de VAIDA ADRIAN (potrivit propriului interes).

Mai mult, VAIDA ADRIAN l-a însoțit pe directorul general TOADER CRISTINEL la parchet, plângerea penală fiind depusă la procurorul NEGULESCU MIRCEA la PCA Ploiești, conform unei discuții telefonice anterioare prin care s-a convenit că acesta să primească sesizarea penală, mai ales că se cunoștea bine cu VAIDA ADRIAN.

Chiar VAIDA recunoaște că nu l-a informat pe TOADER CRISTINEL, concret, cu această problema, iar pe TĂNASE DANIEL susține că l-a informat, dar nu „explicit”! (filă 6 a declartiei din 18.10.2018 de la dosarul cauzei despre care vorbim).

TOADER CRISTINEL a acționat în anul 2013 în maniera descrisă mai sus pentru a nu intră sub incidența art. 263 Cod penal anterior, „Omisiunea sesizării organelor judiciare” – (1) “Fapta funcţionarului public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de îndată a procurorului sau a organului de urmărire penală, potrivit legii de procedură penală, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 5 ani.

(2) Dacă fapta este săvârşită de către un funcţionar public cu atribuţii de conducere sau de control, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 7 ani.

De asemenea, acesta a respectat prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 155/2000 a poliției locale – “Poliția locală comunică, de îndată, organelor abilitate datele cu privire la aspectele de încălcare a legii, altele decât cele stabilite în competența să, de care a luat cunoștință cu ocazia îndeplinirii misiunilor și activităților specifice.

În același registru, TOADER CRISTINEL a aplicat dispozițiile art. 21 din același act normativ de legislație primară, care prevede la alin. (1) – “În exercitarea atribuțiilor de serviciu, polițistul local este obligat:

  1. b)să respecte principiile statului de drept și să apere valorile democrației;
  2. c)să respecte prevederile legilor și ale actelor administrative ale autorităților administrației publice centrale și locale.

Plângerea penală în numele Poliţiei Locale Ploiești (cu nr. 6857/08.10.2013, înregistrată la poziţia nr. 16/08.10.2013 din registrul procurorului de serviciu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşți, pentru abuz în serviciu, delapidare şi fals şi uz de fals), s-a bazat pe existența unui prejudiciu de 485.404, 66 lei, stabilit de Camera de Conturi Prahova (Decizia nr. 6/23.03.2011) şi Curtea de Conturi a României (Încheierea nr. VI 253/09.06.2011), confirmate şi rămase definitive prin Decizia nr. 1006/01.04.2015 a Curţii de Apel Ploieşti (care a respins recursul funcţionarilor publici presupuși că au creat prejudiciul şi a menţinut Decizia nr. 1373/23.04.2014 a Tribunalului Prahova, prin care li s-a respins acţiunea în anularea actelor administrativ-fiscale ale Curţii de Conturi)  şi irevocabile prin Decizia nr. 2035/15.07.2015 a Curţii de Apel Ploieşti, prin care s-a respins funcţionarilor publici nominalizați de VAIDA ADRIAN și TĂNASE DANIEL, contestaţia în anulare).

De altfel, în acest dosar, Poliția Locală nici nu s-a apărat pentru a prezența situația reală, consilierul juridic MOCANU ISABELA GABRIELA, în conivență cu VAIDA ADRIAN, nu a prezentat probe și nici nu s-a prezentat la judecată în căile de atac.

În ceea ce-i privește pe numiții VAIDA ADRIAN și TĂNASE DANIEL, se consideră că aceștia au înfrânt prevederile imperative ale art. 75 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici – “Încălcarea de către funcționarii publici, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau penală, după caz.

Această prevedere sancționatorie este raportată la art. 45, alin (1) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici – “Funcționarii publici răspund, potrivit legii, de îndeplinirea atribuțiilor ce le revin din funcția publică pe care o dețin, precum și a atribuțiilor ce le sunt delegate. (s. n.) Or, cei doi, din calitatea de directori generali ai Poliției Locale, sunt potențial vinovați direct nu numai de producerea prejudiciului, de neurmarirea respectării contractului de achiziții publice și de nerecuperarea prejudiciului, inclusiv prin sesizarea organelor de urmărire penală, dar și de ascunderea tuturor acestora și a persoanelor cu adevărat vinovate față de noul director general, TOADER CRISTINELla preluarea mandatului de conducere și ulterior acestui moment.

