Connect with us

Exclusiv

EXPLOZIV/CAZUL COTOFANA! Cine sunt “calaii” judecatoarei din Arad exclusa din magistratura? Umbra unui fost general din SRI, deasupra intereselor care puteau proteja practicile penale din sistem

Prahova Mea

Publicat

pe

Cazul excluderii din magistratura a judecatoarei Laviniei Cotofana, de la Judecatoria Arad, dupa ce a sesizat Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara asupra unei posibile filiere de sifonare a banilor publici, la care au aderat avocati si magistrati din justitia aradeana, este tratat pe larg, in continuare, pe blogul lui Radu Soviani.

Judecătorul Nicoleta Lavinia Coțofană este singurul magistrat exclus din magistratură pentru faptul că a aplicat legea în integralitatea ei și a sesizat organelor de cercetare penală, conform legii, suspiciunile de deturnare de fonduri publice făcute de avocați cu sprijinul unor magistrați de la Judecătoria Arad, fapte/indicii pe care le-a constatat în exercitarea funcției publice de judecător.

Științific, anticorpul este o moleculă capabilă să recunoască antigenii (particula străină de organism) și să declanșeze o reacție imunologică, care are ca rezultat îndepărtarea respectivei particule. Dacă doriți, faptic, ,,anticorpul’’ de la Judecătoria Arad a fost magistratul Nicoleta Lavinia Coțofană.

A recunoscut ,,particulele străine de organism’’ – fabricuța de bani prin care avocați ai baroului deturnau fonduri publice (decontarea nelegală a asistenței extrajudiciare de către avocați cu complicitatea/neglijența colegilor magistrați) și a declanșat reacția imunologică de verificare a respectivelor particule.

Judecătorii au obligația de ,,anticorp’’, ea este instituită prin lege întrucât ,,în sensul Codului Penal, orice persoană care exercită temporar sau permanent, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in servicul unei autoritati publice, institutii publice, institutii sau alte persoane de interes public, este functionar public’’.

Surse oficiale de maximă încredere chestionate de mine în decursul acestei anchete au continuat răspunsul: ,,așa fiind și magistratul, judecător sau procuror, datorită faptului că acesta exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii în scopul realizării preorgativelor puterii judecătorești, îndeplinește condiția de mai sus.’’.

Precizările sunt necesare întrucât ,,funcționarul public care, luând la cunoștință de săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinește sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă’’ (Art. 267 Cod Penal).

Cu alte cuvinte, TOȚI judecătorii care văd indiciile infracțiunilor (în cauzele/legat de cauzele pe care le judecă) și nu sesizează Parchetul, sunt pasibili de închisoare.

Recunoașterea și sesizarea de către un magistrat a practicilor străine de lege în justiție este așadar o obligație legală (Art. 267 Cod Penal) dar are și o formă specială: cea de avertizor de integritate.

Despre acest statut, în sensul căruia judecătorul Nicoleta Lavinia Coțofană a acționat încă din 1 februarie 2016 (domnia sa fiind numită în 20 ianuarie 2016 judecător definitiv la Arad, funcție în care a descoperit neregulile), magistratul a notificat Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției, Inspecția Judiciară, Uniunea Națională a Barourilor din România, Curtea de Conturi, Uniunea Națională a Judecătorilor din România, Asociația Magistraților din România, Forumul Judecătorilor așa, cum ați putut citi în exclusivitate AICI.

Am descris pe larg în PRIMUL EPISOD al investigației mecanismul fabricuței de făcut bani prin care erau deturnate fonduri publice și faptul că magistratul Coțofană a sesizat de îndată Parchetul (pentru verificarea indiciilor de infracțiuni), conducerea Judecătoriei și Tribunalului Arad, Uniunea Națională a Barourilor din România, Inspecția Judiciară, CSM, Ministerul Justiției, Curtea de Conturi, cu alte cuvinte, toate instituțiile care au rol în verificarea respectării legalității cheltuirii banului public, conform legii.

Decontarea nelegală a sumelor de la Arad, dacă va fi confirmată de cercetarea penală și judecătorească, avea ca efect în primul rând obținerea unor sume provenite din infracțiuni de către avocați/Barou și în subsidiar, dar la fel de important, limitarea disponibilității fondurilor publice pentru persoanele care chiar nu dispun de resursele financiare necesare accesului la justiție (angajării unui avocat), cu alte cuvinte, limitarea accesului la justiție a celor cu venituri mici și care sunt îndreptătățiți la obținerea ajutorului judiciar.

