Connect with us

Exclusiv

EXCLUSIV/PAGUBITII FONDULUI NATIONAL DE INVESTITII FRAUDAT DE O GASCA DE INFRACTORI COORDONATA DE SORIN OVIDIU VANTU, PRIETENUL FOSTULUI DIRECTOR SRI, ALEXANDRU RADU TIMOFTE (episodul I)

Prahova Mea

Publicat

pe

Motto: “Exista o categorie speciala de surzi: aceia care nu vor sa auda decat ce spun ei”

IN LOC DE INTRODUCERE

            Pe data de 06.03.2003, directorul SRI, Alexandru Radu Timofte, referindu-se la cazul FNI, afirma in plenul Parlamentului: „Cetatenii, societatea si chiar institutii ale statului au fost victimele unei mari manipulari puse la cale de excroci de geniu din conducerea si compunerea retelelor crimei organizate, care mai sunt inca in umbra, fiindca cei scosi in fata nu sunt decat niste pioni. Artizanii nu au plecat. Va asigur ca s-a stiut totul in legatura cu FNI”. Desi trebuie luata cu circumspectie, avand in vedere legatura dovedita si netagaduita dintre fostul director SRI si Sorin Ovidiu Vantu, declaratia impune o concluzie: statul roman a fost informat, dar reprezentantii sai din organele abilitate prin lege sa vegheze, controleze, previna si contracareze astfel de fapte cu caracter de fenomen, au fost fie dezinteresati, fie cumparati si pusi in dependenta. Daca dv. aveti alta concluzie, va rugam cu respect sa ne-o comunicati. De altfel, aceeasi concluzie se impune si cu privire la toate marile „tunuri” date de crima organizata in cei 13 ani care au trecut de atunci (nu are rost sa le enumeram pentru ca le stim foarte bine).

 

SCURT ISTORIC

La data de 3 Iulie 1995 este înființată și înregistrată în municipiul Constanța, de către afaceristul Sorin Ovidiu Vîntu, firma SOV INVEST SA, specializată în administrarea fondurilor mutual, care avea ca acționar pe Sorin Ovidiu Vîntu prin intermediul Societatea Generală de Investiții SRL cu 80% din capital. Fondul Național de Investiții (FNI) a fost constituit prin Contractul de Societate Civilă din 17 August 1995, încheiat între Societatea Generală de Investiții SRL București reprezentată de Gheorghe NegurăFondul Proprietății Private ll Moldova din Bacău reprezentat de Ion Andrei zis Niki, societatea Latina Plastic SA reprezentată de Mircea Ionescu Muscel-Ianculescu și societatea Arcasrom SA reprezentată de Mircea Costescu, fiecare parte subscriind câte 2,5 milioane de lei (ROL). Cu un capital de 100 de milioane de lei (ROL) depus la Banca Agricolă SA, obiectul principal de activitate al SOV Invest a fost, încă de la înființare, “Administrarea Fondului Mutual – Fondul Național de Investiții” iar funcțiile de conducere au fost ocupate de: Ion Andrei – președinte, Petrescu Marian – vicepreședinte și Lotreanu Șerban – vicepreședinte, aceștia fiind numiți de Sorin Ovidiu Vîntu în cadrul Adunării Generale din 17 August 1995. Pentru supravegherea activității FNI, societatea SOV INVEST a avut în perioada 1995-1999 contracte de verificare și certificare a raportului anual al Fondului Național de Investiții cu cenzorii externi independenți Grosoiu Apostol pentru exercițiul financiar al anilor 1996-1997 și Andrei Marius pentru exercițiul financiar al anilor 1998 și 1999. Pe 15 septembrie 1995, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a autorizat funcționarea FNI, care avea ca obiect de activitate “mobilizarea economiilor bănești ale membrilor săi și plasarea comună a acestora, în condiții de profitabilitate superioară a plasamentelor individuale pe piața monetară și de capital românească și internațională”.

În anul 1996, Societatea Generală de Investiții (acționarul majoritar al FNI) controlată de Sorin Ovidiu Vîntu și Gheorghe Negură, a primit un credit de la Bancorex în valoare de 3.007.967 $. Împrumutul a fost garantat cu cinci bilete la ordin avalizate de FPP 2 Moldova (actualul SIF 2 Moldova) – instituția financiara fiind condusă atunci de Corneliu Iacobov și Ion Andrei zis Niki. În anul 2006, datoria de 3 milioane de dolari figura încă ca neachitată în scriptele AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului).

În 1997 Sorin Ovidiu Vîntu vinde participația sa la Fondul Național de Investiții “specialistei” Ioana Maria Vlas, care a devenit presedinte al SOV Invest si administrator al FNI.

În anul 1997 economistul Camenco Petrovici ocupa funcția de director economic la Primăria Generală a Bucureștiului, perioadă în care prin biroul primarului general s-a perindat și juristul Victor Ciorbea susținut de formațiunea politică Convenția Democrată Română (CDR). După ce Victor Ciorbea a fost numit prim-ministru, în martie 1997, Constantin Teculescu este înlocuit de la conducerea CEC-ului cu Camenco Petrovici susținut de Radu Vasile. La momentul respectiv funcția de președinte al CEC a fost negociată, conform algoritmului, la nivelul partidelor din Coaliție. Radu Vasile, pe atunci secretar general al partidului, a fost unul dintre cei doi negociatori țărăniști care l-au „înfipt” pe Camenco în fotoliul de președinte al CEC. Ulterior Ioana Maria Vlas semnează cu CEC-ul condus de Camenco Petrovici un contract de fidejusiune prin care CEC (100% capital de stat !) garanta fondurile investite în Fondul Național de Investițiicontra unei contribuții lunare în valoare de 5 miliarde de lei (ROL).

În aceste împrejurări favorizante, Fondul Național de Investiții a atras un număr mare de investitori prin dobînzile mari practicate la depozite, acestea depășind de 3-4 ori media dobînzilor bancare cît și prin contractul semnat de CEC de garantare a depozitelor făcute la FNI. Prin contractul de garantare amintit, CEC se angaja ca în cazul falimentului Fondului Național de Investiții să despagubească investitorii acestuia cu suma depusă inițial.

În cursul lunii Aprilie 2000, apar primele semnale negative legate de întârzierile survenite în cadrul retragerii unor sume mari de bani din FNI. Imposibilitatea efectuării unor plăți la sucursala FNI din Cluj declanșează primele semne de panică în rândul investitorilor. Poliția Economică și Procuratura se autosesizează și în data de 16 Mai 2000, Ioana Maria Vlas este chemată în mod oficial la sediul Poliției București pentru a da explicații cu privire la soarta banilor depuși la fondurile FNI și FNA. Imediat după declanșarea anchetelor, Ioana Maria Vlas fuge în Israel, la Tel Aviv, iar la scurt timp, Nicolae Popa, directorul Gelsor pleacă și el în Indonesia la Jakarta.

Fondul a functionat ca joc piramidal, sub privirea ingaduitoare si interesata a autoritatilor statului roman. In urma prabusirii lui au ramas 318.000 de „investitori” pagubiti.

Dupa analizele care s-au facut asupra dosarului FNI, s-a ajuns la concluzia ca multi dintre banii declarati de Fond n-au existat niciodata. “Investitorii” se imbogateau de fapt doar pe hartie. Dobanzile false care se declarau erau doar pentru a atrage cat mai multi oameni.

In alta ordine de idei, banii depusi de cei peste 30.000 de pagubiti s-au evaporat tocmai pentru ca randamentele declarate erau false si o parte din sume au fost retrase “la timp” de cei care au apucat. In realitate, Fondul de Investitii nu investea nimic, ci doar plimba banii dintr-o parte in alta, de la cei care-i depuneau, la cei care-i retrageau.

Totul s-a prabusit in momentul in care nu s-a mai putut acoperi acest sistem piramidal. De asemenea, banii de la FNI au fost scosi de acolo prin companii pe care Fondul le-a cumparat la preturi supraevaluate. Companiile valorau 10.000 de lei si erau cumparate cu 100.000 de lei, de exemplu. Din dosarul FNI reiese ca Sorin Ovidiu Vintu ar fi vandut mai multe astfel de companii Fondului National de Investitii, atat personal cat si prin interpusi.

Cand FNI s-a prabusit, CNVM, Ministerul Finantelor, organele judiciare etc., care trebuiau sa supravegheze si sa controleze, conform legii si atributiilor conferite de proriile acte normative functionarea Fondului, au descoperit ca peste 90% din fonduri fusesera cheltuite pe astfel de achizitii de firme ieftine cumparate la preturi exorbitante.

Cu putin inainte de prabusire, in anul 2000,  Sorin Ovidiu Vintu a retras din Fond mari sume de bani si i-a vandut compania care administra Fondul, GelsorIoanei Maria Vlas, care a devenit ulterior raspunzatoare de prabusirea FNI.

Căderea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), în mai 2000, a rămas în istorie drept cea mai mare fraudă financiară cifrată la 300 de milioane de dolari, un cutremur care a zdruncinat un întreg sistem financiar.

A fost începutul unui scandal cu efecte sociale, economice şi politice. Deşi au trecut 13 ani de atunci acum autorităţile se chinuie să găsească vinovaţii, în timp ce guvernul face slalom ca să protejeze instituţiile de plata despăgubirilor. A plătit cineva pentru FNI? Nu, in afara de condamnarile penale, niciuna din partile responsabile civilmente nu i-a despagubit pe investitori.