Nici VAIDA, și nici TĂNASE, nu au întreprins niciun demers pentru reintrarea în legalitate, executarea contractului și recuperarea pagubelor, VAIDA ADRIAN apărându-se într-o notă puerilă în declarația din 18.10.2018 (filă 7): „AM ȚINUT INTERIMATUL 3 LUNI, TIMP INSUFICIENT PENTRU VREUN DEMERS!!

La rândul sau, TĂNASE DANIEL, întrebat fiind „CÂND AȚI PREDAT LUI TOADER CRISTINEL MANDATUL DE DIRECTOR GENERAL, I-AȚI ADUS LA CUNOȘTINȚĂ SITUAȚIA LEGATĂ DE INEXISTENTA SAU NEFUNCTIONALITATEA SISTEMULUI SOFTWARE ACHIZIȚIONAT <DOAR PE HÂRTIE>?, declară pe data de 21.02.2019 (ds. nr. 8519/105/2015 al Tribunalului Prahova, Secția penală), la filă 11, „NU AM PURTAT CU TOADER CRISTINEL DISCUȚII PE ACEST SUBIECT, NICI EU NU CUNOȘTEAM ÎN ACEL MOMENT SITUAȚIA!

În esență, însă, situația de fapt și împrejurările adevărate referitoare la Contractul nr. 1916/02.08.2010 încheiat între Poliția Locală Ploieșți și SC BARBY ROUTE Brașov este următoarea:

După ce a preluat mandatul de director general pe data de 10.08.2012, TOADER CRISTINEL a cerut subordonaților referințe despre activitatea instituției, organigrama acesteia și informări privind problematica prioritară cu care se confruntă poliția. Din discuțiile avute cu directorul general adjunct VAIDA ADRIAN și cu fostul director general TĂNASE DANIEL (în secundar și cu MOCANU GABRIELA ISABELA, consilier juridic, SIMION MARIA, resurse umane), în prima lună de mandat a reușit să-și contureze câteva repere ale aspectelor cu care se confruntă instituția. Îndeosebi VAIDA și TĂNASE i-au explicat că se impune reorganizarea compartimentului de achiziții publice unde STOICHICIU era încadrat, acuzându-l că acționaeză „împotriva intereselor economice ale Poliției Locale. Au mai arătat făptuitorii că el și IONESCU MARIANA sunt implicați în producerea unui imens prejudiciu adus Poliției Locale Ploiești, constatat la auditul activității pe anul 2010.

Ulterior, în ianuarie 2013, TOADER CRISTINEL a aflat că, pe rolul instanțelor de judecată din Ploieșți (Tribunal și Curte), există o cauză în care poliția locală a contestat raportul Curții de Conturi a României și pentru care VAIDA angajase inoportun și neeconomic o casă de avocatură (el semnând și ordinul de plata a onorariului), în condițiile în care instituția avea si are Serviciu JuridicTOADER   l-a chestionat pe VAIDA ADRIAN în legătură cu această problema și, întrebându-l de ce nu l-a informat complet și corect, acesta i-a răspuns că i-a ascuns adevărul deoarece se află și el implicat în această chestiune și i-a fost frică de răspundere civilă și penală.

Notă: Acesta a fost momentul când TOADER CRISTINEL a aflat despre existența unui Raport al Curții de Conturi, document pe care VAIDA și TĂNASE, în secundar și MOCANU GABRIELA ISABELA, i l-au ascuns.

În declarația dată pe 10.05.2018 de martorul TOADER CRISTINEL în dosarul de instanța nr. 1525/281/2017, pe parcursul cercetării judecătorești, acesta reconfirmă atitudinea neloială și nesinceră a lui VAIDA ADRIAN: „… ÎNTREBÂNDU-L PE VAIDA ADRIAN DE CE NU MI-A ADUS LA CUNOȘTINȚĂ MAI DEVREME ACEASTĂ PROBLEMĂ, ACESTA MI-A SPUS CĂ ESTE POSIBIL SĂ FIE ȘI EL VINOVAT, MOTIV PENTRU CARE A MAI LĂSAT TIMPUL SĂ TREACĂ.