În contextul sesizărilor, Nicoleta Lavinia Coțofană a arătat Inspecției Judiciare și temerea pe care o are privind o posibilă înscenare din partea unor colegi/avocați care aveau legătură cu falsificarea delegațiilor de asistență extra-judiciară:

,,Toate aceste atitudini îmi dau convingerea rezonabilă că sunt adoptate doar pentru acuzarea mea și obținerea eventuală a unei sancțiuni disciplinare, în speranța de a acoperi realele probleme sesizate de mine’’, scria Inspecției Judiciare judecătorul Lavinia Coțofană în data de 3 martie 2016.

Cine ar fi avut interesul obținerii unei sancțiuni disciplinare pentru Lavinia Coțofană.

În primul rând, Baroul Arad și decanul Baroului Arad – Cristian Alunaru. Delegațiile de asistență extrajudiciară substituite nelegal sau prin fals unor delegații de asistență judiciară (ajutorul public poate fi încuviințat numai de către o instanță, după verificarea condiiților stricte de acordare de către instanță și nu de către Barou) – Barou care a făcut dovada neverifcării reale a acestor condiții facilitând astfel sifonarea banului public destinat după criterii severe, dar direcționat prin serviciile prestate de avocați ai săi (decontate din bani publici) unor persoane care nu se calificau pentru asistență judiciară gratuită. Faptele au intrat în atenția DNA, după ce la data de 7 aprilie 2016, Parchetul sesizat de magistratul Coțofană (Parchetul Curții de Apel Timiș) declină cauza în sarcina DNA.

Declinarea în sarcina DNA nu a fost o surpriză, întrucât încă din data de 1 martie 2016, judecătorul Coțofană a sesizat DNA având în vedere că actele din dosar și susținerile părților aveau ca rezultat competența DNA.

Parchetul Curții de Apel Timișoara (investit inițial) alege însă o modalitate stranie pentru a o informa pe Lavinia Coțofană asupra declinării: procurorul general al Parchetului Timișoara înștiințeaza prin fax, la adresa Judecătoriei (fax primit de Grefierul Șef al Judecătoriei și de către Președintele Flavius Bradin), deși acesta era destinat judecătorului Lavinia Coțofană, și așa cum au relevat primele două episoade, Președintele Bradin nu era străin de aspectele semnalate.

Straniu pentru că, dacă Parchetul Curții de Apel Timișoara ar fi dorit ca Flavius Bradin să afle că sesizările magistratului Coțofană vor fi cercetate de DNA, ar fi trimis exact un fax la care Flavius Bradin să aibă acces, fiind astfel înștiințat. Rețineți data, 8 aprilie 2016, este data faxului (și înștiințării de facto a lui Flavius Bradin), judecătorul Coțofană fiind înștiințat de faxul care îi era destinat abia în 11 aprilie 2016.

Revenind la ,,în primul rând”, Președintele Baroului Arad, Cristian Alunaru este cercetat în acest dosar declinat. ,,Ne-ai prins, ne-am oprit’’, îi spunea în proximitatea sesizărilor prodecanul Baroului Arad, Alin Gherga, Laviniei Coțofană, sugerându-i să o rezolve așa.

Nu s-a rezolvat așa, ba mai mult, cercetarea penală continuă având în vedere documentele care se află depuse la instanța Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul privind contestația judecătorului Coțofană la decizia CSM de excludere a sa din magistratură, documente care demonstrează ,,cauza complexă’’ cercetată.

În al doilea rând, interesul obținerii unei sancțiuni pentru magistratul Coțofană îl avea și îl va manifesta expres chiar Președintele Judecătoriei Arad de la acel moment, Flavius Bradin (în prezent judecător la Tribunalul Arad și purtător de cuvânt al Tribunalului – aspect asupra căruia vom reveni în cadrul investigației).

Ca Președinte al Judecătoriei, domnul Bradin i-a sugerat doamnei Coțofană ,,fă-te că nu vezi, dacă nu dispui virarea banilor nu e abuz în serviciu’’ în privința neregulilor cu delegațiile de asistență extra-judiciară. A acceptat vreodată domnul Bradin în dosarele care i-au fost repartizate reprezentarea nelegală pe delegații de asistență extrajudiciară? Acest lucru poate fi verificat.

