Connect with us

Exclusiv

EXCLUSIV/PAGUBITII FONDULUI NATIONAL DE INVESTITII FRAUDAT DE O GASCA DE INFRACTORI COORDONATA DE SORIN OVIDIU VANTU, PRIETENUL FOSTULUI DIRECTOR SRI, ALEXANDRU RADU TIMOFTE (episodul II)

Prahova Mea

Publicat

pe

Motto: “Exista o categorie speciala de surzi: aceia care nu vor sa auda decat ce spun ei”

IN LOC DE INTRODUCERE

            Pe data de 06.03.2003, directorul SRI, Alexandru Radu Timofte, referindu-se la cazul FNI, afirma in plenul Parlamentului: „Cetatenii, societatea si chiar institutii ale statului au fost victimele unei mari manipulari puse la cale de excroci de geniu din conducerea si compunerea retelelor crimei organizate, care mai sunt inca in umbra, fiindca cei scosi in fata nu sunt decat niste pioni. Artizanii nu au plecat. Va asigur ca s-a stiut totul in legatura cu FNI”. Desi trebuie luata cu circumspectie, avand in vedere legatura dovedita si netagaduita dintre fostul director SRI si Sorin Ovidiu Vantu, declaratia impune o concluzie: statul roman a fost informat, dar reprezentantii sai din organele abilitate prin lege sa vegheze, controleze, previna si contracareze astfel de fapte cu caracter de fenomen, au fost fie dezinteresati, fie cumparati si pusi in dependenta. Daca dv. aveti alta concluzie, va rugam cu respect sa ne-o comunicati. De altfel, aceeasi concluzie se impune si cu privire la toate marile „tunuri” date de crima organizata in cei 13 ani care au trecut de atunci (nu are rost sa le enumeram pentru ca le stim foarte bine).

 

SCURT ISTORIC

La data de 3 Iulie 1995 este înființată și înregistrată în municipiul Constanța, de către afaceristul Sorin Ovidiu Vîntu, firma SOV INVEST SA, specializată în administrarea fondurilor mutual, care avea ca acționar pe Sorin Ovidiu Vîntu prin intermediul Societatea Generală de Investiții SRL cu 80% din capital. Fondul Național de Investiții (FNI) a fost constituit prin Contractul de Societate Civilă din 17 August 1995, încheiat între Societatea Generală de Investiții SRL București reprezentată de Gheorghe NegurăFondul Proprietății Private ll Moldova din Bacău reprezentat de Ion Andrei zis Niki, societatea Latina Plastic SA reprezentată de Mircea Ionescu Muscel-Ianculescu și societatea Arcasrom SA reprezentată de Mircea Costescu, fiecare parte subscriind câte 2,5 milioane de lei (ROL). Cu un capital de 100 de milioane de lei (ROL) depus la Banca Agricolă SA, obiectul principal de activitate al SOV Invest a fost, încă de la înființare, “Administrarea Fondului Mutual – Fondul Național de Investiții” iar funcțiile de conducere au fost ocupate de: Ion Andrei – președinte, Petrescu Marian – vicepreședinte și Lotreanu Șerban – vicepreședinte, aceștia fiind numiți de Sorin Ovidiu Vîntu în cadrul Adunării Generale din 17 August 1995. Pentru supravegherea activității FNI, societatea SOV INVEST a avut în perioada 1995-1999 contracte de verificare și certificare a raportului anual al Fondului Național de Investiții cu cenzorii externi independenți Grosoiu Apostol pentru exercițiul financiar al anilor 1996-1997 și Andrei Marius pentru exercițiul financiar al anilor 1998 și 1999. Pe 15 septembrie 1995, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a autorizat funcționarea FNI, care avea ca obiect de activitate “mobilizarea economiilor bănești ale membrilor săi și plasarea comună a acestora, în condiții de profitabilitate superioară a plasamentelor individuale pe piața monetară și de capital românească și internațională”.

În anul 1996, Societatea Generală de Investiții (acționarul majoritar al FNI) controlată de Sorin Ovidiu Vîntu și Gheorghe Negură, a primit un credit de la Bancorex în valoare de 3.007.967 $. Împrumutul a fost garantat cu cinci bilete la ordin avalizate de FPP 2 Moldova (actualul SIF 2 Moldova) – instituția financiara fiind condusă atunci de Corneliu Iacobov și Ion Andrei zis Niki. În anul 2006, datoria de 3 milioane de dolari figura încă ca neachitată în scriptele AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului).

În 1997 Sorin Ovidiu Vîntu vinde participația sa la Fondul Național de Investiții “specialistei” Ioana Maria Vlas, care a devenit presedinte al SOV Invest si administrator al FNI.

În anul 1997 economistul Camenco Petrovici ocupa funcția de director economic la Primăria Generală a Bucureștiului, perioadă în care prin biroul primarului general s-a perindat și juristul Victor Ciorbea susținut de formațiunea politică Convenția Democrată Română (CDR). După ce Victor Ciorbea a fost numit prim-ministru, în martie 1997, Constantin Teculescu este înlocuit de la conducerea CEC-ului cu Camenco Petrovici susținut de Radu Vasile. La momentul respectiv funcția de președinte al CEC a fost negociată, conform algoritmului, la nivelul partidelor din Coaliție. Radu Vasile, pe atunci secretar general al partidului, a fost unul dintre cei doi negociatori țărăniști care l-au „înfipt” pe Camenco în fotoliul de președinte al CEC. Ulterior Ioana Maria Vlas semnează cu CEC-ul condus de Camenco Petrovici un contract de fidejusiune prin care CEC (100% capital de stat !) garanta fondurile investite în Fondul Național de Investițiicontra unei contribuții lunare în valoare de 5 miliarde de lei (ROL).

În aceste împrejurări favorizante, Fondul Național de Investiții a atras un număr mare de investitori prin dobînzile mari practicate la depozite, acestea depășind de 3-4 ori media dobînzilor bancare cît și prin contractul semnat de CEC de garantare a depozitelor făcute la FNI. Prin contractul de garantare amintit, CEC se angaja ca în cazul falimentului Fondului Național de Investiții să despagubească investitorii acestuia cu suma depusă inițial.

În cursul lunii Aprilie 2000, apar primele semnale negative legate de întârzierile survenite în cadrul retragerii unor sume mari de bani din FNI. Imposibilitatea efectuării unor plăți la sucursala FNI din Cluj declanșează primele semne de panică în rândul investitorilor. Poliția Economică și Procuratura se autosesizează și în data de 16 Mai 2000, Ioana Maria Vlas este chemată în mod oficial la sediul Poliției București pentru a da explicații cu privire la soarta banilor depuși la fondurile FNI și FNA. Imediat după declanșarea anchetelor, Ioana Maria Vlas fuge în Israel, la Tel Aviv, iar la scurt timp, Nicolae Popa, directorul Gelsor pleacă și el în Indonesia la Jakarta.

Fondul a functionat ca joc piramidal, sub privirea ingaduitoare si interesata a autoritatilor statului roman. In urma prabusirii lui au ramas 318.000 de „investitori” pagubiti.

Dupa analizele care s-au facut asupra dosarului FNI, s-a ajuns la concluzia ca multi dintre banii declarati de Fond n-au existat niciodata. “Investitorii” se imbogateau de fapt doar pe hartie. Dobanzile false care se declarau erau doar pentru a atrage cat mai multi oameni.

In alta ordine de idei, banii depusi de cei peste 30.000 de pagubiti s-au evaporat tocmai pentru ca randamentele declarate erau false si o parte din sume au fost retrase “la timp” de cei care au apucat. In realitate, Fondul de Investitii nu investea nimic, ci doar plimba banii dintr-o parte in alta, de la cei care-i depuneau, la cei care-i retrageau.