În acest context, VAIDA a glisat întreaga vinovăție în sarcina subalternilor, mințind că STOICHICIU ar fi cumpărat un soft care nu există și, astfel, sistemul de monitorizare și comunicare cu autospecialele poliției aflate în teren în misiune nu funcționeazăTOADER  a continuat investigarea problemei, convocandu-l în birou pe CHIFOR GEORGE IONUȚ, șeful structurii de Dispecerat, care i-a dat o informație ambiguă, respectiv că ar fi primit un calculator în care s-a introdus un CD și că „se mișcă ceva pe monitor, iar VAIDA i-a sugerat să nu semneze niciun proces verbal.

Notă: CHIFOR GEORGE IONUȚ a semnat, totuși două procese verbale de predare primire: Procesul verbal de punere în funcțiune a serviciului de localizare în teren a terminalelor Tetra încheiat între Serviciul de Telecomunicații Speciale prin col. VASILE MARIAN (nr. 630604/06.05.2011) și Poliția Locală Ploieșți, prin  CHIFOR GEORGE (nr. 1552/10.05.2011) șProcesul verbal de punere în funcțiune a serviciului de comunicații de buclă locală pentru aplicația de management a serviciului AVL încheiat între aceleași instituții prin CRIȘU SEBASTIAN de la STS (nr. 630580/29.04.2011), respectiv nr. 1480/05.05.2011 la Poliția Locală Ploieșți, prin CHIFOR GEORGE.

Înscrisurile nu au atestat, în realitate, că s-ar fi instalat și probat funcționarea sistemului AVL livrat de SC BARBY ROUTE SRL Brașov și pus la dispoziție de Poliția Locală Ploiești către STS, ci un cu totul alt soft, similar, dar proprietatea STS, montat de acesta temporar pentru probarea / testarea comunicațiilor cu stațiile Tetra.

VAIDA ADRIAN a fost tot timpul în cunoștință de cauză că furnizorul din Brașov nu a efectuat niciodată punerea în funcțiune a sistemului AVL recepționat, iar softul auxiliar / ajutător „Tractor Guard” nu a fost expediat cu cheile de activare (declarația din 18.11.2013).

În declarația de martor din 18.10.2018, dată în ds. nr. 1525/281/2017, VAIDA ADRIAN nu numai că își contrazice propriile declarații de la urmărirea penală, dar, (de la filă 3 până la filă 8), reușește să se contrazică singur de câteva ori în aceeași declarație.

Astfel:

–         În declarația din 18.11.2013, susține că nu s-au livrat cheile de criptare, iar în declarația dată la urmărirea penală pe dată de 26 martie 2015 (ds. nr. 12092/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești), declara că au fost transmise instituției în cauză  (n.n. – STS) pentru instalarea cheilor de criptare; în declarația din 18.10.2018, evita să răspundă la întrebări incomode („nu mai rețin exact, nu știu, probabil că…”, nu îmi amintesc de această problemă…”, nu pot preciza dacă…”, nu îmi amintesc, probabil…” etc.).

–         Deși VAIDA ADRIAN a semnat „Procesul verbal de punere în funcțiune a serviciului de localizare în teren a terminalelor TETRA, acesta oscilează flagrant în toate declarațiile date, afirmând, fie că ar fi fost pus în funcțiune sistemul AVL al lui SC BARBY ROUTE (dar cu unele deficiențe, ca de exemplu deconectarea stațiilor în anumite zone periferice ale Ploieștiului), fie că, ulterior, ar fi aflat că era împrumutat (în custodie) de la STS, deși inițial a declarat că nu cunoștea că sistemul ar fi fost al STS. Mai mult, întrebat fiind pe 18.10.2018 dacă „ESTE ADEVĂRAT CĂ URMARE UNOR DEFICIENȚE ALE SISTEMULUI AVL ACHIZIȚIONAT AȚI FOST NEVOIT SĂ ÎMPRUMUTAȚI UN SOFT DE LA STS?, VAIDA ADRIAN răspunde dezarmant„NU MAI REȚIN EXACT, ÎNSĂ DECLARAȚIA CORESPUNDE ADEVĂRULUI, AȘA CUM AM DAT-O LA MOMENTUL RESPECTIV.   

La revenirea directorului general TOADER CRISTINEL de la cursurile de perfecționare de la ANI-SRI, în septembrie 2013, VAIDA ADRIAN  i-a relatat că a avut un conflict cu STOICHICIU CEZAR și că trebuie să-i comunice o informație despre acesta: că ar fi achiziționat „un soft care nu funcționează și nu a existat, propoziție care denotă un nonsens, o fractură logică: ori nu a existat, ori a existat, dar nu a funcționat!