Astăzi foştii investitori ai FNI au ajuns să ceară executarea silită, pentru că au obţinut în instanţă recunoaşterea drepturilor de a fi despăgubiţi, iar CNVM, ulterior transformata si reorganizata succesiv pentru a-i innebuni pe pagubiti, astazi denumita AAAS, se joaca cu vervii si viata pagubitilor. Nicio autoritate a statului nu ştie însă cuantumul exact al pagubelor pe care le are de plătit către aceste persoane. Înainte de a da faliment, FNI avea circa 300.000 de investitori, dar ca parti civile in procesul penal s-au constituit numai 130.000 de persoane care s-au reunit în zeci de asociaţii in toata tara, care au deschis sute de procese pentru a-şi recupera pagubele.

 

RASFATATA ANRP

 

Spre deosebire de AAAS (fosta, initial, CNVM), ANRP a fost extrem de rasfatata de guvernele Boc, care au pompat bani cu nemiluita in conturile ANRP pentru despagubiri/retrocedari cu destinatie speciala: camarila de partid si acolitii sai.

Numai în patru ani, între 2007 şi 2011, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietăţilor a aprobat despăgubiri de aproape un miliard de euro în toată ţara. În tot acest timp, titlurile de despăgubire au fost acordate unor oameni de afaceri care nu erau moştenitori ai terenurilor revendicate. Ulterior, cuantumul despagubirilor a crescut de patru ori.

Printre cei care au primit titluri de despăgubire şi care se află în Top 30, să numără ginerele lui Traian Băsescu, avocatul Radu Pricop, omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis „Stelu”, şi nepotul lui Gigi Becali, Vasile Geambazi. Cele 30 de despăgubiri acordate de ANRP depăşesc valoarea de 4 miliarde de lei.

în 15 martie 2011, Crinuţa Dumitrean şi membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor – Sergiu Ionuţ Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Remus Baciu, Marko Attila, Alina Bica, Oana Vasilescu, Dragoş Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru – au aprobat în unanimitate raportul întocmit de societatea de evaluare desemnată, SC Business Evaluator SRL, reprezentată prin evaluator Emil Nuţiu, privind soluţionarea dosarului de despăgubire al lui Gheorghe Stelian, pentru un teren agricol de 13 hectare din zona Plumbuita, în Sectorul 2 al Capitalei, a cărui valoare a fost supraevaluată cu peste 61 de milioane de euro.. Dorin Cocoş l-a învăţat pe Gheorghe Stelian cum să câştige bani prin intermediul ANRP. 130 de milioane de euro a luat Stelian din retrocedări ilegale, motiv pentru care este şi urmărit penal, alături de Alina Bica.

Cea mai mare despăgubire dată de ANRP în dosarele de retrocedare a proprietăţilor confiscate de comunişti a fost de 622 milioane lei şi a ajuns la Loreen Ellen Malaxa, Georgeta Palade Van Dusen şi Philip Theodore Palade, se arată într-o listă publicată de autoritatea naţională. Pe locul al doilea în topul despăgubirilor este Horia Simu, cunoscut cumpărător de titluri litigioase, care a primit de la stat 466 milioane lei pentru o proprietate ale cărei drepturi le-a achiziţionat de la proprietarii reali înainte ca despăgubirea sau procesul de retrocedare să fie finalizate.dezbatem in acest articol

Dar nu despre ANRP (cu Crinuta Dumitrean, Alina Bica, Ioan Oltean, Horia Georgescu si alti „artizani” ai fraudelor de la aceasta autoritate a statului roman, sau despre protejatii lor) dorim sa atragem atentia prin acest articol. Am dorit sa facem doar o comparatie a doua cazuri rasunatoare de infractori, fraude si umilire a cetatenilor romani, ambele nascute si intamplate din cauza lacomiei, indolentei si incompetentei organelor si institutiilor statale de control, verificare, supraveghere si a impotentei serviciilor de informatii.

 

SITUATIA PAGUBITILOR FNI

  1. Din punct de vedere legal, pagubitii FNI au dreptul deplin de a cere restituirea banilor indexate cu rata inflatiei. Prin Sentinta penala nr. 423/20.03.2007 pronuntata in dosarul nr. 24632/3/2006 de Tribunalul Bucuresti, Sectia a II-a penala, s-a dispus obligarea inculpatilor, in solidar cu COMISIA NATIONALA A VALORILOR MOBILIARE (CNVM)[1], la plata sumelor efectiv investite, indexate cu rata inflatiei incepand cu data de 24 mai 2000 si pana la achitarea lor, conform numarului de unitati de fond investite de fiecare parte civila, executarea facandu-se pe baza prezentarii certificatului de investitor in original si dupa anularea acestuia.

Impotriva acestei hotarari, CNVM si alte personae interesate au formulat apel, solutionat de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala si pentru cauze cu minori si de familie, prin Decizia nr. 164A din 18 iunie 2008, prin care instanta de apel nu a modificat calitatea procesuala si limitele raspunderii CNVM, insa a admis apelul declarat de AVAS sub aspectul raspunderii civile delictuale a acestei autoritati, cat si pentru alte situatii ce excedeau cauzei si nu prezinta relevanta in contextul in care abordam noi subiectul.

Impotriva deciziei Curtii de Apel Bucuresti, atat CNVM cat si alte parti civile au formulat recurs, solutionat de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia penala nr. 2098/04.06.2009, pronuntata in dosarul cu nr. unic  24632/3/2006, dispunandu-se admiterea in parte a recursului, constatand ca 724 parti civile, constituite ca atare in cursul urmaririi penale, nu au fost citate la judecata pe fond si nici la apel. ICCJ a dispus rejudecarea actiunii civile de catre Tribunalul Bucuresti (instanta a carei hotarare a fost casata, precizand limitele rejudecarii, respectiv solutionarea laturii civile prin prisma citarii legale a celor 724 parti civile necitate legal (fila 1267 din hoararea ICCJ).

Mai mult, dupa data ramanerii definitive a titlului executoriu, contestatoarea debitoare a tins, pe calea contestatiei in anulare, chiar catre desfiintarea titlului executoriu, dar, in ds. 10547/1/2011, ICCJ i-a respins cererea[2].

  1. Dupa data ramanerii definitive a titlului executoriu, debitoarea CNVM, ulterior AAAS (fosta AVAB, AVAS) trebuia, conform legislatiei nationale si europene sa, puna in executare imediat titlul executoriu, fara a-i mai obliga pe creditori sa declanseze procedura executarii silite, adica sa se adreseze, din nou, instantelor judecatoresti.

Toti executorii judecatoresti si avocatii consultati de noi, implicati in procesele cu despagubirile datorate de CNVM/AAAS, considera intemeiat si dovedit ca, oricum, debitoarea (indiferent cum se numea ea la anumite momente procesuale) a beneficiat suplimentar, ca „bonus”, de un termen de gratie de un an si cateva luni pana a fost redactata de Inalta Curte de Casatie si Justitie Decizia penala nr. 2098/04.06.2009, redactarea fiind finalizata in luna septembrie 2010, astfel ca, si din acest considerent, putem afirma, fara teama de a gresi, ca CNVM (ulterior AAAS) a avut suficient ragaz de timp, oferit fortuit de I.C.C.J., in conditiile in care, evident, isi cunostea calitatea de parte responsabila civilmente si ca urmeaza sa faca plati pentru care era necesar sa-si asigure fondurile necesare. De altfel se poate lesne observa ca intentia debitoarei a fost sa nu plateasca, intrucat aceasta, nici in bugetul pe anii 2010, 2011, 2012, 2013, 2014 si nici in 2015 (cel putin asa rezulta din adresa nr. 15/12298/08.04.2015 a AAAS), nu a prevazut cheltuieli aferente titlului executoriu,  Sentinta penala nr. 423/20.03.2007. In intreg acest rastimp generos, raportat la anul 2009, cand s-a pronuntat si s-a publicat minuta deciziei ICCJ, institutia debitoare nu si-a concentrat eforturile pe efectuarea platilor, ci, din contra, a facut toate demersurile pentru a le amana (prin blocarea procedurii de executare silita).

Astfel, debitoarea, nu numai ca nu a efectuat creditorilor intimati nicio plata din sumele la care a fost obligata, dar a actionat constant sicanatoriu, prin abuz de drept, amanand exasperant plata. A preferat sa cheltuiasca sume exorbitante din bani publici pentru a achita onorariile consistente avocatilor / caselor de avocatura (evitam a le da numele aici, dar numai uneia i-a achita 7 miliarde lei vechi) angajati sa o reprezinte in instante si cautiuni care – la nivelul anului 2013, se ridicau la 27 miliarde ROL), in loc sa se conformeze legislatiei in materie, practicii CEDO[3] si hotararilor instantelor judecatoresti nationale. In ipoteza ca ar fi dorit cu adevarat stingerea obligatiei de plata, AAAS avea si posibilitatea de a uza de procedura ofertei reale de plata urmata de consemnatiune, precum si de celelalte randuieli ale procedurii civile, avand ca finalitate eliminarea oricarei optiuni a creditorilor de a recurge, in extremis, la executarea silita.

Hotararile Curtii Europene, incepand cu cauza Hornsby contra Greciei (1997), continuand cu cele din cauzele Prodan c. Moldovei (2004), Tacea c. României (2005), Sandor c. Romaniei (2005), Teodorescu c. Romaniei (2009), Orha c. României (2006), Piştireanu c. României (2008) etc.[4], au  reiterat constant incalcarea de catre Romania a principiilor legislatiei europene si a jurisprudenţei Curtii în materia neexecutării ori a executării cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti interne definitive.