Cele două interese (comune, de grup) au reușit să paveze un drum cu o unică destinație: inspectorul Marcovici de la Inspecția Judiciară. Dantes Marcovici.

Am arătat pe larg în Episodul II al investigației, faptul că, probabil pentru prima oară în istoria Inspecției Judiciare, un inspector judiciar s-a sesizat pe holurile unui tribunal pentru verificarea unor posibile abteri disciplinare (și nu de la Tribunalul Arad ci de la Judecătoria Arad). Sesizatorul? Decanul Baroului Arad – Cristian Alunaru.

Între 6 și 11 aprilie 2016, Inspecția Judiciară a făcut o verificare pe probleme de management la Judecătoria Arad (instituția în care activează judecătorul Lavinia Coțofană – în prezent exclus din magistratură și suspendată până la judecarea contestației sale aflate pe rolul ICCJ).

Încheind verificările la Judecătoria Arad, Inspectorul Marcovici continuă, din 12 aprilie 2016, verificările de rutină la Tribunalul Arad. Doar că în 13 aprilie 2016 e parte la ceva neobișnuit: pe holurile tribunalului este abordat de decanul Baroului Arad – Cristian Alunaru (cercetat în prezent de DNA). Ziua abordării (13 aprilie 2016) coincide cu ziua în care judecătorul Coțofană era plecat din Judecătorie, fiind prezentă la o Conferință. ,,Au așteptat plecarea mea’’, spune judecătorul Coțofană.

Alunaru i se plânge lui Marcovici referitor la secvența descrisă pe larg în Episodul II, cum că doamna Coțofană ar fi dezbrăcat de robă un avocat (acuzație nesusținută în cercetarea disciplinară nici măcar de avocatul în numele căruia Cristian Alunaru este cel care a susținut sub jurământ, că ar fi fost dezbrăcată de robă).

Mai mult, această acuzație este contrazisă faptic și total de înregistrarea respectivei ședințe de judecată (Dosarul 172/55/2016, ședința din data de 11 aprilie 2016), Președintele Judecătoriei Flavius Bradin dorind transcrierea acestei ședințe. ,,Nefiind solicitată de către nimeni această transcriere, este un abuz în funcție al judecătorului Bradin’’ ne-a spus Lavinia Coțofană. ,,Au folosit inclusiv grefiera de ședință, căreia i-au cerut să nu îmi spună și care s-a ascuns de mine. Înregistrarea există la dosarul disciplinar iar mai mult decât atât, în data de 11 aprilie 2016, Dantes Marcovici a fost în sala de judecată când s-a luat în discuție acel dosar și nu a constatat nimic în acel moment’’.

Desigur, avocatul Cristian Alunaru ar fi avut posibilitatea să sesizeze Inspecția Judiciară, în nume personal, conform procedurilor. Ca orice justițiabil. Nu a făcut-o și aici apare primul semn de întrebare: De ce nu a sesizat direct Inspecția Judiciară (ducându-se țintit la Marcovici) și de ce și la recomandarea cui l-a abordat direct, pe holuri, pe inspectorul Marcovici, mai ales în condițiile în care ,,Inspecția Judiciară nu deține o evidență a sesizărilor din oficiu ca urmare a discuțiilor purtate cu persoane din afara instanțelor’’ – cum ne-a răspuns Inspecția Judiciară.

Un așa răspuns primitiv e de natură să îmi întărească convingerea că niciodată Inspecția Judiciară nu s-a mai sesizat astfel. Aspect care lămurește CUM a fost sesizat (neprocedural) tocmai inspectorul Marcovici.

Mai important este de lămurit DE CE l-a sesizat decanul Baroului Arad – Cristian Alunaru tocmai pe inspectorul Marcovici, pe holuri.

Un prim indiciu: domnul Marcovici este și avocat. Un al doilea indiciu – admiterea în Barou a domnului Marcovici naște suspiciuni de nelegalitate. Un al treilea indiciu, de fapt o întrebare: dacă o persoană a căpătat în mod nelegal statutul de avocat, este suspectă de a fi vulnerabilă?

Am încercat să aflăm răspunsurile direct de la Cristian Alunaru, care, după ce într-o primă etapă s-a arătat dispus să ne ducă pe fentă cum că Lavinia Coțofană îi face răutăți pentru că Baroul Arad l-a exclus pe Gheorghe Coțofană (soțul magistratei) din Barou, excludere într-un mod prezumtiv ilegal și care face obiectul unui litigiu în instanță), s-a manifestat prin a tăcea mâlc.