TOADER CRISTINEL, intrigat fiind de informațiile contradictorii culese din unitate despre acest soft, a decis să reia discuțiile despre această problema, intuind că a fost mințit de VAIDATĂNASE și MOCANU care au făcut inițial o cercetare administrativă pro causa și, după aproximativ un an, a stat de vorba despre problema acestei achiziții de terminale „Tetra” și a softului aferent și cu: STOICHICIU CEZAR DANIONESCU MARIANA, șef Serviciu Contabilitate la acel moment; BALACI CRISTIAN și cu un reprezentat al STS, în esență, concluziile sale fiind că:

  1. Sistemul hardware și software există și a fost achiziționat în condiții legale. A identificat înDispeceratul Poliției Locale Ploieșți serverul pe care a fost „încărcat” softul și o unitate de calcul cu un CD pe care era inscripționată mențiunea „AVL”; CD-ul a fost introdus în calculator, s-a deschis pe ecran o harta a Municipiului Ploiești cu niște puncte (locațiile autospecialelor PLP dotate cu terminale TETRA).

Acesta era softul AVL livrat de SC BARBY ROUTE Brașov, dar nu a fost implementat de STS din motive tehnice de securitate și de existența a unui litigiu cu firma din Brașov.

  1. STS nu a emis nicio adresa oficialăprin care să informeze PLP:  despre motivele pentru care nu a implementat soft-ul livrat de SC BARBY ROUTE Brașov; 2. despre documentul în baza căruia a implementat soft-ul AVL proprietatea STS; 3. care sunt motivele pentru care, în cele două procese-verbale de punere în funcțiune încheiate cu PLP, STS nu a menționat/specificat că softul AVL este proprietatea sa, și nu a SC BARBY ROUTE SRL Brașov.
  2. VAIDAl-a mințit, l-a indus în eroare pe TOADER și i-a indicat vinovați pe STOICHICIU și IONESCU, deoarece „cei doi mi-au creat probleme înaintea venirii dv. în instituțieși că aceștia „M-au ținut de prost!VAIDA și-a cerut scuze față de TOADER, de STOICHICIU și față de celelalte persoane recunoscând că a minț
  3. Vinovați pentru neimplementarea sistemului AVL cumpărat de laSC BARBY ROUTE SRL Brașov, pentru neimplicarea în moderarea/ameliorarea contradicțiilor dintre STS și firma privată din Brașov și, finalmente, pentru nefuncționarea produsului achiziționat de Poliția Locală Ploiești pe procedura de achiziții publice, sunt funcționarii publici cu atribuții de conducere, cu competențe în luarea unor decizii urmare purtării unor discuții oficiale și, îndeosebi, ordonatorii de credite(VAIDA ADRIAN și TĂNASE DANIEL, foști directori generali), iar nu simpli funcționari de execuție, fără nicio prerogativa de conducere și decizie (IONESCU MARIANA, STOICHICIU CEZAR DAN sau BALACI CRISTIAN).

Iata ce harababura, ce haos, in patrimoniul si bugetul Politiei Locale Ploiesti au creat cei trei corifei VAIDAMOCANU si TANASE !

Si pagubele de miliarde de lei sunt departe de a fi recuperate!!

Având în vedere și celelalte prejudicii produse de-a lungul anilor Poliției Locale Ploiești, NERECUPERATE NICI PÂNĂ ÎN PREZENT, văzând și ineficiența actuală a activității per ansamblu a efectivelor acesteia, cu greu ne abținem să nu le urăm de pe acum Noapte bună! și să-i atenționăm că ultimul care pleacă să stingă și lumina la sediu și în curte! Vom reveni cu o inregistrare audio din care reiese ca fata fostului director STS era angajata intr-o zona de interese ceea ce a determinat ca STS sa nu implementeze softul de la SC BARBY ROUTE SRL Brașov dar si despre preiunile unei directoare de la Politia Locala Ploiesti pentru a anula o licitatie, sens in care aceasta directoare inca in functie s-a deplasat la Brasov pentru a se „milogi” de reprezentantii firmei in cauza. (Cristina T.).