In esenta, conform acestora:

  • Pe de o parte, dreptul de acces la o instanta ar fi iluzoriu daca ordinea juridica interna a unui stat ar permite ca o decizie judecatoreasca definitiva si obligatorie sa ramana inoperanta fata de una din parti, executarea unei hotarari judecatoresti trebuind astfel considerata ca facand parte din „proces” in sensul art. 6 din Conventia europeana pentru pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale[5], iar
  • Pe de alta parte, executarea unei hotarari judecatoresti nu poate fi impiedicata, anulata sau amanata pe o perioada lunga de timp, mai mult – in ce priveste creantele stabilite impotriva statului ori a autoritatilor publice, s-a retinut ca administratia constituie un element al statului de drept, interesul sau fiind cel al bunei administrari a justitiei.
  • Pentru a fi si mai clar va prezentam un exxtras din Decizia CEDO Sandor c. Romaniei (2005) ca fiind extrem de relevanta in aceasta cauza: “Curtea, reaminteste ca nu este oportun sa ceri unei persoane, care in urma unei proceduri judiciare a obtinut o creanta impotriva statului, sa recurga la procedura de executare silita pentru a obtine satisfactie. Cu alte cuvinte, refuzul autoritatilor de a aloca sumele necesare platii debitului constituie si o atingere adusa dreptului prevazut de art. I Protocolul I. ”, mentionandu-se si ca „In consecinta, statul nu poate sa refuze, sa omita sau sa intarzie intr-un mod nerezonabil executarea unor hotarari irevocabile, lipsa fondurilor nefiind un motiv justificat pentru intarziere.”
  1. Una din conduitele de rea credinta ale AAAS si o mostra de comportament abuziv si sicanatoriu in raport cu creditorii pagubiti FNI, aceasta in dorinta – nelegitima, ignobila si care excede complet legislatiei nationale si europene – de a nu onora obligatiile de plata stabilite in sarcina sa printr-un titlu executoriu valabil si legal, constau in aceea ca AAAS ataca concomitent, fara a avea aparent vreun criteriu de alegere, la mai multe instante, executarea silita demarata si continuata impotriva sa, in speranta iluzorie ca va insela vreun complet de judecata sa ii pronunte o hotarare favorabila contrara adevarului juridic din speta dedusa judecatii, producand o bulversare a instantelor cu aceste dosare. care se afla in litispendenta (ex.: ds. nr. 45989/299/2013 si la Judecatoria Sectorului 1 si la cea a Sectorului 3, ds. nr. 46026/299/2013 – aceleasi judecatorii, ds. nr. 37935/3/2014 dublat de ds. nr. 46121/299/2013, ambele aflate concomitent la Tribunalul Municipiului Bucuresti) ori in care exista, deja, autoritate de lucru judecat (ex.: ds. nr. 51643/299/2014 al Judecatoriei Sectorului 1, cauza deja solutionata de Judecatoria Sectorului 3 in ds. nr. 11831/301/2013; ds. nr. 51344/299/2014 al Judecatoriei Sectorului 1, obiectul cauzei fiind deja solutionat definit de Judecatoria Sectorului 4 in ds. nr. 8004/4/2013; ds. nr. 49802/299/2014 al Judecatoriei Sectorului 1, cauza deja solutionata definitiv anterior de Judecatoria Sectorului 4 in ds. nr. 37828/4/2012; ds. nr. 37815/4/2014 al Judecatoriei Sectorului 4, cauza solutionata deja definitiv, culmea!, de aceeasi instanta).

Riscam a afirma ca, in aceste procese cu pagubitii FNI, AAAS actioneaza „deasurda” si „deavalma” pentru ca balamucul procedural sa fie deplin.

O astfel de situatie (care se numeste abuz de drept) si este posibila, probabil, si pe fondul:

– lipsei de respect a CNVM/AAAS fata de lege si regulile statului de drept;

– scutirii debitoarei autoritate de stat de plata taxei de timbru, a timbrului judiciar si a cautiunii (art. 7 din OG nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii[6], aprobata cu completari prin Legea nr. 288/2002, cu modificarile si completarile ulterioare aduse prin Legea nr. 92/2011 pentru aprobarea, cu modificari, a OUG nr. 4/2011 privind stabilirea unor masuri pentru reorganizarea AVAS si pentru executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice stabilite prin titluri executorii), contrar institutia publica ar fi acordat atentie cuantumului platilor cu acest titlu;

– posibilei dezorganizari din evidentele specifice proprii ale AAAS, cu privire la dosarele de instanta.

  1. Pe de alta parte, fiind paralele” cu aceasta legislatie europeana, protejate si de Guvernele succesive ale Romaniei (Boc, Ponta, Ciolos) care au emis OG si OUG ce impiedica executarea debitoarei – asa cum vom arata in episodul II – , precum si in dispretul cetatenilor, debitoarele CNVM si succesoarele sale in drepturi si obligatii (astazi, aceasta calitate avand-o AAAS), au refuzat despagubirile pe motiv ca nu au primit alocatii bugetare si au tot formulat, sistematic, acele contestatii la executare care au facut obiectul unor dosare de instanta.

Mai mult chiar, culmea tupeului, printre multiplele motive invocate in fata instantelor este si acele ca nu AAAS ar trebui sa raspunda, deoarece nu ar avea calitatea de debitoare, deci nu este parte pasiva in procese.

Indraznim sa ne exprimam asa deoarece AAAS isi contrazice propriul act de infiintare. Precizam, pentru cititorii nefamiliarizati cu diferitele tehnici legislative ca, in temeiul Legii nr. 113/23.04.2013 pentru aprobarea OUG nr. 93/2012 – infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii de Supraveghere Financiara, Art. II. – alin. (1) prevede clar: “Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului preia fără plată toate drepturile şi obligaţiile Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, rezultate din actele juridice prin care Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a fost obligată, ca parte responsabilă civilmente, la plata de despăgubiri către investitorii la Fondul Naţional de Investiţii”. Pe cale de consecinta, toate persoanele care se regasesc in anexele Sentintei penale nr. 423/20.03.2007 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a Penala in dosarul nr. 24632/3/2006, completata cu decizia penala nr. 164/A/18.06.2008 a Curtii de Apel Bucuresti-Sectia a II-a Penala, respectiv Decizia penala nr. 2098/04.06.2009 a I.C.C.J., sunt indreptatite sa solicite plata contravalorii unitatilor de fond prevazute in titlurile executorii. In temeiul Art. II. – alin. (2) al aceleiasi Legi nr. 113/23.04.2013, „Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului se subroga in toate drepturile si obligatiile procesuale ale Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si dobandeste calitatea procesuala pe care aceasta o are, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, in toate procesele si cererile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent daca este vorba de faza de judecata sau de executare silita”.

  1. Pentru ca umilirea creditorilor sa fie maxima, AAAS utilizeaza, in apararile pe care si le formuleaza in instante, expresia “Creditorii persoane fizice, si-au asumat ab initio riscul investitiei in actiuni, iar solvabilitatea acestora in viitor … nu poate fi garantata”, ceea ce arata , de fapt, atitudinea sa: dispretul elitei AAAS fata de plebea pagubitilor FNI si faptul ca nici nu intelege mecanismele pietei de capital, ale fondurilor de investitii si nici legitatile care trebuie sa le guverneze !

Avem a mai face doua observatii:

  • Riscul nu se asuma de catre investitor si fata de infractiunile administratorilor unui fond, deoarece se prezuma ca Statul, avizanf functionarea sa, prin institutiile publice abilitate cu atributii de supraveghere si control le va preveni, ceea ce tocmai nu s-a intamplat, aceasta fiind, de altfel, si unica ratiune juridica pentru care instantele judecatoresti a obligat in solidar CNVM la plata despagubirilor.
  • In aceasta “logica” a conducerii AAAS, contributorii sistemului fondurilor de pensii administrate privat (obligatorii) – acesta fiind doar un exemplu din multitudinea de alte fonduri, altul fiind Fondul Proprietatea – inseamna ca, de asemenea, si-au asumat riscuri similar celor la Fondul National de Investitii si ar trebui sa-si rasumpere actiunile / titlurile cat nu este prea tarziu, deoarece (folosind rationamentul AAAS), „solvabilitatea acestora, in viitor, nu poate fi garantata” (sic!).

 

  1. Si mai grav (spunem noi!), concomitent, incepand cu 2011, CNVM (autoarea AAAS), a trecut la amenintari si la exercitarea unor presiuni continue asupra bancilor comerciale si Trezoreriei Municipiului Bucuresti-Activitatea de Trezorerie si Contabilitate pentru ca acestea – in calitate de terti popriti catre care creditorii s-au indreptat pentru recuperarea creantelor – sa nu execute conturile bancare ale debitoarei („Va solicitam sa nu dati curs eventualelor notificari si/sau instiintari privind infiintarea popririi transmise de executorii judecatoresti”), inclusiv amenintari („Va atragem inca o data atentia asupra imposibilitatii legale a executarii/popririi acestor conturi in cadrul procedurilor de executare silita a CNVM” sau „… in caz contrar, CNVM va actiona in instanta toate entitatile responsabile pentru aceasta situatie” – ex.: adresele emise de CNVM, inregistrate la BCR-Sucursala “Unirea” cu nr. 4139/14 iunie 2011, 4178/15 iunie 2011, 4929/16 iunie 2011.

Ceea ce este peste putinta de a intelege a mai-marilor AAAS, dar, dupa cum vom vedea in al doilea episod si a Guvernului si a altor institutii responsabile, este ca, practic, niciun debitor si, cu atat mai mult, o institutie publica, a carei activitate implica o anumita stabilitate si credibilitate in orice stat de drept, nu se poate prevala de nicio dispozitie legala pentru a se sustrage de la plata debitelor datorate creditorilor.