La insistențele noastre de a afla răspunsurile (la întrebările transmise prin e-mail) domnul Alunaru și-a convocat o ședință ,,extraordinară’’ de Consiliu a Baroului Arad, în 10 aprilie 2017, ședință la care am solicitat să participăm sau să ne fie pusă la dispoziție înregistrarea (acces refuzat) după care am primit următorul răspuns:

,,Prin prezenta vă informez că în cadrul şedinţei extraordinare de Consiliu al Baroului Arad din 10 aprilie 2017  a fost analizată solicitarea dv. trimisă prin e-mail. Consiliul a constatat în unanimitate că solicitarea dumneavoastră nu îndeplineşte condiţiile impuse de art. 6, alin. 3 din Legea nr. 544/2001, în sensul că nu este semnată aşa cum este prevăzut în articolul menţionat alin. 3, lit. c.

Conducerea Baroului va putea lua în considerare numai o solicitare făcută în scris şi semnată de solicitant, conform prevederilor legale. Doar în aceste condiţii există obligaţia Baroului de a da curs solicitării’’.

În 18 ani de presă nu am mai primit vreodată un astfel de răspuns, ceea ce mi-a întărit convingerea că domnul Alunaru și Baroul Arad au ceva de ascuns. Iar eu am ceva de aflat.

Nici deplasarea mea de la București la Arad pentru a afla răspunsurile nu a avut mai mult succes. Domnul Alunaru ,,tocmai’’ plecase de la sediu, iar mesajele mele (la secretariatul domniei sale și telefonic) au rămas fără răspuns.

Prin urmare, lipsa de răspunsuri din partea Baroului (care are nevoie de o ședință ,,extraordinară’’ pentru a constata că solicitarea mea prin e-mail, cu toate datele de identificare, la care inițial am primit răspunsul că voi primi răspunsurile, ,,nu este semnată’’ în dreapta jos), îmi permite să conturez raționamentul la întrebarea cheie:

DE CE L-A SESIZAT Baroul Arad tocmai pe Inspectorul Marcovici. Un răspuns facil și unul complex.

Răspunsul facil:

Pentru că Marcovici a fost disponibil pe holuri la Tribunalul Arad și pentru că se afla acolo (atenție, verificările la Judecătoria Arad se încheiaseră pe 11 aprilie 2016). Întrebarea este: dacă șeful UNBR sau al Baroului Olt îl prindea pe holurile Tribunalului Arad pe Inspectorul Marcovici, acesta s-ar fi sesizat și despre eventuale nereguli de la Curtea de Apel București sau de la Tribunalul Slatina? Răspunsul este retoric.

Ceva se întâmplase însă din moment ce domnul Alunaru a simțit nevoia să îl abordeze neprocedural pe Inspectorul Marcovici în 13 aprilie 2016, pe holuri. Acest ceva:

Cu doar 6 zile înainte, pe 7 aprilie 2016, Parchetul Curții de Apel Timișoara nu acționase în sensul dorit de decanul Alunaru și de judecătorul Bradin (așa cum judecătorul Bradin avea să afle în data de 8 aprilie 2016), respectiv nu clasează sesizările magistratului Coțofană ci dispune și informează Judecătoria Arad că dosarul a fost declinat la DNA. Iar la DNA, cu probe solide, e mai complicat de clasat.

Trebuie să aveți în vedere și mesajele transmise anterior de prodecanul Baroului Arad către Lavinia Coțofană, după ce aceasta a descoperit neregulile privind indiciile de deturnare de bani publici/abuz în serviciu, mesaje transmise în încercarea prodecanului Baroului de a o convinge să nu sesizeze Parchetul: ,,ne-ai prins, ne-am oprit’’. Declinarea dosarului la DNA a arătat grupului că nu mai e suficient să se oprească. Sesizarea magistratului Coțofană a fost într-adevăr de natură să oprească deturnarea de fonduri publice de la Arad (delegațiile extrajudiciare nu s-au mai folosit în fals ca delegații judiciare), magistratul Coțofană scurtcircuitând făbricuța de bani, prin îndeplinirea obligației legale de a sesiza Parchetul.