Nota Redactiei: Prezentul articol se bazeaza, ca de obicei, pe probe, respectiv: inscrisurile despre care am facut mentiuni in cuprinsul sau, copia sesizarii penale initiale formulata de Politia Locala Ploiesti (PLP) sub semnatura lui TOADER CRISTINEL, cu nr. 6857 din 08.10.2013; Declaratie de martor TOADER CRISTINEL; Declaratii de martor VAIDA ADRIAN; Declaratia de martor TANASE DANIEL; Procesele verbale incheiate intre STS si PLP; Adresa nr. 73/23.02.2011 a PLP catre STS, in atentia directorului g-ral. lt. ing. Marcel Opris; Declaratia de persoana vatamata-parte civila pe care inteleg STOICHICIU a dat-o in cauza; Audierea faptutuitorilor nominalizati, VAIDA ADRIAN si TANASE DANIEL; Alte inscrisuri pe care identificate de noi din surse deschise ca fiind utile cauzei si dovedirii nevinovatiei celor acuzati de VAIDA; Nota de relatii de la Politia Locala Ploiesti.

Așadar, uneltele utilizate ca martori mincinoși, martori acoperiți sau înregistrările ambientale ilegale, în diverse dosare penale, pentru „fetișurile” neprocurorului Negulescu, apar și în acest caz.

Primul martor mincinos – Chifor George, șef dispecerat Politia Locala Ploiesti

Col. Vasile Marian Ercuș, pe atunci șef la Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), a declarat că știa de achiziția efectuată de Poliția Locală Ploiești, dar, la solicitarea factorilor de decizie ai instituției, a implementat un alt soft, fapt contrazis de documente. Vasile declarând că a primit „ordin”, să implementeze un alt soft, în afara celui achiziționat legal de către Cezar Dan Stoichiciu, în calitate de șef Achiziții la Poliția Locală Ploiești. Fără să specifice de unde a venit „ordinul”! Totuși, Vasile a mai declarat, sub jurământ, că acest soft era pe un anumit calculator pe care l-a indicat. Așadar, NU A EXISTAT prejudiciu din partea inculpatului Cezar Dan Stoichiciu, ci acest prejudiciu a fost cauzat din partea altor factori de conducere ai Poliției Locale Ploiești.

Colonelul Vasile a mai declarat că „soft-ul era instalat pe calculatorul existent la Dispeceratul Poliției Locale”, fapt nerecunoscut în dosarul de urmărire penală, întocmit de polițista Grigore Monica, cea care, curios sau dubios, l-a urmat pe așa-zisul procuror Negulescu, când acesta a „migrat” tactic de la Parchetul Curții de Apel la DNA.

Reamintim că, în luna februarie 2011, Poliția Locală a trimis o adresă către STS, prin care a cerut sprijin și consultanță tehnică de specialitate în vederea implementării unui serviciu AVL. Reprezentanții STS s-au deplasat la sediul Poliției Locale, unde au semnat Procesul Verbal din care reiese că softul a fost implementat și personalul a fost instruit.

La vremea respectivă, conform Procesul Verbal de mai jos, directorul interimar Adrian Vaida, Chifor George, șef dispecerat și reprezentantul STS au luat la cunoștință că softul era funcțional. Cu o singură omisiune: la momentul respectiv se implentase, de fapt, un soft al STS, nu achiziționat de către Poliția Locală din motive… necunoscute, la aceea vreme, întrucât nu a existat nicio corespondență între STS și Poliția Locală, din care să reiasă că softul achiziționat de Poliția Locală nu poate fi implementat din cauza unor probleme tehnice. În afară procesului verbal, STS nu a trimis nicio adresă. Din motive greu de înțeles, Vaida și Chifor au ascuns acest aspect, în loc să ia măsurile necesare pentru remedierea situației ivite.

Din declarațiile date în instanță, în mod clar (cu martori), reiese faptul că Adrian Vaida era conștient că el este de fapt făptuitorul și a ascuns această problemă, rugându-l pe Toader Cristinel să nu îl introducă în plângerea penală, mizând atunci pe protecția fostului procuror Negulescu.