Totul s-a prabusit in momentul in care nu s-a mai putut acoperi acest sistem piramidal. De asemenea, banii de la FNI au fost scosi de acolo prin companii pe care Fondul le-a cumparat la preturi supraevaluate. Companiile valorau 10.000 de lei si erau cumparate cu 100.000 de lei, de exemplu. Din dosarul FNI reiese ca Sorin Ovidiu Vintu ar fi vandut mai multe astfel de companii Fondului National de Investitii, atat personal cat si prin interpusi.

Cand FNI s-a prabusit, CNVM, Ministerul Finantelor, organele judiciare etc., care trebuiau sa supravegheze si sa controleze, conform legii si atributiilor conferite de proriile acte normative functionarea Fondului, au descoperit ca peste 90% din fonduri fusesera cheltuite pe astfel de achizitii de firme ieftine cumparate la preturi exorbitante.

Cu putin inainte de prabusire, in anul 2000,  Sorin Ovidiu Vintu a retras din Fond mari sume de bani si i-a vandut compania care administra Fondul, GelsorIoanei Maria Vlas, care a devenit ulterior raspunzatoare de prabusirea FNI.

Căderea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), în mai 2000, a rămas în istorie drept cea mai mare fraudă financiară cifrată la 300 de milioane de dolari, un cutremur care a zdruncinat un întreg sistem financiar.

A fost începutul unui scandal cu efecte sociale, economice şi politice. Deşi au trecut 13 ani de atunci acum autorităţile se chinuie să găsească vinovaţii, în timp ce guvernul face slalom ca să protejeze instituţiile de plata despăgubirilor. A plătit cineva pentru FNI? Nu, in afara de condamnarile penale, niciuna din partile responsabile civilmente nu i-a despagubit pe investitori.

Astăzi foştii investitori ai FNI au ajuns să ceară executarea silită, pentru că au obţinut în instanţă recunoaşterea drepturilor de a fi despăgubiţi, iar CNVM, ulterior transformata si reorganizata succesiv pentru a-i innebuni pe pagubiti, astazi denumita AAAS, se joaca cu vervii si viata pagubitilor. Nicio autoritate a statului nu ştie însă cuantumul exact al pagubelor pe care le are de plătit către aceste persoane. Înainte de a da faliment, FNI avea circa 300.000 de investitori, dar ca parti civile in procesul penal s-au constituit numai 130.000 de persoane care s-au reunit în zeci de asociaţii in toata tara, care au deschis sute de procese pentru a-şi recupera pagubele.

 

RASFATATA ANRP

 

Spre deosebire de AAAS (fosta, initial, CNVM), ANRP a fost extrem de rasfatata de guvernele Boc, care au pompat bani cu nemiluita in conturile ANRP pentru despagubiri/retrocedari cu destinatie speciala: camarila de partid si acolitii sai.

Numai în patru ani, între 2007 şi 2011, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietăţilor a aprobat despăgubiri de aproape un miliard de euro în toată ţara. În tot acest timp, titlurile de despăgubire au fost acordate unor oameni de afaceri care nu erau moştenitori ai terenurilor revendicate. Ulterior, cuantumul despagubirilor a crescut de patru ori.

Printre cei care au primit titluri de despăgubire şi care se află în Top 30, să numără ginerele lui Traian Băsescu, avocatul Radu Pricop, omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis „Stelu”, şi nepotul lui Gigi Becali, Vasile Geambazi. Cele 30 de despăgubiri acordate de ANRP depăşesc valoarea de 4 miliarde de lei.

în 15 martie 2011, Crinuţa Dumitrean şi membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor – Sergiu Ionuţ Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Remus Baciu, Marko Attila, Alina Bica, Oana Vasilescu, Dragoş Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru – au aprobat în unanimitate raportul întocmit de societatea de evaluare desemnată, SC Business Evaluator SRL, reprezentată prin evaluator Emil Nuţiu, privind soluţionarea dosarului de despăgubire al lui Gheorghe Stelian, pentru un teren agricol de 13 hectare din zona Plumbuita, în Sectorul 2 al Capitalei, a cărui valoare a fost supraevaluată cu peste 61 de milioane de euro.. Dorin Cocoş l-a învăţat pe Gheorghe Stelian cum să câştige bani prin intermediul ANRP. 130 de milioane de euro a luat Stelian din retrocedări ilegale, motiv pentru care este şi urmărit penal, alături de Alina Bica.

Cea mai mare despăgubire dată de ANRP în dosarele de retrocedare a proprietăţilor confiscate de comunişti a fost de 622 milioane lei şi a ajuns la Loreen Ellen Malaxa, Georgeta Palade Van Dusen şi Philip Theodore Palade, se arată într-o listă publicată de autoritatea naţională. Pe locul al doilea în topul despăgubirilor este Horia Simu, cunoscut cumpărător de titluri litigioase, care a primit de la stat 466 milioane lei pentru o proprietate ale cărei drepturi le-a achiziţionat de la proprietarii reali înainte ca despăgubirea sau procesul de retrocedare să fie finalizate.dezbatem in acest articol

Dar nu despre ANRP (cu Crinuta Dumitrean, Alina Bica, Ioan Oltean, Horia Georgescu si alti „artizani” ai fraudelor de la aceasta autoritate a statului roman, sau despre protejatii lor) dorim sa atragem atentia prin acest articol. Am dorit sa facem doar o comparatie a doua cazuri rasunatoare de infractori, fraude si umilire a cetatenilor romani, ambele nascute si intamplate din cauza lacomiei, indolentei si incompetentei organelor si institutiilor statale de control, verificare, supraveghere si a impotentei serviciilor de informatii.

 

SITUATIA PAGUBITILOR FNI

  1. Din punct de vedere legal, pagubitii FNI au dreptul deplin de a cere restituirea banilor indexate cu rata inflatiei. Prin Sentinta penala nr. 423/20.03.2007 pronuntata in dosarul nr. 24632/3/2006 de Tribunalul Bucuresti, Sectia a II-a penala, s-a dispus obligarea inculpatilor, in solidar cu COMISIA NATIONALA A VALORILOR MOBILIARE (CNVM)[1], la plata sumelor efectiv investite, indexate cu rata inflatiei incepand cu data de 24 mai 2000 si pana la achitarea lor, conform numarului de unitati de fond investite de fiecare parte civila, executarea facandu-se pe baza prezentarii certificatului de investitor in original si dupa anularea acestuia.

Impotriva acestei hotarari, CNVM si alte personae interesate au formulat apel, solutionat de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala si pentru cauze cu minori si de familie, prin Decizia nr. 164A din 18 iunie 2008, prin care instanta de apel nu a modificat calitatea procesuala si limitele raspunderii CNVM, insa a admis apelul declarat de AVAS sub aspectul raspunderii civile delictuale a acestei autoritati, cat si pentru alte situatii ce excedeau cauzei si nu prezinta relevanta in contextul in care abordam noi subiectul.

Impotriva deciziei Curtii de Apel Bucuresti, atat CNVM cat si alte parti civile au formulat recurs, solutionat de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia penala nr. 2098/04.06.2009, pronuntata in dosarul cu nr. unic  24632/3/2006, dispunandu-se admiterea in parte a recursului, constatand ca 724 parti civile, constituite ca atare in cursul urmaririi penale, nu au fost citate la judecata pe fond si nici la apel. ICCJ a dispus rejudecarea actiunii civile de catre Tribunalul Bucuresti (instanta a carei hotarare a fost casata, precizand limitele rejudecarii, respectiv solutionarea laturii civile prin prisma citarii legale a celor 724 parti civile necitate legal (fila 1267 din hoararea ICCJ).