Se impune ca atat autoritatile romane care emit acte normativ, cat si instantele judecatoresti, sa inteleaga ca exista un conflict evident intre dispozitiile art. 2 din OG nr. 22 / 2002, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 110/2007 si prevederile art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, iar in baza art. 11 si 20 alin. 2 din Constitutia Romaniei, avand in vedere si forta supralegislativa a tratatelor internationale in materia drepturilor omului in dreptul intern, normele in discutie trebuie a fi inlaturate de la aplicare.

Instantele nationale au atat rolul dar si obligatia de a interveni ori de cate ori drepturile persoanele fizice sau juridice, indreptatite la respectarea lor, fie sunt nesocotite, fie nu pot fi valorificate in mod real si obiectiv, intampinand impedimente, fie ele si de ordin procedural sau legal.

Normele legale internationale (insusite prin tratate si conventii de catre statul roman) este necesar a fi aplicate cu prioritate, in masura in care contravin legilor interne si ordinii legislative nationale.

Conventia este necesar a fi aplicata cu prioritate, in caz contrar, drepturile si interesele persoanei indreptatite urmand nu numai a nu mai putea fi valorificate, dar o valorificare, mult ulterioara, cu intarziere poate echivala cu lipsa acesteia, devenind strict teoretica si iluzorie.

Judecatorul national este “primul judecator european” care are posibilitatea si, implicit, obligatia, de a aplica cu prioritate Conventia in detrimentul unor dispozitii legale nationale contrare.

Chiar daca prevederile legale amintite  sunt in vigoare si, in mod logic, aplicabile in ordinea interna, ele sunt insa in totala contradictie atat cu prevederile Conventiei Europene, dar si cu jurisprudenta CEDO.

Daca cvasi-majoritatea instantelor de judecata investite a solutiona – pe diferitele grade jurisdictionale – litigiile dintre creditorii pagubiti FNI si CNVM/AAAS au aplicat corect legislatia, au fost unele instante sau complete de judecata ale aceleiasi instante care, din motive pe care nu le comentam, au dat castig de cauza AAAS, desi spetele sunt identice (probabil insa, fie ca anumite particularitati ale dosarului au fost defavorabile creditorilor – de exemplu anumite vicii ale procedurii de executare silita inceputa de birourile de executori judecatoresti – fie, pur si simplu, au interpretat legea intr-o maniera proprie, ori au judecat potrivit propriei constiinte care le-a dictat ca debitoarea nu poate fi executata silit).

Nu suntem abilitati a face aprecieri asupra actului de justitie, in articolul de fata si in cel care va urma, noi referindu-ne la miile de persoane care au castigat definitiv procesele de executare silita cu CNVM/AAAS, exprimandu-ne stupoarea si indignarea ca, intr-un stat de drept si democratic cum Romania se pretinde a fi, mai avem putin si se implineste un deceniu de cand dreptul acesta a fost consfiintit de instante si nici pana in prezent nu au primit un leu despagubire.

In articolul urmator va vom prezenta lupta surda pe care o duce o asociatie a pagubitilor FNI (acestia actionand fie pe cont propriu, fie prin asociatiile constituite pentru a le apara drepturile si redobandi banii cuveniti), respectiv „ASOCIATIA PAGUBITILOR F.N.I. – PROCES PENAL PLOIESTI – PRAHOVA”, precum si, in context, protectia de care debitoarea s-a bucurat, de-a lungul timpului, de protectia tuturor guvernelor si a celorlalte autoritati ale statului, motivele pe care noi le intuim urmand a fi dezvoltate la locul si momentul potrivit.

In final, atat pentru nu lasa acest material incomplet, cat si pentru a pregati cititorii cu problematica urmatorului, tinem sa facem urmatoarele precizari:

– din cei aproximativ 130.000 de pagubiti FNI din anexele la titlul executoriu, numai aproximativ 11.000 au pasit pe calea executarii silite;

– din cei peste 11.000 de creditori, nu toti au castigat in instante procesele cu CNVM/AAAS, astfel ca astfel ca sustinerea conducerilor succesive ale AAAS ca ar avea de despagubit 130.000 de persoane este falsa;

– cei care, din cei 11.000 de pagubiti, care au obtinut definitiv incuviintarea executarii silite, sunt persoane extrem de vulnerabile din punct de vedere al varstei (peste 70% au intre 66-80 ani), starii de sanatate si conditiilor precare de subzistenta din Romania ultimilor ani;

In fine, rugam cititorii sa nu cada in capcana intrebarilor manipulatoare ori alegatiunilor unor rau-voitori, de genul: „Dar cine i-a obligat, domnule, sa-si bage banii acolo?, „Inseamna ca aveau bani multi, ca altfel nu-si permiteau sa-i investeasca in Fondul ala”, ori „Daca au fost lacomi si au crezut ca se imbogatesc peste noapte, cu bani nemunciti, acum sa planga ca fraierii dupa ei!”. Va asiguram ca aproximativ 80% din cei 4330 investitorii din judetul Prahova nu au cumparat mai mult de 200-250 unitati de fond, majoritatea strangandu-si toti banii din casa, adunandu-si toate economiile si chiar imprumutandu-se pentru rotunji putin investitia. Deci, nu erau oameni bogati, in nici-un caz! Subliniem, nu ne referim la cei care au cumparat mii sau sute de mii de unitati de fond, dupa cum, nici in cazul despagubitilor ANRP nu ne referim la cei care au obtinut sute de milioane de euro. Demersul nostru vizeaza omul de rand, cu un statut mediu, atat social cat si financiar-material, care a investit la un fond aprobat si avizat de statul roman (nu unul clandestin), aflat sub contrlul acestuia si girat de CEC! (Ec Adrian Radu).

(Va urma)

[1] Formularea completa este: „…inculpatii Vlas Ioana Maria, Petrescu Marian, Popa Nicolae, Sima Mihaela, Batrin Gavril, Dita Ioan, Andrei Marius, Boboc Stefan, Bebis Cezara Cecilia, Costescu Mircea, Negura Gheorghe, Ionescu Muscel Ianculescu Mircea in solidar cu partile responsabile civilmente: SC Gelsor SA, SC SOV Invest SA, SC CEC Valori Mobiliare, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si AVAS la plata despagubirilor civile catre un nr. de 130.798 parti civile constituite in aceasta calitate procesula pe parcursul urmaririi penale cat si in faza cercetarii judecatoresti, la nivelul sumelor efectiv investite, indexate cu rata inflatiei incepand cu data de 24 mai 2000 si pana la achitarea lor, conform numarului de unitati de fond investite de fiecare parte civila”.

[2] Decizia penala 1738/28.04.2011: “Respinge, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de contestatoarea Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare împotriva Deciziei penale nr.2098 din 4 iunie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 24632/3/2006. Obligă contestatoarea la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă.”

[3] Dorim sa subliniem ca atitudinea CEDO fata de Romania s-a inasprit, iar AAAS continua sa incalce flagrant drepturile fundamentale ale cetatenilor romani carora le datoreaza despagubiri, riscand a atrage Romaniei noi condamnari. Astfel, cum „recomandările” din cauzele Viaşu, Katz, Denes, Brumarescu, Faimblat etc. împotriva României nu au determinat statul să remedieze disfuncţionalităţile sesizate de CEDO, s-a aplicat procedura hotărârii-pilot. Diferenţa este aceea că, de această dată, Curtea nu a mai adresat României „recomandări”, ci a obligat statul să ia măsurile dispuse.

[4] In materie de executare silita (a neexecutării ori a executării cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti interne definitive) sunt peste 40 de hotarari CEDO de condamnare a statelor.

[5] Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale semnată la 4 noiembrie 1950, ratificata de Romania la data de 20 iunie 1994.

[6] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002.

Exclusiv

Eugen Tomac, 5 întrebări pentru un loc eligibil/Este corect ce faci PMP-ului?

Prahova Mea

Publicat

pe

O noua minciuna ordinara si o incercare disperata de manipulare marca „tomac”, ucraineanul cu probleme penale, manipulare incercata prin „interviul” „aparut” in News.ro, publicat in data de 18.01.2022, orele 08.25: „INTERVIU – Eugen Tomac: Cristian Diaconescu a negociat pentru el funcţia de ministru al Justiţiei la discuţiile de fuziune cu PNL. A şi spus că el cunoaşte foarte bine dosarele”

https://www.news.ro/politic-intern/interviu-eugen-tomac-cristian-diaconescu-a-negociat-pentru-el-functia-de-ministru-al-justitiei-la-discutiile-de-fuziune-cu-pnl-a-si-spus-ca-el-cunoaste-foarte-bine-dosarele-1922402518502022010820557972?fbclid=IwAR1JoRzuCNCFuhZrp3nkW25rbCZ6IWnICiwX7PlPWChg2aFWabCUzi4EVuc