Revenind la discuția de pe holuri, o astfel de sesizare este cert neprocedurală și nu s-a mai întâmplat vreodată la nivelul Inspecției Judiciare. Dacă s-ar mai fi întâmplat, s-ar fi aflat în evidențele Inspecției Judiciare.

Nefiind procedurală are și un efect pervers: prin această modalitate ,,de sesizare’’, Inspectorul Marcovici își trage singur dosarul cercetării disciplinare a magistratului Coțofană. Adică încalcă repartizarea aleatorie a verificării celor șușotite pe holuri.

Ajuns la București, inspectorul Marcovici este cel care se și apucă de verificarea indiciilor de abateri disciplinare, iar între 29 iunie și 1 iulie 2016, judecătorul Lavinia Coțofană face obiectul cercetării disciplinare de către Marcovici, care, din ușă (există înregistrarea acestei discuții), îi transmite Laviniei Coțofană că acest caz se îndreaptă spre clasare și fiind unul autosesizat, nimeni nu poate contesta clasarea. Cu promisiunea unei redactări rapide ,,îmi ia vreo 10 zile întrucât de la Arad plec la Constanța, la Curte, unde avem o chestie urâtă între magistrați’’, inspectorul Marcovici pleacă.

Concluzia mea este următoarea: autosesizarea din 13 aprilie 2016, de pe holuri, reprezintă concretizarea temerilor magistratului Coțofană exprimate încă din data de 3 martie 2016, în scris, Inspecției Judiciare, vis-a-vis de un alt component al grupului vizat de ancheta penală – judecătorul Bradin: ,,Toate aceste atitudini îmi dau convingerea rezonabilă că sunt adoptate doar pentru acuzarea mea și obținerea eventuală a unei sancțiuni disciplinare, în speranța de a acoperi realele probleme sesizate de mine’’. 5 săptămâni mai târziu, decanul Alunaru îl pândea pe holuri pe Inspectorul Marcovici.

Prin sesizarea de pe holuri, magistratul Coțofană este ,,agățat’’ de grupul care o dorește discreditată, prin Cristian Alunaru via Dantes Marcovici.

Apare acum cel care era la acel moment Președintele Judecătoriei Arad – Virgiliu Bradin (magistrat care i-a sugerat Laviniei Coțofană promovarea pe o funcție cu muncă mai puțină și cu bani mai mulți, promovare respinsă de Lavinia Coțofană). Am detaliat deja în primul episod faptul că Laviniei Coțofană i s-a propus, după depistarea neregulilor, delegarea la Judecătoria Chișineu-Criș, iar actualul vicepreședinte al Judecătoriei Arad – George Bogdan – judecătorul de la care Lavinia Coțofană preluase completul cu delegațiile problemă, îi explică avantajele: câștigă aproape dublu, nu trebuie să vină vineri la serviciu și poate judeca în penal. Lavinia Coțofană respinge ferm propunerea.

Virgiliu Bradin are însă lucruri de spus. O parte le-a spus sau le va spune în dosarul declinat la DNA. O altă parte a dorit să o spună Inspecției Judiciare pentru a se răzbuna pe ajutorul dat Justiției de magistratul Coțofană (sesizarea deturnării de fonduri publice la Judecătoria condusă de domnia sa) dar avea nevoie de un pretext. Iar pretextul l-a găsit în ,,auto-sesizarea’’ care a condus la încălcarea repartizării aleatorii de către Inspectorul Marcovici în verificarea aspectelor sesizate de Decanul Baroului Arad.

În cercetarea disiciplinară (,,darea jos a robei de pe avocat’’), Inspectorul Marcovici adresează întrebări și Judecătoriei Arad. Țineți cont că motivul de ,,dare jos a robei’’ a căzut în sancționarea magistratului Coțofană. Căzând, era necesar să apară altele.

Dacă Virgiliu Bradin ar fi avut ceva de sesizat Inspecției Judiciare referitor la conduita Laviniei Coțofană ar fi trebuit să o facă exact ca mine și ca dumneavoastră: sesizând oficial Inspecția Judiciară. Dar nu o face.