Mai mult, dupa data ramanerii definitive a titlului executoriu, contestatoarea debitoare a tins, pe calea contestatiei in anulare, chiar catre desfiintarea titlului executoriu, dar, in ds. 10547/1/2011, ICCJ i-a respins cererea[2].

  1. Dupa data ramanerii definitive a titlului executoriu, debitoarea CNVM, ulterior AAAS (fosta AVAB, AVAS) trebuia, conform legislatiei nationale si europene sa, puna in executare imediat titlul executoriu, fara a-i mai obliga pe creditori sa declanseze procedura executarii silite, adica sa se adreseze, din nou, instantelor judecatoresti.

Toti executorii judecatoresti si avocatii consultati de noi, implicati in procesele cu despagubirile datorate de CNVM/AAAS, considera intemeiat si dovedit ca, oricum, debitoarea (indiferent cum se numea ea la anumite momente procesuale) a beneficiat suplimentar, ca „bonus”, de un termen de gratie de un an si cateva luni pana a fost redactata de Inalta Curte de Casatie si Justitie Decizia penala nr. 2098/04.06.2009, redactarea fiind finalizata in luna septembrie 2010, astfel ca, si din acest considerent, putem afirma, fara teama de a gresi, ca CNVM (ulterior AAAS) a avut suficient ragaz de timp, oferit fortuit de I.C.C.J., in conditiile in care, evident, isi cunostea calitatea de parte responsabila civilmente si ca urmeaza sa faca plati pentru care era necesar sa-si asigure fondurile necesare. De altfel se poate lesne observa ca intentia debitoarei a fost sa nu plateasca, intrucat aceasta, nici in bugetul pe anii 2010, 2011, 2012, 2013, 2014 si nici in 2015 (cel putin asa rezulta din adresa nr. 15/12298/08.04.2015 a AAAS), nu a prevazut cheltuieli aferente titlului executoriu,  Sentinta penala nr. 423/20.03.2007. In intreg acest rastimp generos, raportat la anul 2009, cand s-a pronuntat si s-a publicat minuta deciziei ICCJ, institutia debitoare nu si-a concentrat eforturile pe efectuarea platilor, ci, din contra, a facut toate demersurile pentru a le amana (prin blocarea procedurii de executare silita).

Astfel, debitoarea, nu numai ca nu a efectuat creditorilor intimati nicio plata din sumele la care a fost obligata, dar a actionat constant sicanatoriu, prin abuz de drept, amanand exasperant plata. A preferat sa cheltuiasca sume exorbitante din bani publici pentru a achita onorariile consistente avocatilor / caselor de avocatura (evitam a le da numele aici, dar numai uneia i-a achita 7 miliarde lei vechi) angajati sa o reprezinte in instante si cautiuni care – la nivelul anului 2013, se ridicau la 27 miliarde ROL), in loc sa se conformeze legislatiei in materie, practicii CEDO[3] si hotararilor instantelor judecatoresti nationale. In ipoteza ca ar fi dorit cu adevarat stingerea obligatiei de plata, AAAS avea si posibilitatea de a uza de procedura ofertei reale de plata urmata de consemnatiune, precum si de celelalte randuieli ale procedurii civile, avand ca finalitate eliminarea oricarei optiuni a creditorilor de a recurge, in extremis, la executarea silita.

Hotararile Curtii Europene, incepand cu cauza Hornsby contra Greciei (1997), continuand cu cele din cauzele Prodan c. Moldovei (2004), Tacea c. României (2005), Sandor c. Romaniei (2005), Teodorescu c. Romaniei (2009), Orha c. României (2006), Piştireanu c. României (2008) etc.[4], au  reiterat constant incalcarea de catre Romania a principiilor legislatiei europene si a jurisprudenţei Curtii în materia neexecutării ori a executării cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti interne definitive.

In esenta, conform acestora:

  • Pe de o parte, dreptul de acces la o instanta ar fi iluzoriu daca ordinea juridica interna a unui stat ar permite ca o decizie judecatoreasca definitiva si obligatorie sa ramana inoperanta fata de una din parti, executarea unei hotarari judecatoresti trebuind astfel considerata ca facand parte din „proces” in sensul art. 6 din Conventia europeana pentru pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale[5], iar
  • Pe de alta parte, executarea unei hotarari judecatoresti nu poate fi impiedicata, anulata sau amanata pe o perioada lunga de timp, mai mult – in ce priveste creantele stabilite impotriva statului ori a autoritatilor publice, s-a retinut ca administratia constituie un element al statului de drept, interesul sau fiind cel al bunei administrari a justitiei.
  • Pentru a fi si mai clar va prezentam un exxtras din Decizia CEDO Sandor c. Romaniei (2005) ca fiind extrem de relevanta in aceasta cauza: “Curtea, reaminteste ca nu este oportun sa ceri unei persoane, care in urma unei proceduri judiciare a obtinut o creanta impotriva statului, sa recurga la procedura de executare silita pentru a obtine satisfactie. Cu alte cuvinte, refuzul autoritatilor de a aloca sumele necesare platii debitului constituie si o atingere adusa dreptului prevazut de art. I Protocolul I. ”, mentionandu-se si ca „In consecinta, statul nu poate sa refuze, sa omita sau sa intarzie intr-un mod nerezonabil executarea unor hotarari irevocabile, lipsa fondurilor nefiind un motiv justificat pentru intarziere.”
  1. Una din conduitele de rea credinta ale AAAS si o mostra de comportament abuziv si sicanatoriu in raport cu creditorii pagubiti FNI, aceasta in dorinta – nelegitima, ignobila si care excede complet legislatiei nationale si europene – de a nu onora obligatiile de plata stabilite in sarcina sa printr-un titlu executoriu valabil si legal, constau in aceea ca AAAS ataca concomitent, fara a avea aparent vreun criteriu de alegere, la mai multe instante, executarea silita demarata si continuata impotriva sa, in speranta iluzorie ca va insela vreun complet de judecata sa ii pronunte o hotarare favorabila contrara adevarului juridic din speta dedusa judecatii, producand o bulversare a instantelor cu aceste dosare. care se afla in litispendenta (ex.: ds. nr. 45989/299/2013 si la Judecatoria Sectorului 1 si la cea a Sectorului 3, ds. nr. 46026/299/2013 – aceleasi judecatorii, ds. nr. 37935/3/2014 dublat de ds. nr. 46121/299/2013, ambele aflate concomitent la Tribunalul Municipiului Bucuresti) ori in care exista, deja, autoritate de lucru judecat (ex.: ds. nr. 51643/299/2014 al Judecatoriei Sectorului 1, cauza deja solutionata de Judecatoria Sectorului 3 in ds. nr. 11831/301/2013; ds. nr. 51344/299/2014 al Judecatoriei Sectorului 1, obiectul cauzei fiind deja solutionat definit de Judecatoria Sectorului 4 in ds. nr. 8004/4/2013; ds. nr. 49802/299/2014 al Judecatoriei Sectorului 1, cauza deja solutionata definitiv anterior de Judecatoria Sectorului 4 in ds. nr. 37828/4/2012; ds. nr. 37815/4/2014 al Judecatoriei Sectorului 4, cauza solutionata deja definitiv, culmea!, de aceeasi instanta).

Riscam a afirma ca, in aceste procese cu pagubitii FNI, AAAS actioneaza „deasurda” si „deavalma” pentru ca balamucul procedural sa fie deplin.