„Europarlamentarul PMP Eugen Tomac susţine că actualul preşedinte al partidului, Cristian Diaconescu, a negociat cu PNL, în prezenţa sa, postul de ministru al Justiţiei. Discuţia despre ministerul Justiţiei a avut loc în toamnă, în contextul negocierilor pentru fuziunea PNL-PMP. Eugen Tomac nu respinge o revenire în fruntea partidului şi crede că liderul actual, Cristian Diaconescu, are şanse mici să continue ca preşedinte, din moment ce ”70% din liderii PMP au solicitat un congres pentru a alege o nouă conducere”.
„News.ro: Cronologic, cum au decurs negocierile dintre PNL şi PMP pentru fuziune?
Eugen Tomac: În primul rând, cel mai important lucru de subliniat este că PNL dintotdeauna a sabotat activitatea PMP. În 2016, ne-au luat candidaţi la locale, în 2020 s-a repetat aceeaşi situaţie. Într-un fel sau altul, am fost într-o competiţie continuă pe acelaşi electorat de dreapta, dar PNL n-a avut niciodată o parte din acest electorat, care i-a fost fidel preşedintelui Traian Băsescu. În 2020, a existat o invitaţie din partea domnului Orban de a face o fuziune cu PNL.
Înainte de alegeri?
Înainte de alegerile locale. Între premierul Orban şi preşedintele Băsescu a existat o discuţie, iar răspunsul preşedintelui Băsescu a fost cât se poate de limpede: nu suntem interesaţi de un asemenea proiect. Consecinţa a fost că PNL ne-a exclus de la orice coaliţie de dreapta la alegerile locale, în condiţiile în care domnul Orban mi-a spus că va insista ca PMP să facă parte dintr-o coaliţie de dreapta, inclusiv la Bucureşti.
Până la urmă, la Bucureşti aţi scos singuri 10%, iar pe ţară aţi ieşit pe locul trei, deci nu v-a dăunat atât de mult refuzul fuziunii.
Da, prin candidatura domnului Traian Băsescu am mobilizat electorat foarte mult în ţară, astfel PMP reuşind să obţină cei mai mulţi aleşi locali după PSD şi PNL. Aceasta este zestrea pe care partidul nostru o are la ora actuală. În cursul anului trecut, după Congresul PNL din septembrie, preşedintele proaspăt ales Florin Cîţu ne-a invitat să analizăm dacă dorim o fuziune între PNL şi PMP.
V-a invitat pe dumneavoastră şi pe Cristian Diaconescu?
Discuţia întâi a avut-o cu mine şi, având în vedere că eu sunt doar membru al PMP, i-am recomandat domnului Cîţu să discute cu preşedintele partidului, domnul Diaconescu, ceea ce a şi făcut. Domnul Diaconescu a informat partidul despre această discuţie, iar PMP a dat un vot în unanimitate în care eu şi domnia sa am fost mandataţi să începem discuţiile cu PNL.
Pentru fuziune.
Evident, pentru un proiect comun PNL-PMP.
Staţi puţin! Această expresie – ”proiect comun” – a fost folosită şi de Cristian Diaconescu, dar nicidecum în sensul unei fuziuni, ci doar al unei colaborări între PNL şi PMP.
Evident că discuţia a fost despre fuziune. Eu chiar am avut o intervenţie într-o şedinţă a partidului, pe zoom, unde am spus de două ori: ”Dragi colegi, pentru a nu exista niciun fel de confuzie, trebuie să ştiţi că invitaţia liberalilor nu este pentru a face acte de caritate, ci urmăresc înghiţirea PMP, deci e o fuziune”. Prin urmare, toţi cei prezenţi la şedinţă au ştiut că mergem să începem discuţiile cu PNL pentru o eventuală fuziune.
La discuţia cu PNL, aţi negociat pentru dvs locul 5 pe lista PNL la europarlamentare, aşa cum se vehiculează pe surse?
Nu, este o glumă. Este una dintre minciunile care s-au tot spus în aceste zile. La această discuţie am participat eu şi domnul Diaconescu din partea PMP, iar din partea PNL au participat domnul preşedinte Florin Cîţu şi domnii prim-vicepreşedinţi Iulian Dumitrescu şi Gheorghe Flutur. Am stabilit că trebuie să se formeze o echipă comună de negociere. La această discuţie, domnul preşedinte Diaconescu, deşi ştiam cu toţii că motivul ruperii coaliţiei PNL-USR era Ministerul Justiţiei, s-a oferit să-şi pună la dispoziţie expertiza pe care o are – a şi spus că el cunoaşte foarte bine dosarele – bineînţeles, făcând aluzie expresă la Ministerul Justiţiei. Iar cei din PNL au spus că ministerele trebuie discutate cu PSD, pentru că erau exact în faza în care purtau negocierile pentru formarea noului guvern.
Ca să fie clar: spuneţi că domnul Diaconescu încerca să negocieze pentru el funcţia de ministru al justiţiei?
Evident. A spus şi în partid că cei de la PNL par a fi deschişi să aibă o discuţie inclusiv la nivel de ministere, iar de faţă cu mine, în formatul pe care l-am prezentat, domnia sa şi-a oferit expertiza pentru Ministerul Justiţiei. Repet, cei de la PNL au spus că nu se discută despre ministere.
Dar despre alte funcţii aţi mai discutat cu PNL?
În acel format s-a discutat doar despre formarea unei comisii comune în care să vedem ce propune PMP şi ce oferă PNL. Nu s-a discutat nici despre funcţii, nici despre europarlamentare, nici despre secretari de stat. Apoi, domnul Diaconescu nu a mai vrut să continue discuţiile.
Şi care a fost explicaţia?
Nu a explicat niciodată, pentru că de atunci noi nu am mai avut nicio şedinţă.
Şi cum s-a ajuns la această ruptură dintre dvs şi Cristian Diaconescu?
Nu este o ruptură. Suntem prea mici pentru a avea conflicte interne. Este pur şi simplu o viziune diferită a domniei sale faţă de a mea cu privire la modul în care este gestionată viaţa unui partid. O parte din colegi mi-au solicitat să-i cer domnului Diaconescu să convoace o şedinţă pentru a discuta chestiuni care ţin de administraţia locală. Avem o majoritate PSD-PNL-UDMR care are peste 90% din administraţia publică în curtea sa. Primarii noştri sunt neglijaţi. Partidul nu a avut o viaţă internă activă în ultimul an, motiv pentru care i-am cerut domnului Diaconescu o şedinţă pentru a dezbate aceste chestiuni.
Şi de la o şedinţă s-a ajuns tocmai până la convocarea unui congres.
Domnul preşedinte nu a dorit să convoace această şedinţă şi nu ne-a explicat niciodată care este motivul, dar mi-a spus mie, în prezenţa celor doi secretari generali adjuncţi, că avem formula prevăzută în statut, că atunci când o treime din organizaţiile PMP solicită convocarea unei şedinţe, să o facem. Şi eu am acţionat ca un om responsabil. Toate şedinţele noastre sunt convocate pe grupul de WhatsApp, iar acolo 34 de lideri ne-am asumat covocarea acestei şedinţe. Domnul preşedinte Diaconescu a participat la aceste discuţii, şi-a spus şi punctul de vedere. Am crezut cu toţii că vom avea o şedinţă aşezată, în care să dezbatem problemele de pe agendă. Din păcate, din raţiuni pe care nu le înţeleg, domnia sa nu a dorit să vină la partid, la o întâlnire cu 46 de lideri ai PMP, însemnând practic peste 70% din conducerea partidului. Pentru că nu a participat la această şedinţă, evident că în mod spontan s-a ridicat această problemă de a convoca un nou congres în data de 19 februarie, pentru a reaşeza lucrurile astfel încât PMP să redevină un jucător pe scena politică, chiar dacă nu este în Parlament.
Veţi candida la şefia PMP?
Noi am convocat, împreună cu domnul Diaconescu – pentru că am avut o întâlnire cu domnia sa în urmă cu două zile – o întâlnire la Sibiu, la invitaţia domnului Ariton, preşedintele organizaţiei noastre de acolo. Ne vom întâlni la Sibiu şi vom stabili care este formula cu care este cel mai bine să mergem în congres pentru a ieşi mai întăriţi şi nicidecum mai dezbinaţi.
Dar vă tentează să candidaţi din nou?
Eu am fost de trei ori preşedintele PMP: când l-am fondat, după ce s-a retras Elena Udrea şi după retragerea preşedintelui Traian Băsescu. Eu sunt un om politic cu simţul răspunderii, dar nu alerg după funcţii.
Totuşi, rămâne o piatră de moară eşecul dvs în a atinge pragul electoral la alegerile din 2020. Mai puteţi ajuta acum partidul?
Mai sunt trei ani până la alegeri. Obiectivul PMP este unul singur: de a păstra echipa unită şi de a încerca să convingă şi alţi oameni să vină alături de un partid curat şi curajos. Trebuie să ne restartăm echipa, împreună şi cu domnul Diaconescu, astfel încât să putem merge mai departe. Eu sunt convins că vom ieşi întăriţi din această dispută internă.
La Congres veţi vota o rezoluţie care să-l oblige pe viitorul preşedinte al partidului să fuzioneze cu PNL?
Nu, exclus. La congresul din 19 februarie nu se discută despre nicio fuziune. Statutul PMP prevede că o fuziune sau o alianţă se realizează cu 75% din voturile celor prezenţi la un congres. Deci cine a împins această discuţie în mod iresponsabil în spaţiul public n-a făcut decât un mare rău partidului. Eu ştiu ce înseamnă o fuziune, pentru că PMP a mai avut această experienţă cu UNPR, care a eşuat.
Ce şanse îi daţi lui Cristian Diaconescu să rămână preşedinte al partidului?
Şansa pe care i-o va da Congresul.
Mai mari, mai mici?
În condiţiile în care peste 70% din liderii PMP au solicitat un congres pentru a alege o nouă conducere a PMP, îmi este foarte greu să vă dau un alt răspuns decât cel pe care l-au dat colegii mei prin vot. Într-un partid, deciziile se iau prin instrumente democratice. Îţi convin, nu-ţi convin, e o altă chestiune.
Deci şansele sale sunt mici. Am mai văzut o ştire care spunea că domnul Diaconescu a negociat şi cu PNL, şi cu PSD o eventuală fuziune. Ştiţi de vreo discuţie cu PSD?
Nu cunosc şi nu vreau să intru în speculaţii.
Se mai implică Traian Băsescu în viaţa de partid?
Nu, după alegerile parlamentare, domnul Băsescu nu s-a mai implicat nicio clipă în activitatea partidului, dar moştenirea sa politică trebuie promovată în continuare, pentru că urmăreşte obiective vitale pentru societatea noastră: de la legea sănătăţii, care este şi astăzi de actualitate, până la reforma parlamentară prin reducerea numărului de parlamentari la 300. Din păcate, Parlamentul ignoră două decizii ale CCR”.
Presedintele PMP, Cristian Diaconescu, a reactionat, atat pe pagina sa de socializare, cat si pe PAGINA OFICIALA A PMP de pe FACEBOOK:

https://m.facebook.com/103838215537756
„Îmi propusesem în aceste zile să păstrez tăcerea în legătură cu falsele frământări create în interiorul partidului, tocmai pentru a nu alimenta planul ticluit de o mână de colegi binevoitori de a vinde ieftin Partidul Mișcarea Populară.