Astfel, conducerea de atunci a Poliţiei Locale, (în interimatul deținut de directorul adjunct Adrian Vaida) în loc să ia măsurile necesare pentru implementarea softului deja achitat, a instalat un sistem software pus la dispoziţie de STS, cu titlu gratuit, însă provizoriu. Pe motivul că programul achiziţionat nu era compatibil cu sistemul de transmisiuni STS. Acest fapt s-a aflat abia după doi ani, când scandalul a ajuns în presa locală, STS dând un comunicat de presă față de situația creată. În acest răstimp, doar Adrian Vaida și Chifor George cunoșteau situația reală. Ulterior, reprezentanţii STS ar fi înştiinţat conducerea Poliţiei Locale că nu mai pot lăsa la dispoziţia instituţiei softul împrumutat în mod gratuit. Deși, potrivit declarației reprezentantului firmei Barby Route, Adrian Barbu, în prezența unei delegații STS s-au făcut probe și, paradoxal, softul achiziționat de Poliția Locală se afla pe una dintre cele două partiții ale serverului Poliției Locale. (vezi Minuta întâlnirii). Comisia de recepție din Poliției Locale nu avea atribuții pentru implementarea sistemului, fapt recunoscut și de Vaida în instanță.

 

Însă, după cum se vede și în documentul atasat, Adrian Vaida avizase procesul verbal prin care se „serviciul funcționează în parametrii normali și personalul Poliției Locale (…) a fost instruit.” Însă, potrivit declarației date în instanță, nu-și reamintea acest lucru. Un Proces Verbal semnat și de colonelul Vasile Marian. Adică cel care în fața organelor de cercetare, sub presiune sau nu, declara că „în ciuda eforturilor tehnice depuse de reprezentanții STS,sistemul AVL achiziționat de Poliția Locală Ploiești nu a putut fi pus în funcțiune”, în timp ce din Minuta întâlnirii reiese contrariul.

Mai mult, col. Vasile a recunoscut în instanță că „softul era instalat pe calculatorul existent la dispeceratul Poliției Locale” și a menționat că „terminalele TETRA corespundeau specificațiilor minime impuse de STS”, în timp ce în dosarul de cercetare declarase că „Pe stația de lucru destinată acestui scop nu era intalat niciun program.”  

De aici se deduce că dosarul deschis de Negulescu, ca multe altele clasate,  nu conținea probe reale, iar așa-zisele denunțuri au fost obținute sub presiune de la martori cu identitate protejată si/sau martori mincinosi. 

Cititi si „De ce a ajuns Cezar Stoichiciu o victima  a tandemului „Andrei Volosevici (inca, primar al Municipiului Ploiesti)- fin – Albu Catalin – nas (inca sef al Politiei Locale Ploiesti)”? AVC foarte GRAV!” – aici )

Reamintim ca, după achitare, în luna noiembrie 2021, Cezar Stoichiciu, unul dintre acuzaţii din dosarul TETRA a depus plângere penală împotriva tuturor martorilor, care au mers în faţa instanţei şi au denaturat, cu bună ştiinţă faptele.

Vă prezentăm câteva fragmente din plângerea penală aflată pe masa procurorilor ploieşteni. Vom reveni cu un caz halucinant prin care un alt politist local a fost executat, in anul de gratie 2024, cam pe aceeasi metoda, dupa ce a atras atentia ca Politia Locala Ploiesti incalca legea si isi aroga atributii ale Politiei Nationale! (Cerasela N.).

Reîncep cercetările într-un dosar inventat de fostul procuror Portocală

 

 

 

 

 

 

 

 

Citeste in continuare
Advertisement


Ultimile Noutăți din Prahova

EvenimentO zi inainte

easySales: Perioada Valentine’s Day, 1 și 8 martie a crescut coșul de cumpărături online la 244 de lei; categoriile preferate sunt Casă și bucătărie, Electronice, Artă și hobby

În perioada 14 februarie – 14 martie 2024, valoarea medie a coșului de cumpărături a crescut la 244 de lei,...

Eveniment2 zile inainte

UP Generation lansează Life Skills Pro: Primul program de mentorat din România care transformă viitorul tinerilor

București, 27 martie, 2024: Cu obiectivul de a aduce soluții și sprijin unei generații aflate în căutarea direcției și a...

Afaceri2 zile inainte

Ce fel de servicii pentru companii oferă re-incarcare.ro?

Ce fel de servicii pentru companii oferă re-incarcare.ro? Re-incarcare.ro reprezintă unii dintre primii comercianți de cartele PrePay din România care...