O astfel de situatie (care se numeste abuz de drept) si este posibila, probabil, si pe fondul:

– lipsei de respect a CNVM/AAAS fata de lege si regulile statului de drept;

– scutirii debitoarei autoritate de stat de plata taxei de timbru, a timbrului judiciar si a cautiunii (art. 7 din OG nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii[6], aprobata cu completari prin Legea nr. 288/2002, cu modificarile si completarile ulterioare aduse prin Legea nr. 92/2011 pentru aprobarea, cu modificari, a OUG nr. 4/2011 privind stabilirea unor masuri pentru reorganizarea AVAS si pentru executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice stabilite prin titluri executorii), contrar institutia publica ar fi acordat atentie cuantumului platilor cu acest titlu;

– posibilei dezorganizari din evidentele specifice proprii ale AAAS, cu privire la dosarele de instanta.

  1. Pe de alta parte, fiind paralele” cu aceasta legislatie europeana, protejate si de Guvernele succesive ale Romaniei (Boc, Ponta, Ciolos) care au emis OG si OUG ce impiedica executarea debitoarei – asa cum vom arata in episodul II – , precum si in dispretul cetatenilor, debitoarele CNVM si succesoarele sale in drepturi si obligatii (astazi, aceasta calitate avand-o AAAS), au refuzat despagubirile pe motiv ca nu au primit alocatii bugetare si au tot formulat, sistematic, acele contestatii la executare care au facut obiectul unor dosare de instanta.

Mai mult chiar, culmea tupeului, printre multiplele motive invocate in fata instantelor este si acele ca nu AAAS ar trebui sa raspunda, deoarece nu ar avea calitatea de debitoare, deci nu este parte pasiva in procese.

Indraznim sa ne exprimam asa deoarece AAAS isi contrazice propriul act de infiintare. Precizam, pentru cititorii nefamiliarizati cu diferitele tehnici legislative ca, in temeiul Legii nr. 113/23.04.2013 pentru aprobarea OUG nr. 93/2012 – infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii de Supraveghere Financiara, Art. II. – alin. (1) prevede clar: “Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului preia fără plată toate drepturile şi obligaţiile Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, rezultate din actele juridice prin care Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a fost obligată, ca parte responsabilă civilmente, la plata de despăgubiri către investitorii la Fondul Naţional de Investiţii”. Pe cale de consecinta, toate persoanele care se regasesc in anexele Sentintei penale nr. 423/20.03.2007 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a Penala in dosarul nr. 24632/3/2006, completata cu decizia penala nr. 164/A/18.06.2008 a Curtii de Apel Bucuresti-Sectia a II-a Penala, respectiv Decizia penala nr. 2098/04.06.2009 a I.C.C.J., sunt indreptatite sa solicite plata contravalorii unitatilor de fond prevazute in titlurile executorii. In temeiul Art. II. – alin. (2) al aceleiasi Legi nr. 113/23.04.2013, „Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului se subroga in toate drepturile si obligatiile procesuale ale Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si dobandeste calitatea procesuala pe care aceasta o are, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, in toate procesele si cererile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent daca este vorba de faza de judecata sau de executare silita”.

  1. Pentru ca umilirea creditorilor sa fie maxima, AAAS utilizeaza, in apararile pe care si le formuleaza in instante, expresia “Creditorii persoane fizice, si-au asumat ab initio riscul investitiei in actiuni, iar solvabilitatea acestora in viitor … nu poate fi garantata”, ceea ce arata , de fapt, atitudinea sa: dispretul elitei AAAS fata de plebea pagubitilor FNI si faptul ca nici nu intelege mecanismele pietei de capital, ale fondurilor de investitii si nici legitatile care trebuie sa le guverneze !

Avem a mai face doua observatii:

  • Riscul nu se asuma de catre investitor si fata de infractiunile administratorilor unui fond, deoarece se prezuma ca Statul, avizanf functionarea sa, prin institutiile publice abilitate cu atributii de supraveghere si control le va preveni, ceea ce tocmai nu s-a intamplat, aceasta fiind, de altfel, si unica ratiune juridica pentru care instantele judecatoresti a obligat in solidar CNVM la plata despagubirilor.
  • In aceasta “logica” a conducerii AAAS, contributorii sistemului fondurilor de pensii administrate privat (obligatorii) – acesta fiind doar un exemplu din multitudinea de alte fonduri, altul fiind Fondul Proprietatea – inseamna ca, de asemenea, si-au asumat riscuri similar celor la Fondul National de Investitii si ar trebui sa-si rasumpere actiunile / titlurile cat nu este prea tarziu, deoarece (folosind rationamentul AAAS), „solvabilitatea acestora, in viitor, nu poate fi garantata” (sic!).

 

  1. Si mai grav (spunem noi!), concomitent, incepand cu 2011, CNVM (autoarea AAAS), a trecut la amenintari si la exercitarea unor presiuni continue asupra bancilor comerciale si Trezoreriei Municipiului Bucuresti-Activitatea de Trezorerie si Contabilitate pentru ca acestea – in calitate de terti popriti catre care creditorii s-au indreptat pentru recuperarea creantelor – sa nu execute conturile bancare ale debitoarei („Va solicitam sa nu dati curs eventualelor notificari si/sau instiintari privind infiintarea popririi transmise de executorii judecatoresti”), inclusiv amenintari („Va atragem inca o data atentia asupra imposibilitatii legale a executarii/popririi acestor conturi in cadrul procedurilor de executare silita a CNVM” sau „… in caz contrar, CNVM va actiona in instanta toate entitatile responsabile pentru aceasta situatie” – ex.: adresele emise de CNVM, inregistrate la BCR-Sucursala “Unirea” cu nr. 4139/14 iunie 2011, 4178/15 iunie 2011, 4929/16 iunie 2011.

Ceea ce este peste putinta de a intelege a mai-marilor AAAS, dar, dupa cum vom vedea in al doilea episod si a Guvernului si a altor institutii responsabile, este ca, practic, niciun debitor si, cu atat mai mult, o institutie publica, a carei activitate implica o anumita stabilitate si credibilitate in orice stat de drept, nu se poate prevala de nicio dispozitie legala pentru a se sustrage de la plata debitelor datorate creditorilor.

Se impune ca atat autoritatile romane care emit acte normativ, cat si instantele judecatoresti, sa inteleaga ca exista un conflict evident intre dispozitiile art. 2 din OG nr. 22 / 2002, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 110/2007 si prevederile art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, iar in baza art. 11 si 20 alin. 2 din Constitutia Romaniei, avand in vedere si forta supralegislativa a tratatelor internationale in materia drepturilor omului in dreptul intern, normele in discutie trebuie a fi inlaturate de la aplicare.

Instantele nationale au atat rolul dar si obligatia de a interveni ori de cate ori drepturile persoanele fizice sau juridice, indreptatite la respectarea lor, fie sunt nesocotite, fie nu pot fi valorificate in mod real si obiectiv, intampinand impedimente, fie ele si de ordin procedural sau legal.

Normele legale internationale (insusite prin tratate si conventii de catre statul roman) este necesar a fi aplicate cu prioritate, in masura in care contravin legilor interne si ordinii legislative nationale.

Conventia este necesar a fi aplicata cu prioritate, in caz contrar, drepturile si interesele persoanei indreptatite urmand nu numai a nu mai putea fi valorificate, dar o valorificare, mult ulterioara, cu intarziere poate echivala cu lipsa acesteia, devenind strict teoretica si iluzorie.

Judecatorul national este “primul judecator european” care are posibilitatea si, implicit, obligatia, de a aplica cu prioritate Conventia in detrimentul unor dispozitii legale nationale contrare.

Chiar daca prevederile legale amintite  sunt in vigoare si, in mod logic, aplicabile in ordinea interna, ele sunt insa in totala contradictie atat cu prevederile Conventiei Europene, dar si cu jurisprudenta CEDO.