Așa-zisa ședință a Colegiului Național de săptămâna trecută, preluarea abuzivă a canalelor oficiale de comunicare ale PMP, alimentarea liderilor PMP cu informații și zvonuri false, precum și declarațiile și interviurile pe care domnul Tomac le oferă nu sunt decât etape ale unei strategii de a băga Partidul Mișcarea Populară în moarte clinică, pentru ca mai apoi să îl poată oferi pe de-a-ntregul sau pe bucăți altor formațiuni politice în schimbul unor beneficii personale iluzorii.
Totuși, gândindu-mă la munca pe care eu și mulți alți colegi din PMP, inclusiv fondatorul său, am depus-o încă de la înființarea lui, la eforturile oamenilor din teritoriu care au dus, alături de noi, bătălii electorale mânați doar de convingere și nu de promisiunea unor funcții vremelnice în administrația publică, dar și la votul de încredere primit de la sute de mii de români care au crezut și cred în continuare că PMP are o voce diferită de a altora în politica românească, mă simt dator să fac următoarele precizări:
– Am un background profesional care îmi dă dreptul să nu mă împiedic și nici să depind de vreo funcție publică sau politică. Așadar, în ceea ce privește discuția cu lideri ai PNL pe care domnul Tomac o evocă, am participat la invitația și rugămintea acestuia din urmă, nu la invitația liberalilor. În cadrul acelei întâlniri nu s-a vorbit în niciun moment de funcția de ministru al Justiției, ci discuția deschisă de domnul Iulian Dumitrescu a vizat o cu totul altă tematică, legată de fondurile europene.
– Înainte de acea întâlnire, domnul Eugen Tomac mi-a spus că a transmis către PNL lista cu solicitările de funcții pe care o trimisese și către domnul Ludovic Orban, atunci cand erau împreună la guvernare.
– La întâlnirea de la Sinaia pe care domnul Tomac o aduce în discuție nu s-a votat în unanimitate nicio fuziune. Pentru că situația era deosebit de tensionată, au fost puse în discuție trei variante: fuziune, nicio fuziune sau colaborarea pe proiecte. Aceasta din urmă a fost și cea care a fost supusă la vot și aprobată. Întâlnirea de la Sinaia a arătat tuturor membrilor PMP că interesele unui grup nu se pot constitui în interesele întregului partid, iar munca de 7 ani a unor oameni de a construi o mișcare politică populară nu poate fi ștearsă cu buretele și vândută la kilogram.
– În urmă cu trei zile, i-am propus domnului Tomac să ne înțelegem în interior pe temele pe care a creat și alimentat disputa internă. Având în vedere că acest lucru nu s-a întâmplat, mă simt nevoit să nu mai particip la nicio întâlnire care are, până la urmă, drept efect destrămarea Partidului Mișcarea Populară. Refuz să particip la orice încercare de sabotare a existenței și viitorului PMP și îmi doresc ca proiectele PMP să nu fie deturnate de interesele meschine ale unor colegi.
– De asemenea, astăzi vor fi depuse în instanță contestațiile referitoare la încălcările Statutului PMP în legătură cu adunarea din 12 ianuarie. În prezent, partidul este blocat ca efect al mișcărilor întreprinse de domnul Eugen Tomac”.
In zilele urmatoare, Incisiv de Prahova – va DEMONTA toate minciunile si manipularile gastii „PMP tomac”. Vom reveni! (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Pentru unii șefi regulile sunt făcute doar pentru a fi încălcate/Prima tentativă de fraudă la acordarea sporului de lucrări excepție

Prahova Mea

Publicat

pe

Este frustrant să urmărești in ce hal a ajuns justitia românească si, in special – prahoveana,  actuală. Pur și simplu celebra expresie (spusă la mișto) “Noaptea minții”, devine cât se poate de concretă.

Cand un judecator confunda reprezentantul reclamantei cu reprezentanta paratei cum se numeste: abuz in serviciu sau incompetenta?”

Am promis ca o sa scriu despite toate mizeriile cu care m-am confruntat de cand sunt presedinte al Uniunii Asociatiilor de Proprietari Prahova atat din partea unora care la un moment dat erau in interior, cat si din cauza magistratilor si organelor de politie care si-au demonstrat limitele, ca sa fiu elegant in exprimare. O sa incep cu cea mai recenta isprava care vizeaza un proces facut firmei HR Star 2005 din Bucuresti, cu care UAP Prahova a colaborat in anul 2019, in perioada in care economist era un individ pentru care fisa postului si Regulamentul de Ordine Interioara erau niste chestii abstracte, poate cubice, precum picturile lui Picasso. Deh, probleme cu autoritatea, nevindecate, care vin, probabil, din coplarie.

Ca sa rezumam, omul a facut in 16 ianuarie 2019 o sesizare la ANAF in care le spunea celor de acolo ca UAP ar trebui sa plateasca TVA, desi nu incasa si era scutita de art. 292 lit.k din Codul Fiscal, de care nu auzise. Daca l-ati fi vazut cum m-a mintit in fata ca nu el a facut sesizarea, vreo zece luni, ati fi zis ce om minunat. Cu siguranta este, dar pentru oameni de aceeasi factura ca el, carora le face anumite servicii care ii tin aproape. Incheiem referirile la el in acest articol, spunand ca atunci cand am avut confirmarea de la ANAF ca el a fost cel care a stat la baza controalelor ANAF( pentru ca au fost doua, in primul nu s-a dispus nimic, iar la al doilea inspectorii au dat o decizie de impunere de 4,2 miliarde lei vechi cu tot cu penalitati, motiv pentru care ne judecam si acum cu aceasta insitutie), am cerut firmei de HR sa gaseasca solutii sa fie dat afara cu respectarea normelor in vigoare.

Acum ajungem la procesul a carui desfasurare ci solutie finala de fond o sa bulverseze, cu siguranta, pentru ca nu are nicio legatura cu realitatea. Adica e o bataie de joc din parte unei judecatoare de la Judecatoria sectorului 4 din Bucuresti, respectiv Alexandra-Ioana Antonache ( Zamfir)- cea din poza. Modul in care firma HR Star 2005 SRL, condusa de Adriana Antonevici, director general a inteles sa isi indeplineasca sarcinile contractuale au condus la un litigiu de munca in care fostul angajat a primit peste 90.000 de lei. Adica Omul Paguba, cum il mai alintam noi, a produs prejudicii mari la UAP, pentru care vreau sa le recuperez de la firma d-nei Antonevici, care a intocmit documentele pentru desfacerea contractului de munca, a dat numar de inregistrare de la firma sa la acestea si a facut strategia prin care individului i-a incetat contractual de munca.

Dupa ce doua judecatoare de la Curtea de Apel Ploiesti nu ne-au admis cererea de chemare in garantie prin care firma de HR era chemata sa raspunda pentru greseala facuta si constatat de ele, ne-au trimis sa ne judecam in pretentii pentru recuperarea sumei. Mentionez ca cele doua judecatoare, respectiv Veronica Izabela Stanescu si Violeta Dumitru au fost sesizate la Inspectia Judiciara pentru faptul ca au judecat chemarea in garantie asimiland-o unui caz anterior intre doua societati comerciale in care Curtea de Apel Ploiesti daduse o sentinta de respingere a cererii de chemare in garantie. Speta pe care au asimiliat-o nu avea nicio legatura cu un litigiu de munca precum cel in care eram noi, dar pe ele, saracele, le-a durut in motul de la basca de posibilele consecinte asupra UAP Prahova. A primat, cum de multe ori primeaza nejustifciat in litigiile de munca, interesul angajatului, chiar daca acesta produce prejudicii angajatorului.

Veti vedea pe marginea articolelor ce vor urma cum inteleg judecatorii sa se puna in slujba adevarului si veti putea trage concluziile daca au fost corecti sau partinitori cu cei cu care ne-am aflat in litigii.

Sincer, dupa atatea incercari, a devenit amuzant sa-i vezi cum isi dau arama pe fata, cum trateaza probele si dovezile pe care le depui pentru a demonstra ceea ce ei, bieti orbi platiti regeste, nu vor sa vada.

Dar sa revenim…Cele doua judecatoare ne-au respins cererea de garantie si am fost nevoti sa mergem la Bucuresti sa recuperam banii pe care i-am dat fostului angajat desi demonstrasem ca nu eram vinovati de procedura desfacerii contractului de munca al acestuia.