Eveniment2 zile inainte

Samsung extinde Galaxy AI cu One UI 6.1

Samsung Electronics îmbunătățește experiența utilizatorilor pe o gamă largă de dispozitive Galaxy prin lansarea actualizării One UI 6.1*. Începând cu 28...

Cum sa gasesti un apartament confortabil care sa se potriveasca stilului tau de viata Cum sa gasesti un apartament confortabil care sa se potriveasca stilului tau de viata
Social3 zile inainte

Cum este sistemul educațional în Galați?

Galați, un oraș vibrant și plin de istorie situat în partea de est a României, nu este doar un centru...

EvenimentO săptămână inainte

DXOMARK a desemnat HONOR Magic6 Pro drept “Smartphone-ul cu cea mai performantă cameră foto din lume”

HONOR Magic6 Pro a fost recunoscut ca având cea mai performantă cameră foto din lume, obținând un punctaj remarcabil de 158...

Social3 săptămâni inainte

Cult Research: explorarea percepțiilor tinerelor din România privind drepturile femeilor și influența culturală a muzicii

În umbra unei moșteniri istorice semnificative, Cult Research marchează Ziua Internațională a Femeii prin publicarea unui studiu comprehensiv care examinează percepțiile tinerelor...

Afaceri4 săptămâni inainte

Peleți Caraș Severin buni – căldura și eficiența livrate direct la tine acasă

Bine ai venit în universul confortului și al eficienței energetice, aici peleții de calitate  reprezintă cea mai accesibilă, versatilă și...

Social1 lună inainte

Fisetul metalic care pune la adapost, la propriu si la figurat, intreaga firma!

Un fiset metalic este mai mult decat o simpla piesa de mobilier de birou. Vorbim despre un element esential pentru...

rochii mini rochii mini
Social1 lună inainte

Cum să porţi o rochie lungă, dacă eşti mică de înălţime

Pentru că nu toate suntem nişte adevărate Șarapova, super înalte, cu trupuri de top model, trebuie să găsim soluţii şi...

Administrație locală1 lună inainte

Studiu ÎntreVecini: 65% dintre români declară că nu-și cunosc vecinii deloc sau că îi cunosc în mică măsură

80% dintre români și-ar dori să se înțeleagă mai bine cu vecinii și să poată apela la ei în caz...

Eveniment1 lună inainte

3 elemente care nu trebuie sa lipseasca de la petrecerea de nunta

Organizarea nuntii presupune prezenta unui numar mare de invitati in cele mai multe dintre cazuri. Din acest motiv este necesara...

Eveniment1 lună inainte

Camera auto de bord NAVITEL R9 DUAL: Inovație și siguranță într-un singur dispozitiv

NAVITEL, lider în tehnologie GPS, prezintă cu mândrie camera auto pentru bord NAVITEL R9 DUAL, o soluție avansată cu doi...

Eveniment1 lună inainte

Peste 15.000 de liceeni din București și din 9 județe participă la cea de-a IV-a ediție a Programului „Gustă cu Atenție. Bucură-te de Moment.”

La cea de-a IV-a ediție a programului „Gustă cu atenție. Bucură-te de moment.” participă un număr total de 15.140 de elevi...

Eveniment2 luni inainte

Seria Samsung Galaxy S24 este acum disponibilă și în magazinele din România

Deschizând era telefoanelor AI, seria Galaxy S24 dezvăluie noi experiențe Galaxy AI pentru toți, acum disponibile și în România București,...

Social2 luni inainte

Descoperă eleganța și rafinamentul la Exclusive Fashion Râmnicu Vâlcea: Destinația ta pentru haine de firmă

Recent deschis în Râmnicu Vâlcea, Exclusive Fashion redefinește experiența cumpărăturilor de lux, aducând la îndemâna ta cele mai râvnite branduri...

rochii office rochii office
Social2 luni inainte

Eleganță la birou – cum să porți cu stil rochii office în fiecare zi, pentru a arăta cât mai profi

În fiecare dimineață, alegerea vestimentară pentru birou poate influența întregul ton al zilei. Rochiile office reprezintă o piesă esențială în...

ferestrele din PVC ferestrele din PVC
Social2 luni inainte

Despre combaterea mucegaiului si umiditatii cu usile si ferestrele din PVC

Cand vine vorba de caminul nostru, confortul si sanatatea sunt doua aspecte esentiale pe care ne straduim sa le imbunatatim...

Știrile Săptămânii