Daca cvasi-majoritatea instantelor de judecata investite a solutiona – pe diferitele grade jurisdictionale – litigiile dintre creditorii pagubiti FNI si CNVM/AAAS au aplicat corect legislatia, au fost unele instante sau complete de judecata ale aceleiasi instante care, din motive pe care nu le comentam, au dat castig de cauza AAAS, desi spetele sunt identice (probabil insa, fie ca anumite particularitati ale dosarului au fost defavorabile creditorilor – de exemplu anumite vicii ale procedurii de executare silita inceputa de birourile de executori judecatoresti – fie, pur si simplu, au interpretat legea intr-o maniera proprie, ori au judecat potrivit propriei constiinte care le-a dictat ca debitoarea nu poate fi executata silit).

Nu suntem abilitati a face aprecieri asupra actului de justitie, in articolul de fata si in cel care va urma, noi referindu-ne la miile de persoane care au castigat definitiv procesele de executare silita cu CNVM/AAAS, exprimandu-ne stupoarea si indignarea ca, intr-un stat de drept si democratic cum Romania se pretinde a fi, mai avem putin si se implineste un deceniu de cand dreptul acesta a fost consfiintit de instante si nici pana in prezent nu au primit un leu despagubire.

In articolul urmator va vom prezenta lupta surda pe care o duce o asociatie a pagubitilor FNI (acestia actionand fie pe cont propriu, fie prin asociatiile constituite pentru a le apara drepturile si redobandi banii cuveniti), respectiv „ASOCIATIA PAGUBITILOR F.N.I. – PROCES PENAL PLOIESTI – PRAHOVA”, precum si, in context, protectia de care debitoarea s-a bucurat, de-a lungul timpului, de protectia tuturor guvernelor si a celorlalte autoritati ale statului, motivele pe care noi le intuim urmand a fi dezvoltate la locul si momentul potrivit.

In final, atat pentru nu lasa acest material incomplet, cat si pentru a pregati cititorii cu problematica urmatorului, tinem sa facem urmatoarele precizari:

– din cei aproximativ 130.000 de pagubiti FNI din anexele la titlul executoriu, numai aproximativ 11.000 au pasit pe calea executarii silite;

– din cei peste 11.000 de creditori, nu toti au castigat in instante procesele cu CNVM/AAAS, astfel ca astfel ca sustinerea conducerilor succesive ale AAAS ca ar avea de despagubit 130.000 de persoane este falsa;

– cei care, din cei 11.000 de pagubiti, care au obtinut definitiv incuviintarea executarii silite, sunt persoane extrem de vulnerabile din punct de vedere al varstei (peste 70% au intre 66-80 ani), starii de sanatate si conditiilor precare de subzistenta din Romania ultimilor ani;

In fine, rugam cititorii sa nu cada in capcana intrebarilor manipulatoare ori alegatiunilor unor rau-voitori, de genul: „Dar cine i-a obligat, domnule, sa-si bage banii acolo?, „Inseamna ca aveau bani multi, ca altfel nu-si permiteau sa-i investeasca in Fondul ala”, ori „Daca au fost lacomi si au crezut ca se imbogatesc peste noapte, cu bani nemunciti, acum sa planga ca fraierii dupa ei!”. Va asiguram ca aproximativ 80% din cei 4330 investitorii din judetul Prahova nu au cumparat mai mult de 200-250 unitati de fond, majoritatea strangandu-si toti banii din casa, adunandu-si toate economiile si chiar imprumutandu-se pentru rotunji putin investitia. Deci, nu erau oameni bogati, in nici-un caz! Subliniem, nu ne referim la cei care au cumparat mii sau sute de mii de unitati de fond, dupa cum, nici in cazul despagubitilor ANRP nu ne referim la cei care au obtinut sute de milioane de euro. Demersul nostru vizeaza omul de rand, cu un statut mediu, atat social cat si financiar-material, care a investit la un fond aprobat si avizat de statul roman (nu unul clandestin), aflat sub contrlul acestuia si girat de CEC! (Ec Adrian Radu).

(Va urma)

[1] Formularea completa este: „…inculpatii Vlas Ioana Maria, Petrescu Marian, Popa Nicolae, Sima Mihaela, Batrin Gavril, Dita Ioan, Andrei Marius, Boboc Stefan, Bebis Cezara Cecilia, Costescu Mircea, Negura Gheorghe, Ionescu Muscel Ianculescu Mircea in solidar cu partile responsabile civilmente: SC Gelsor SA, SC SOV Invest SA, SC CEC Valori Mobiliare, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si AVAS la plata despagubirilor civile catre un nr. de 130.798 parti civile constituite in aceasta calitate procesula pe parcursul urmaririi penale cat si in faza cercetarii judecatoresti, la nivelul sumelor efectiv investite, indexate cu rata inflatiei incepand cu data de 24 mai 2000 si pana la achitarea lor, conform numarului de unitati de fond investite de fiecare parte civila”.

[2] Decizia penala 1738/28.04.2011: “Respinge, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de contestatoarea Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare împotriva Deciziei penale nr.2098 din 4 iunie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 24632/3/2006. Obligă contestatoarea la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă.”

[3] Dorim sa subliniem ca atitudinea CEDO fata de Romania s-a inasprit, iar AAAS continua sa incalce flagrant drepturile fundamentale ale cetatenilor romani carora le datoreaza despagubiri, riscand a atrage Romaniei noi condamnari. Astfel, cum „recomandările” din cauzele Viaşu, Katz, Denes, Brumarescu, Faimblat etc. împotriva României nu au determinat statul să remedieze disfuncţionalităţile sesizate de CEDO, s-a aplicat procedura hotărârii-pilot. Diferenţa este aceea că, de această dată, Curtea nu a mai adresat României „recomandări”, ci a obligat statul să ia măsurile dispuse.

[4] In materie de executare silita (a neexecutării ori a executării cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti interne definitive) sunt peste 40 de hotarari CEDO de condamnare a statelor.

[5] Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale semnată la 4 noiembrie 1950, ratificata de Romania la data de 20 iunie 1994.

[6] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002.

Exclusiv

Sica Zongorasul n-a invatat nimic de la Crin Antonescu/ Lui Sica i-as cere demisia – Comisarul de Prahova

Prahova Mea

Publicat

pe

In urma cu aproape un an, Klaus Iohannis ii cerea sefului de atunci al CIA, actualul secretra de stat Mike Pompeo, „capul” fugarului Sebatsian Ghita, intr-o miscare de forta asa cum nimeni nu-l credea in stare pe „ficusul” de la Cotroceni. Numai ca, asa dupa cum dezvaluiam atunci, nici seful statului habar nu avea chiar inainte de plecarea in Statele Unite ale Americii ca va fi atat de „jucator”, mutarea care l-a repozitionat pe orbita liderilor politici europeni primind-o si el „in plic”, cu doar cateva zeci de ore inainte de a face aceasta „oferta de nerefuzat” celei mai puternice agentii guvernamentale din lume !

De la Belgrad, „miliardarul sistemului” il „butoneaza” inca pe Victor Ponta

Iar „aura” de lider care-i era recunoscuta dintr-odata lui Iohannis a fost amplificata si de faptul ca, dupa ce a incuviintat intr-o mutenie totala absolut toate propunerile economice ale americanilor, presedintele Romaniei a deschis gura doar pentru a cere, oficial, „extractia controlata” a lui Sebastian Ghita din „Orasul Alb”, asa cum este cunoscut Belgradul pe harta spionajului mondial.