Acum incepe spectacolul. Asezati-va bine in scaune, pregatiti-va de comedia care o are in rolul principal pe d-na judecatoare Alexandra-Ioana Antonache ( Zamfir ). Marturisesc ca am vazut multe la viata mea, dar o tampenie mai mare ca ce a facut aceasta judecatoare nu am vazut. De fapt un abuz, o ilegalitate, nu o tampenie.

Prin urmare, in dosarul cu pricina, d-na judecator a parut la inceput ca intelege cauza si a retinut obligatiile pe care le avea firma de HR, ce anume a facut si cum anume a desfacut contractul de munca d-na Antonevici prin firma sa, in baza contractului depus la dosar. Cand a venit timpul sa dea decizia s-a poticnit. Dupa cum pe vedeti pe doamna judecatore imbracata in roz si cu paharul de vin alb in mana, pare o femeie inteligenta, poate nu si prin prisma faptul ca judecator fiind a pus aceasta poza publica pe Linkedin cu un pahar de vin in mana. Nu da bine pentru o persoana care este judecator, adica are o functie publica si de asemenea anvergura.

Poticnirea d-nei judecator  a insemnat patru termene amanate, din 28.09.2021 pana in 12.12.2021 cand a pronuntat sentinta. Speram nu s-a poticnit atat de rau din cauza spritului din poza. Cert este ca modul in care a argumentat decizia este rupt dintr-un film de prost gust, ca sa nu spunem un abuz pentru care va trebui sa plateasca. Noi vom sesiza toate organelle abilitate pentru prejudiciile pe care ni le-a creat prin aceasta decizie abuziva, dar mai ales absurda cupa cum veti vedea.

Practic,d-na  Alexandra- Ioana Antonache a invocat exceptia lipsei calitatii de reprezentant al reclamantei, adica UAP al Prahova, tema pe care nu a supus-o dezbaterii dintre parti ci a introdus-o in interval in care pronuntarea a fost amanita si a dezbatut-o ea cu ea insesi. Pentru ca din acest conflict interior al domniei sale, care a durat din 28.09 pana in 12.12.2021, sa reiasa ca reprezentantul reclamantei este, de fapt, d-na Adriana Mihaela Antonevici, nimeni alta decat directorul general al paratei SC HR Star 2005 SRL, firma care a oferit serviciile de resurse umane intr-un mod atat de incompetent. Adica si-a pus in joc cariera, crezand ca sunt un idiot care nu comenteaza tunci cand este abuzat, protejand interesele firmei de resurse umane a d-nei Antonevici Mihaela Adriana printr-o imensa aberatie( a se citi abuz in serviciu) in care reprezentantul paratului este, de fapt, in opinia domniei sale, reprezentantul reclamantului, iar imputernicirea avocatiala a avocatului UAP Prahova nu i-a fost sufciienta pentru a demonstra calitatea de reprezentant al reclamantei.

In incheiere dau cuvantul d-lui avocat al UAP Prahova, Valentin Ciobanu: ” La termenul din 28 septembrie 2021 instanta a constatat încheiată cercetarea judecătorească reținând cauza pentru solutionare. La acest termen, ca de altfel pe durata întregului proces civil, nu a fost pusa în discuție și invocata excepția lipsei dovezii calității de reprezentant legal al reclamantei UAP Prahova. De altfel cererea de chemare in judecata a fost formulata, depusa si susținută prin avocat , instanta solicitând acestuia dovada calității de reprezentant convențional in procedura regularizări cererii de chemare in judecata. Excepția invocata de instanta. care ne-a bulversat, pur si simplu, este de fapt exceptia invocate de parata care a vizat calitatea numitei Antonevici Adriana Mihaela de reprezentant a paratei, reclamnata UAP PRAHOVA depunând înscrisuri si precizări la data de 29 aprilie 2021 la solicitarea instantei de judecata în procedura prevazuta de art 200 alin 2 cpciv. Dacă instanta ar fi constat nerespectarea dispozițiilor acesteia in procedura de regularizare ar fi dispus in temeiul art 200 alin 3 cpciv anularea cererii de chemare in judecata, ori prin rezolutia din 11 mai 2021 instanta a dispus comunicarea cererii de chemare in judecata și a înscrisurilor depuse către parat in vederea depunerii întâmpinarii , finalizând astfel procedura regularizii cererii de chemare in judecata”.

Daca n-ar fi de plans, ar fi de ras ce a facut d-na judecator  Alexandra-Ioana Antonache in acest dosar, prin confuzia totala pe care a creat-o, daca e sa fim eleganti si sa nu ne exprimam indoiala cu privire la onestitatea judecatii!.

Vom reveni cu dezvaluiri din investigatia noastra ( despre cele doua „comediante” din articolul sus mentionat). Cristina T..

Citeste in continuare

Exclusiv

Pregatiti-va de comedia care o are in rolul principal pe d-na judecatoare Alexandra-Ioana Antonache ( Zamfir )

Prahova Mea

Publicat

pe

Este frustrant să urmărești in ce hal a ajuns justitia românească si, in special – prahoveana,  actuală. Pur și simplu celebra expresie (spusă la mișto) “Noaptea minții”, devine cât se poate de concretă.

Cand un judecator confunda reprezentantul reclamantei cu reprezentanta paratei cum se numeste: abuz in serviciu sau incompetenta?”

Am promis ca o sa scriu despite toate mizeriile cu care m-am confruntat de cand sunt presedinte al Uniunii Asociatiilor de Proprietari Prahova atat din partea unora care la un moment dat erau in interior, cat si din cauza magistratilor si organelor de politie care si-au demonstrat limitele, ca sa fiu elegant in exprimare. O sa incep cu cea mai recenta isprava care vizeaza un proces facut firmei HR Star 2005 din Bucuresti, cu care UAP Prahova a colaborat in anul 2019, in perioada in care economist era un individ pentru care fisa postului si Regulamentul de Ordine Interioara erau niste chestii abstracte, poate cubice, precum picturile lui Picasso. Deh, probleme cu autoritatea, nevindecate, care vin, probabil, din coplarie.

Ca sa rezumam, omul a facut in 16 ianuarie 2019 o sesizare la ANAF in care le spunea celor de acolo ca UAP ar trebui sa plateasca TVA, desi nu incasa si era scutita de art. 292 lit.k din Codul Fiscal, de care nu auzise. Daca l-ati fi vazut cum m-a mintit in fata ca nu el a facut sesizarea, vreo zece luni, ati fi zis ce om minunat. Cu siguranta este, dar pentru oameni de aceeasi factura ca el, carora le face anumite servicii care ii tin aproape. Incheiem referirile la el in acest articol, spunand ca atunci cand am avut confirmarea de la ANAF ca el a fost cel care a stat la baza controalelor ANAF( pentru ca au fost doua, in primul nu s-a dispus nimic, iar la al doilea inspectorii au dat o decizie de impunere de 4,2 miliarde lei vechi cu tot cu penalitati, motiv pentru care ne judecam si acum cu aceasta insitutie), am cerut firmei de HR sa gaseasca solutii sa fie dat afara cu respectarea normelor in vigoare.

Acum ajungem la procesul a carui desfasurare ci solutie finala de fond o sa bulverseze, cu siguranta, pentru ca nu are nicio legatura cu realitatea. Adica e o bataie de joc din parte unei judecatoare de la Judecatoria sectorului 4 din Bucuresti, respectiv Alexandra-Ioana Antonache ( Zamfir)- cea din poza. Modul in care firma HR Star 2005 SRL, condusa de Adriana Antonevici, director general a inteles sa isi indeplineasca sarcinile contractuale au condus la un litigiu de munca in care fostul angajat a primit peste 90.000 de lei. Adica Omul Paguba, cum il mai alintam noi, a produs prejudicii mari la UAP, pentru care vreau sa le recuperez de la firma d-nei Antonevici, care a intocmit documentele pentru desfacerea contractului de munca, a dat numar de inregistrare de la firma sa la acestea si a facut strategia prin care individului i-a incetat contractual de munca.

Dupa ce doua judecatoare de la Curtea de Apel Ploiesti nu ne-au admis cererea de chemare in garantie prin care firma de HR era chemata sa raspunda pentru greseala facuta si constatat de ele, ne-au trimis sa ne judecam in pretentii pentru recuperarea sumei. Mentionez ca cele doua judecatoare, respectiv Veronica Izabela Stanescu si Violeta Dumitru au fost sesizate la Inspectia Judiciara pentru faptul ca au judecat chemarea in garantie asimiland-o unui caz anterior intre doua societati comerciale in care Curtea de Apel Ploiesti daduse o sentinta de respingere a cererii de chemare in garantie. Speta pe care au asimiliat-o nu avea nicio legatura cu un litigiu de munca precum cel in care eram noi, dar pe ele, saracele, le-a durut in motul de la basca de posibilele consecinte asupra UAP Prahova. A primat, cum de multe ori primeaza nejustifciat in litigiile de munca, interesul angajatului, chiar daca acesta produce prejudicii angajatorului.

Veti vedea pe marginea articolelor ce vor urma cum inteleg judecatorii sa se puna in slujba adevarului si veti putea trage concluziile daca au fost corecti sau partinitori cu cei cu care ne-am aflat in litigii.

Sincer, dupa atatea incercari, a devenit amuzant sa-i vezi cum isi dau arama pe fata, cum trateaza probele si dovezile pe care le depui pentru a demonstra ceea ce ei, bieti orbi platiti regeste, nu vor sa vada.