Iar aceasta aducere controlata a miliardarului de casa al statului paralel  care tocmai ce furnizase munitia pentru „decaparea” generalului Flroian Coldea de la conducerea operativa a Serviciului Roman de Informatii a fost, dupa cum bine anticipasera sfatuitorii din taina a lui Iohannis, cel care, dupa cum s-a dovedit ulterior, oricum nu pricepuse nicio iota din dedesubturile acestei operatiuni „troll”, mai mult decat bine primita de catre Administratia Trump. Mai ales de catre oamenii fideli „Marelui Blond”, care tocmai se aflau la randul lor in toiul unei batalii pe viata si pe moarte pentru preluarea controlului serviciilor secrete americane.

Iata insa ca aceiasi oameni din umbra lui Iohannis nu au mai anticipat si faptul ca americanii chiar iau in serios astfel de „deal”-uri si, nu dupa mult timp, au si desemnat specialistii necesari, unii dintre ei chiar originari din Banatul Romanesc, dar buni vorbitori de sarba ca sa-l „extraga” pe Ghita. Numai ca, asa cum cere cutuma, au pus o singura conditie, dar obligatorie : pastrarea in custodie a „miliardarului sisetmului” pentru o scurta perioada de timp, adica cat este strict necesar pentru a-l „stoarce” pe acesta informativ, inainte de a-l preda oficial autoritatilor romane. Insa aceasta „cerere” i-a panicat pe oamenii presedintelui si chiar gruparile rivale din servicii, care si-au dat seama ca, odata transformat in „lamaie” pentru americani, Ghita il poate „ingropa” definitiv nu doar pe Coldea, dar pe toti ceilalti care „socializasera”, pe bani multi, cu „tanara speranta” sereista din Ploiesti…

Iohannis a jucat un teatru ieftin in fata actualului secretar de stat Mike Pompeo

Iar cum din acel moment partea romana nu doar ca nu a mai solicitat niciun ajutor, dar s-a facut ca „nu aude si nu vede” niciunul dintre semnalele tot mai transante ale americanilor, cei din urma au „sapat” pe cont propriu si au aflat ca, pur si simplu, refuzul de a mai colabora in „extragerea” lui Ghita i-ar reveni unei grupari ”subterane” din SRI ! Tabara care mizeaza pe cartea „infratirii” dintre FSB-ul rusesc si BND-ul german, pentru a impiedica astfel extinderea parteneriatului strategic dintre Romania si Statele Unite ale Americii…

”Minte scurta…”

Singurul moment de glorie al mandatului lui Klaus Iohannis in fruntea Romaniei nu a fost nici atunci cand a „descalecat” insotit de cohorte de sepepisti si cu vesta antiglont pe sub geaca rosie sa-i atate pe „hastagienii tefelisti” sa ia cu asalt Palatul Victoria si nici atunci cand a „batut palma” cu presedintele Donald Trump pentru ”shopping” –ul de armament.

Hellvig, prea mic pentru un razboi atat de mare

Pentru ca singura data cand „neamtul” s-a purtat ca un adevarat sef de stat, avand una din „sclipirile” specifice fostului presedinte Traian Basescu in vremurile sale bune a fost atunci cand si-a suprins si entuziasmat deopotriva inaltele gazde americane prin cererea sprijinului CIA privind aducerea in Romania a lui Sebastian Ghita. Lucru care inca nu s-a intamplat, si nici nu se va produce in urmatoarea perioada, cel putin cu actuala conducere din fruntea Serviciului Roman de Informatiii. Cert este insa ca, desi nu pare sa aiba mintea chiar atat de „scurta”, tinand cont ca in doar o saptamana a cerut de patru ori demisia premierului Viorica Dancila si probabil o va mai face, Iohannis nu doar ca nu a mai repetat solicitarea catre americani, fie si asa, din orgoliu politic, dar oamenii presedintelui se feresc ca dracul de tamaie de abordarea acestui subiect, fie si pe cale neoficiala. Ceea ce inseamna ca ori ceva s-a schimbat in strategia prezidentiala privind „curatenia” din sistem si se incearca acum scaparea lui Ghita din „ghearele” CIA, fie ca, de la bun inceput, Iohannis a mers la cacealma, incercand doar sa le ia ochii americanilor. Ceea ce a si reusit, de altfel, dar nu pentru mult timp…

SRI nu vrea „limonada” …

Acum insa Iohannis a ”uitat” cu totul ca pe zi ce trece se face de ras in fata americanilor, dupa ce a avut o singura solicitare oficiala din partea Romaniei si anume „capul” lui Ghita iar „pusculita” sistemului nu doar ca le rade romanilor in nas de la Belgrad, dar se si joaca de-a „spionajul”, cu dezvaluirea unor „filaje” grosolane, care par a fi mai mult la prorpia comanda, pentru intretinerea unor campanii de presa la limita santajului, decat misiunile specifice ale unor profesionisti ai SIE.

Chiar nu are chestorul Buda habar cum a trecut Ghita frontiera ?

Mai mult chiar, recenta reactivare politica a lui Victor Ponta nu este decat o alta „victorie de etapa” a unui Sebastian Ghita care continua sa „aiba parte” la cam toate contractele cu statul din multe, surprinzator de multe domenii de activitate, desi oficial este „most wanted”. Iar daca seful Politiei de Frontiera, „nemuritorul” chestor Ion Buda nici acum n-ar sti sa raspunda unei eventuale intrebari care nu mai vine din partea ministrului de Interne, Carmen Dan cu privire la rezultatele comisiei care trebuia sa stabileasca exact cum a parasit Sebastian Ghita ilegal Romania, la Serviciul Roman de Informatii „purceaua este deja moarta in cotet”. Pentru ca, dupa ce l-au scapat pe Ghita de parca fusesera loviti cu totii instant de  „orbul gainilor”, „vremelnicii” sefi actuali ai SRI-ului refuza, cu o incapatanare demna de o cauza mai buna, sa se delecteze si ei din ”limonada” informativa oferita de agentii americani dupa „stoarcerea” lui Sebastian Ghita. Numai ca, desi ar fi avut astfel ridicata la fileu o nesperata „minge” pentru a duce la bun sfarsit operatiunea inceputa prin „ejectarea” din SRI a lui Florian Coldea si a unei infime parti din generalii loiali acestuia, Eduard Hellvig nu face decat sa se ascunda , din nou, in spatele biroului. Astfel ca nici puzderia de consilieri pe securitate nationala ai presedintelui Iohannis, dar nici adjunctii SRI care se jura ca-s loiali lui Hellvig nu accepta mana intinsa cu incredere de partea americana. Iar operatiunea „Orasul Alb” nu doar ca nu a mai avut loc, dar Ghita a trecut la contraatac, ordonand de acum ample campanii de „tocare” a actualei Puteri de la Bucuresti, dar uitand la randul sau sa mai toarne gaz si peste focul care mistuie statul paralel care inca il tine captiv pe Klaus Iohannis.

Afiliati la alianta BND – FSB

Cum misiunea asumata de americani la solicitarea oficiala a presedintelui Romaniei nu era oricum una usoara, Belgradul fiind un aliat de nadejde al intereselor geo-strategice ale Federatiei Ruse este cu atat mai mult de inteles nemultumirea tot mai fatisa a acestora. Mai ales ca informatiile lor arata ca la nivelul SRI ar „inmuguri” o grupare subterana care militeaza pentru „afilierea” informativa la „inamicul public numarul unu” al Adminsitratiei Trump, „blatul” dintre BND-ul german si FSB-ul rusesc! Grupare care, de asemenea, nu doar ca se face ca nu vede roadele colaborarii serviciilor germane si rusesti pe teritoriul Romaniei, dar chiar ar acorda protectie unor „tinte in miscare” in frunte cu Sebastian Ghita. Cel care, daca mai „stranuta” odata, cum a facut-o la inceputul anului trecut, „raceste” pana si George Maior de la Washington…(Catalin Tache).

 

 

 

Citeste in continuare

Exclusiv

Scenariul Zegrean/ Doamna Dăncilă ar putea fi suspendată în jurul datei de 20 iulie/Până la dizolvarea Guvernului, mai trebuie să se scurgă 45 de zile

Prahova Mea

Publicat

pe

Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale și coautor la elaborarea Legii Fundamentale, lansează un scenariu, care îl poate arunca literalmente în aer pe Klaus Iohannis. De fapt, este vorba de o deducție logică. Bazată pe o ipoteză cât se poate de plauzibilă. Și anume că, după ce i-a cerut public demisia de mai multe ori și niciodată față în față, președintele României intenționează să o suspende pe Viorica Dăncilă din funcția de premier. Pe o cale extrapolitică. Și paralegală.

Sunt toate șansele ca președintele Klaus Iohannis să se afle în spatele gestului nemaiîntâlnit făcut de (încă) președintele PNL Ludovic Orban. Eliminarea unui adversar politic și dărâmarea Guvernului pe calea unui denunț penal, bazat pe ipoteza conform căreia procurorul de caz de la DIICOT va fi cooperant. Iar doamnei Viorica Dăncilă i se va dresa un dosar penal. Ceea ce i-ar permite președintelui Klaus Iohannis să o suspende. Și să declanșeze o criză politică profundă și durabilă. Și acum, iată cât de simplu este raționamentul lui Augustin Zegrean.

Fostul președinte al Curții Constituționale declară că, în eventualitatea de mai sus, președintele Klaus Iohannis are posibilitatea constituțională de a suspenda premierul. Suspendarea este pe o perioadă de 45 de zile. Nicio zi mai mult. Dacă în 45 de zile, în celeritatea ei, instanța de judecată nu soluționează favorabil cauza, apreciind că premierul nu a săvârșit nici una dintre infracțiunile prevăzute în rechizitoriu, atunci automat Guvernul este dizolvat. Ceea ce, după cum conchide Zegrean, echivalează cu o demitere mascată a primului ministru.

Dar, atenție: președintele României nu are dreptul să-l demită pe premier. Niciun președinte nu poate demite niciun premier. Prin urmare, nici președintele Klaus Iohannis nu-l poate demite pe premierul Viorica Dăncilă. Asta înseamnă că, dacă o suspendă, atunci, cu bună știință, Klaus Iohannis încalcă și spiritul dar și litera Costituției. Iar pentru o asemenea faptă poate fi el însuși demis. Suspendat și apoi demis în urma unui referendum. Situația devine astfel din ce în ce mai încurcată. Iar criza declanșată de Iohannis pe mâna lui Ludovic Orban, care, la rândul său, merge pe mâna DIICOT, va fi nu numai profundă, ci se și internaționalizează în mod automat.

Va fi un conflict de natură constutuțională. De care se va face răspunzător însuși președintele. Adică chiar garantul Constituției. Acest conflict constituțional generează o criză politică. Pentru că 45 de zile România nu va avea premier, după care, pentru un număr indefinit de zile, nu va avea practic un Guvern funcțional. Cu ajutorul organizațiilor civice soroșiste sau de altă sorginte aflate în siajul prezidențial, este de presupus că vor fi inițiate puternice demonstrații de stradă, prin care se va pune presiune pe alianța PSD plus ALDE , pentru a ceda puterea executivă și a susține din nou un guvern minoritar. Așa cum s-a întâmplat atunci când a venit la putere Guvernul Cioloș.

Indiferent care ar fi finalul, există o certitudine. Criza politică va fi de durată și va antrena instantaneu o criză economică și, puțin mai târziu, o criză socială.

Dar cum se internaționalizează acest război româno-român? Se internaționalizeză oricum. Numai că, de această dată, circumstanțele sunt agravante. În sensul că România urmează să preia prin președintele ei, pentru o perioadă de șase luni, președinția rotativă a Consiliului European. Momentul în care România urmează să-și exercite acest rol deosebit de onorant și de natură a aduce prestigiu acestui stat, coincide însă cu perioada în care aceeași Românie s-ar putea să nu aibă în funcție un președinte ales. Ci, eventual, unul interimar. Și doar pentru o lună. Ceea ce, evident și anticipat, va declanșa un uriaș scandal internațional. Și fel de fel de reacții politice ale cancelariilor diverselor state. O mediatizare profund negativă a României. O Românie care va fi tratată, de data asta pe bună dreptate, ca un stat de mâna a doua.

Pe scurt, să schițăm o cronologie. Suntem în data de 20 mai 2018. Procurorul de caz DIICOT, oricât de repede s-ar mișca, măcar pentru a crea impresia unei anchete temeinice, făcute cu bună credință, nu poate ajunge să facă un rechizitoriu în mai puțin de două luni. Desigur, în tot acest interval, va fi un întreg iureș al declarațiilor politice, dar și a chemărilor la DIICOT a premierului, a membrilor Cabinetului, dar și a altor demnitari. Trădarea de țară presupune existența a doua părți. Un trădător, care în această ipoteză este doamna Dăncilă, dar și un beneficiar al trădării. Care a fost identificat de către Klaus Iohannis și apoi de către Ludovic Orban ca fiind însuși statul Israel. Încă un motiv de internaționalizare a războiului româno-român. Să spunem că, după data de 20 iunie, avem un rechizitoriu. Începând de atunci, președintele Klaus Iohannis va trebui să aplice întreaga procedură prevăzută de lege pentru suspendarea primului ministru. Aceasta înseamnă crearea unei comisii prezidențiale, care să analizeze întreaga situație și să decidă dacă se impune sau nu suspendarea primului-ministru. Primul ministru poate însă contesta această decizie. Întreaga procedură nu poate dura mai puțin de o lună. Înseamnă că doamna Dăncilă ar putea fi suspendată în jurul datei de 20 iulie. După această dată, până la dizolvarea Guvernului, mai trebuie să se scurgă 45 de zile. Ajungem, dacă se ajunge cu maximă viteză, la data de 5 septembrie. La data de5 septembrie ar urma să fie dizovat Guvernul. Abia începând din acest moment, majoritatea parlamentară va avea suficente argumente pentru a-l acuza pe Klaus Iohannis că a încălcat Constituția, demițând în mod forțat premierul. Abia din acel moment, PSD plus ALDE pot declanșa, prin intermediul Parlamentului și cu avizul neobligatoriu al Curții Constituționale, procedura de supendare a președintelui. Până la suspendare propriu-zisă, dacă majoritatea se mișcă cu maximă viteză, va ma dura ceva timp. Vom ajunge în jurul datei de 20 septembrie. Locul lui Iohannis va fi luat de președintele Senatului României. Călin Popescu Tăriceanu. Dacă, între timp, acesta nu va fi condamnat definitiv. Timp de o lună, acesta va fi președinte interimar. Și va fi organizat referendumul pentru demiterea lui Klaus Iohannis. Să presupunem că va fi demis, întrucât referendumul de demitere s-a simplificat din punct de vedere legislativ și tehnic. După demitere, urmează organizarea de alegeri prezidențiale. Această operație durează cel puțin o lună. Și am avea un nou președinte la sfârșitul lunii noimebre.

Repet, asta se întâmplă dacă toți actorii procedează cu viteză maximă. Ceea ce în România este imposibil. Ei bine, dacă vom avea un nou președinte la sfârșitul anului, este la mintea cocoșului că nu va exista suficient timp pentru ca acesta, împreună cu Guvernul – Guvern despre care nu știm nimic, întrucât e aruncat în ceață totală – să poată construi minimum de strategie, indispensabilă preluării președinției rotative a Uniunii Europene și îndeplinirii onorabile a acestei obligații. Ceea ce știm noi știu și toți ceilalți actori politici din Uniunea Europeană și din restul lumii. Cancelariile europene nu sunt atât de bătute în cap încât să accepte o asemenea președinție, consutruită pe baze nesănătoase la capătul unei uriașe crize politice. De aceea, scandalul va fi maxim.