Dar sa revenim…Cele doua judecatoare ne-au respins cererea de garantie si am fost nevoti sa mergem la Bucuresti sa recuperam banii pe care i-am dat fostului angajat desi demonstrasem ca nu eram vinovati de procedura desfacerii contractului de munca al acestuia.

Acum incepe spectacolul. Asezati-va bine in scaune, pregatiti-va de comedia care o are in rolul principal pe d-na judecatoare Alexandra-Ioana Antonache ( Zamfir ). Marturisesc ca am vazut multe la viata mea, dar o tampenie mai mare ca ce a facut aceasta judecatoare nu am vazut. De fapt un abuz, o ilegalitate, nu o tampenie.

Prin urmare, in dosarul cu pricina, d-na judecator a parut la inceput ca intelege cauza si a retinut obligatiile pe care le avea firma de HR, ce anume a facut si cum anume a desfacut contractul de munca d-na Antonevici prin firma sa, in baza contractului depus la dosar. Cand a venit timpul sa dea decizia s-a poticnit. Dupa cum pe vedeti pe doamna judecatore imbracata in roz si cu paharul de vin alb in mana, pare o femeie inteligenta, poate nu si prin prisma faptul ca judecator fiind a pus aceasta poza publica pe Linkedin cu un pahar de vin in mana. Nu da bine pentru o persoana care este judecator, adica are o functie publica si de asemenea anvergura.

Poticnirea d-nei judecator  a insemnat patru termene amanate, din 28.09.2021 pana in 12.12.2021 cand a pronuntat sentinta. Speram nu s-a poticnit atat de rau din cauza spritului din poza. Cert este ca modul in care a argumentat decizia este rupt dintr-un film de prost gust, ca sa nu spunem un abuz pentru care va trebui sa plateasca. Noi vom sesiza toate organelle abilitate pentru prejudiciile pe care ni le-a creat prin aceasta decizie abuziva, dar mai ales absurda cupa cum veti vedea.

Practic,d-na  Alexandra- Ioana Antonache a invocat exceptia lipsei calitatii de reprezentant al reclamantei, adica UAP al Prahova, tema pe care nu a supus-o dezbaterii dintre parti ci a introdus-o in interval in care pronuntarea a fost amanita si a dezbatut-o ea cu ea insesi. Pentru ca din acest conflict interior al domniei sale, care a durat din 28.09 pana in 12.12.2021, sa reiasa ca reprezentantul reclamantei este, de fapt, d-na Adriana Mihaela Antonevici, nimeni alta decat directorul general al paratei SC HR Star 2005 SRL, firma care a oferit serviciile de resurse umane intr-un mod atat de incompetent. Adica si-a pus in joc cariera, crezand ca sunt un idiot care nu comenteaza tunci cand este abuzat, protejand interesele firmei de resurse umane a d-nei Antonevici Mihaela Adriana printr-o imensa aberatie( a se citi abuz in serviciu) in care reprezentantul paratului este, de fapt, in opinia domniei sale, reprezentantul reclamantului, iar imputernicirea avocatiala a avocatului UAP Prahova nu i-a fost sufciienta pentru a demonstra calitatea de reprezentant al reclamantei.

In incheiere dau cuvantul d-lui avocat al UAP Prahova, Valentin Ciobanu: ” La termenul din 28 septembrie 2021 instanta a constatat încheiată cercetarea judecătorească reținând cauza pentru solutionare. La acest termen, ca de altfel pe durata întregului proces civil, nu a fost pusa în discuție și invocata excepția lipsei dovezii calității de reprezentant legal al reclamantei UAP Prahova. De altfel cererea de chemare in judecata a fost formulata, depusa si susținută prin avocat , instanta solicitând acestuia dovada calității de reprezentant convențional in procedura regularizări cererii de chemare in judecata. Excepția invocata de instanta. care ne-a bulversat, pur si simplu, este de fapt exceptia invocate de parata care a vizat calitatea numitei Antonevici Adriana Mihaela de reprezentant a paratei, reclamnata UAP PRAHOVA depunând înscrisuri si precizări la data de 29 aprilie 2021 la solicitarea instantei de judecata în procedura prevazuta de art 200 alin 2 cpciv. Dacă instanta ar fi constat nerespectarea dispozițiilor acesteia in procedura de regularizare ar fi dispus in temeiul art 200 alin 3 cpciv anularea cererii de chemare in judecata, ori prin rezolutia din 11 mai 2021 instanta a dispus comunicarea cererii de chemare in judecata și a înscrisurilor depuse către parat in vederea depunerii întâmpinarii , finalizând astfel procedura regularizii cererii de chemare in judecata”.

Daca n-ar fi de plans, ar fi de ras ce a facut d-na judecator  Alexandra-Ioana Antonache in acest dosar, prin confuzia totala pe care a creat-o, daca e sa fim eleganti si sa nu ne exprimam indoiala cu privire la onestitatea judecatii!.

Vom reveni cu dezvaluiri din investigatia noastra ( despre cele doua „comediante” din articolul sus mentionat). Cristina T..

Citeste in continuare
Advertisement


Ultimile Noutăți din Prahova

Social3 ore inainte

Ce beneficii obtii la inlocuirea ferestrelor vechi

Ferestrele vechi din lemn care v-au servit multi ani ar trebui totusi inlocuite cu altele noi din PVC din mai...

EvenimentO zi inainte

Anunt de finalizare a implementarii proiectului societatii SC INTERNATIONAL PAPER BUSINESS SRL

  18.01.2022 Anunț de finalizare a implementării proiectului societății  SC INTERNATIONAL PAPER BUSINESS SRL SC INTERNATIONAL PAPER BUSINESS SRL anunță...

Cultură2 zile inainte

Plexiglas pentru perete pentru casă și local

Cum să reîmprospătezi rapid interiorul Sticla acrilică, sau așa-numitul plexiglas, este un material cu multe avantaje. Datorită faptului că este netoxic,...

Eveniment2 zile inainte

Plexiglas – cum îți va ușura munca de zi cu zi?

O poziție organizată corespunzător la locul de muncă, este una dintre bazele muncii eficiente. Această regulă se aplică practic oricărei activități,...

Afaceri2 zile inainte

Plexiglas – cum îți va ușura munca de zi cu zi?

O poziție organizată corespunzător la locul de muncă, este una dintre bazele muncii eficiente. Această regulă se aplică practic oricărei activități,...

Afaceri2 zile inainte

Ce abilități ai nevoie pentru a fi bucătar?

Ce abilități ai nevoie pentru a fi bucătar? Alegerea de a începe o carieră ca bucătar este ceva ce oricine...

Eveniment4 zile inainte

Care este importanța unei uniforme de bucătar în ospitalitate?

Multe locuri de muncă aleg să adopte o uniformă de personal, inclusiv retail, asistență medicală și medii de producție. Chiar...

Afaceri5 zile inainte

Ce poartă bucătarul șef în husa sa de tip roll ?

Având un set de cuțite pe care le cunoașteți și le iubiți vă va face întotdeauna să vă simțiți mai...

Eveniment6 zile inainte

Izolarea termică a ferestrelor – o modalitate de a reduce facturile

În multe cazuri, izolarea întregii clădiri este fie imposibilă, fie foarte costisitoare. Dacă ai un apartament într-un bloc, de obicei nu...

Afaceri2 săptămâni inainte

Samsung Galaxy S10, un smartphone in continuare capabil pentru anul 2022, in oferta Quickmobile

Quickmobile vă oferă diversitatea de a alege din o mulțime de produse de calitate înaltă, toate acestea la cele mai accesibile...

Social3 săptămâni inainte

Ce trebuie să ştii înainte de a-ţi cumpăra un motocultor pentru grădina ta

Dacă te gândeşti să începi a cultiva una sau mai multe parcele de teren din curtea ta, primul lucru pe...

Social4 săptămâni inainte

Construieşte cu CERBOCON şi casa din visul tău va deveni realitate!

Un avantaj esenţial al caselor noi este că puteţi alege caracteristicile şi finisajele înainte ca locuinţa dvs. să fie construită,...

Administrație locală4 săptămâni inainte

Beneficiile aduse de vinul rosu!

Nu este un secret ca vinul rosu a fost asociat inca din cele mai vechi timpuri cu o stare de...

Aboscare Aboscare
Exclusiv4 săptămâni inainte

Grija faţă de seniori şi îngrijirea personalizată

Părinţii şi bunicii noştri sunt cei care ne-au pornit pe drumul vieţii, ne-au acordat suport şi ghidare, ne-au îndemnat întotdeauna...

Eveniment4 săptămâni inainte

Compasiune si #apecurateasumate in Ziua Internationala a Solidarității Umane

Ziua Solidarității Umane, celebrată pe 20 decembrie, are ca scop principal cresterea gradului de conștientizeze a necesitatii de reducere a...

Eveniment1 lună inainte

Sesiune de fotografie Cake Smash

Sesiune de fotografie Cake Smash Cu 8 ani in urma, am aflat ca un fotograf (fotograf de nunta, de exemplu)...

Eveniment1 lună inainte

Ingrijirea unghiilor de la picioare intr-un salon de cosmetica

Cu toate ca doamnele si domnisoarele acorda o foarte mare atentie ingrijirii corpului, inclusiv a unghiilor de la maini, de...

Eveniment1 lună inainte

COMUNICAT PRIVIND INCEPEREA PROIECTULUI PRIVIND Acordarea de sprijin financiar – GRANT HoReCa

16.12.2021  COMUNICAT PRIVIND INCEPEREA PROIECTULUI PRIVIND Acordarea de sprijin financiar – GRANT HoReCa  SC GENIVAS TRASNCOM SRL, CUI 2690616 cu...

Știrile Săptămânii