Evident, reacțiile internaționale nu se rezumă la raporturile României cu Uniunea Europeană. Suntem membri NATO și va fi afectată grav stabilitatea politică pe frontul sud-estic al alianței. În plină criză, decimat, Guvernul Dăncilă sau un alt Guvern, minoritar, nu va mai putea afirma interesele și suveranitatea României în plan extern nici măcar în condiții minime.

Și aici punem punct deocamdată. Nu vreau să mă bat cu cărămida în piept. Dar cred că toți actorii politici relevanți ar face bine să citească cu atenție această analiză. Pentru că acestă analiză ne spune ce ne rezervă viitorul, dacă alergăm voioși cu capul spre zid.

Sorin Rosca Stanescu

 

Articolul Scenariul Zegrean/ Doamna Dăncilă ar putea fi suspendată în jurul datei de 20 iulie/Până la dizolvarea Guvernului, mai trebuie să se scurgă 45 de zile apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Citeste in continuare

Exclusiv

SIE ramine fara numarul doi in ierarhie

Prahova Mea

Publicat

pe

Generalul Vasile Sarcă, adjunctul șefului SIE, Silviu Predoiu, și-a încheiat ieri perioada de doi ani prin care, conform legii, putea să-și amîne pensionarea, el împlinind vîrsta de rigoare pe 20 mai 2016. Statutul cadrelor militare prevede că generalii cu trei stele se pensionează la 58 de ani, dar pot fi menținuți în activitate încă maxim doi ani.
Generalul cu trei stele, în prezent, Vasile Sarcă, în vîrstă de 60 de ani, a fost numit în funcția de adjunct al directorului SIE în noiembrie 2005.
Reamintim că SIE funcționează fără director, așa cum prevede legea, din luna septembrie 2016, președintele Klaus Iohannis refuzînd să desemneze un înlocuitor pentru Mihai Răzvan Ungureanu.
În luna august a acestui an expiră și perioada de prelungire a vîrstei de pensionare a directorului interimar al SIE, Silviu Predoiu. (B.T.I.)

 

Citeste in continuare
Advertisement

Ultimile Noutăți din Prahova

Administrație locală11 ore inainte

Preşedintele liberalilor Ludovic Orban trebuie să îşi dea demisia sau să fie demis

Preşedintele liberalilor Ludovic Orban trebuie să îşi dea demisia sau să fie demis, a declarat duminică, pentru Mediafax, prim-vicepreşedintele PNL...

Exclusiv2 zile inainte

Drpciv, cea mai buna modalitate de a lua permisul de soferi

Drpciv, cea mai buna modalitate de a lua permisul de soferi   Capacitatea de a conduce este o abilitate fantastica:...

Administrație locală4 zile inainte

Comisia a decis să trimită Franţa, Germania, Ungaria Italia, România şi Marea Britanie în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru poluare

Comisia a decis să trimită Franţa, Germania, Ungaria Italia, România şi Marea Britanie în faţa Curţii de Justiţie a UE...

Administrație locală4 zile inainte

O fundație din Prahova a făcut plângere penală împotriva lui Tiberiu Nițu. Care sunt acuzațiile. FOTO-DOCUMENT

Fostul procuror general al României este iar acuzat, conform celor de la Republika News. După ce la începutul acestei luni,...

Afaceri5 zile inainte

Pe telefonul său mobil au apărut „patru puncte luminoase” și textul „se ascultă”

Liviu Dragnea a declarat marți că s-a „speriat” după ce, în timp ce se afla în sala de judecată, unde...

Eveniment7 zile inainte

Trump Make Israel Great Again

Previzibil, cele mai sumbre temeri s-au adeverit, ieri, ziua inaugurarii ambasadei Statelor Unite in Ierusalim. Care a coincis cu cea...

Administrație locală1 săptămână inainte

Echipa de organizare a Programului Oficial de Internship al Guvernului, coordonată de secretarul de stat Oana Pintilei, s-a întâlnit în perioada 3-11 mai cu studenții din marile centre universitare din București, Iași, Cluj și Timișoara

  Organizatorii au prezentat studenților Programul de Internship și i-au încurajat să aplice pentru unul din cele 200 de locuri...

Administrație locală2 săptămâni inainte

Tribunalul Bucureşti a respins, miercuri, contestaţia lui Victor Becali

Tribunalul Bucureşti a respins, miercuri, contestaţia lui Victor Becali la decizia Judecătoriei Sectorului 5 de a respinge eliberarea. Astfel, fostul...

Administrație locală2 săptămâni inainte

Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile articolului 37 aliniatul 3 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 sunt neconstituţionale

Potrivit unui comunicat de presă al CCR, dispoziţiile în cauză, care spun că ‘Funcţiile didactice pentru corpul instructorilor militari din...

manager-live-studio-alexandra manager-live-studio-alexandra
Exclusiv2 săptămâni inainte

Interviu cu managerul unui studio de videochat

La momentul actual, piața românească de videochat depășește 100 de milioane de euro pe an și e în continua creștere....

Administrație locală2 săptămâni inainte

Accident grav marţi dimineaţa între Buzău şi Ploieşti. Un TIR a intrat într-un autobuz cu 40 de persoane care intra în staţie

În urma accidentului, traficul este întrerupt, se circulă pe un fir alternativ. Cel puţin 7 oameni au fost răniţi. Centrul...

Social2 săptămâni inainte

Care sunt pașii în cazul unui deces

Pentru mulți oameni, decesul unei persoane dragi poate fi o întâmplare previzibilă, mai ales dacă știau că persoana respectivă este...

Administrație locală2 săptămâni inainte

Grație șefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, brandul de țară al României a devenit corupția

Aflat într-o vizită la Constanța, președintele ALDE, Călin Ppescu Tăriceanu a declarat că, grație șefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, brandul...

Administrație locală3 săptămâni inainte

PNL solicită demisia directorului general al TVR, Doina Gradea, şi a directorului TVR 1, Eduard Dârvariu, ca urmare a înregistrărilor publicate de jurnalistul Dragoş Pătraru

„Pe data de 3 mai se sărbătoreşte Ziua Mondială a libertăţii presei, un prilej să ne amintim de principiile fundamentale...

filmare nunta filmare nunta
Social3 săptămâni inainte

Cum ar trebui sa arate o filmare de nunta?

Cum ar trebui sa fie o filmare nunta realizata de un cameraman profesionist? In primul rand ar trebui sa fie...

Administrație locală3 săptămâni inainte

Preşedintele Klaus Iohannis face nişte jocuri absolut penibile şi ruşinoase

Preşedintele Klaus Iohannis face nişte jocuri absolut penibile şi ruşinoase, a reacţionat senatorul PSD Şerban Nicolae, la scurt timp după...

buton verde dolar pe tastatura buton verde dolar pe tastatura
Sport3 săptămâni inainte

Impactul PARIURILOR online asupra VENITURILOR tale

Esti fan al sporturilor si ai vrea sa iti valorifici cunostintele? Iti doresti o sursa suplimentara de venit, insa timpul...

Administrație locală3 săptămâni inainte

Sefa DNA are o leafă mai mare decât Iohannis

Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, câştigă mai mult decât preşedintele Iohannis, a declarat duminică seara, la România TV, ministrul Muncii,...

Știrile Săptămânii