Virgiliu Bradin se agață de auto-sesizarea lui Marcovici (care și-a tras dosarul), mijlocită de decanul Alunaru, iar la întrebările de clarificare venite din partea Inspecției Judiciare (referitor la cazul ,,robei’’), plusează: sustrage înregistrări VIDEO din sistemul de supraveghere VIDEO al instituției pe care o conduce pentru a pretinde în fața lui Marcovici (și Inspecției Judiciare) că judecătoarea Lavinia Coțofană a audiat de mai multe ori minori în prezența soțului ei, care s-ar fi aflat în Birou, pentru ca Bradin să pună în sarcina Laviniei Coțofană o altă abatere decât cea care se îndrepta spre clasare (în urma neconfirmării aspectelor pe care Alunaru le-a sesizat lui Marcovici și care nu au putut fi dovedite în vreun chip). dar tot la Marcovici.

Alte ,,acuze’’ ale lui Flavius Bradin, agățate la ,,autosesizarea’’ lui Marcovici ar fi delicioase dacă nu ar fi incredibile. Exemplificăm:

  • ,,Lavinia Coțofană și-a folosit funcția în interesul DNA’’;
  • ,,a folosit Poșta Specială pentru a transmite Parchetului date pentru cauze personale’’ – optica pe care Flavius Bradion dorește să o dea este că deturnarea de fonduri publice sesizată la Arad de magistratul Coțofană este ,,cauză personală’’;
  • ,,a efectuat verificări în dosare care nu i-au fost niciodată repartizate’’ – aspect constatat drept neadevărat (fals) conform chiar concluziilor Inspecției Judiciare. Această ,,acuzație’’ este de-a dreptul construită cu știința faptului că tocmai domnul Bradin îi repartizase respectivele dosare – prin Ordinul Colegiului de Conducere al Judecătoriei (din care domnul Bradin făcea parte și Ordin al cărui semnatar, ca Președinte, era chiar domnul Bradin).

Și încă un aspect: audierea de minori de către Lavinia Coțofană, în prezența soțului.

Audierea de minori de către judecător în prezența unei alte persoane poate fi interpretată ca o abatere disciplinară? Iar dacă da, poate fi o abatere disciplinară care să conducă la sancțiunea supremă de excludere din magistratură)? Și dacă da, de ce nu a sesizat Virgiliu Bradin acest lucru direct Inspecției Judiciare și a preferat să îl sesizeze direct pe Marcovici?

Pentru același motiv pentru care Alunaru s-a dus pe holuri să îl caute fix pe Marcovici: dacă ar fi sesizat Inspecția Judiciară, verificarea cauzei ar fi trebuit distribuită ALEATOR, existând șanse minime spre deloc să îi fie repartizată tot lui Marcovici.

Prin urmare, investigația nu poate exclude scenariul în care Virgiliu Bradin alege pretextul unor răspunsuri la întrebările adresate de Inspecția Judiciară (alte întrebări) pentru a prezenta imagini TRUCATE (inclusiv din perspectivă temporală – din altă dată), tocmai pentru ca aspectul să fie cercetat de același INSPECTOR Marcovici.

Marcovici clasează datul robei jos, dar își trage noul dosar al verificării ,,audierii de minori de către magistratul Coțofană în prezența soțului’’. Sărind din nou peste repartizarea aleatorie.

Judecătoarea Coțofană susține că planșele foto transmise de Bradin lui Marcovici sunt trucate (inclusiv din perspectivă temporală), imaginile cu soțul intrând în biroul său fiind dintr-un alt moment decât al audierii minorilor, inclusiv din altă zi. Dealtfel, chiar inspectorul Marcovici recunoaște în fața Consiliului Superior al Magistraturii că nu știe din ce zi sunt respectivele imagini. Iată un extras din respectiva ședință, din datele de 26-27 octombrie 2016:

,,Dna Lavinia Coțofană: În condițiile în care înregistrarea VIDEO s-ar reține ca veridică, solicit expertiză și solicit audierea jandarmilor.

D-nul Aron: Domnule inspector, deci nu avem identificată data.

D-nul Marcovici: Da, pentru că ne-a explicat.

D-nul Marcovici: Nu, nu avem nici ziua.

D-na Coțofană: Și solicit expertiza.

D-nul Dănileț: Să ne zică ce expertiza?

D-na Coțofană: Să ne zică dacă este veridică sau nu această înregistrare.’’

În cercetarea disciplinară referitoare la acest aspect CSM a audiat și un martor care a arătat, sub jurământ, că în acea zi și la acea oră, soțul doamnei Coțofană nu a fost în biroul magistratului Coțofană, fiind împreună pe parcursul zilei. Spre deosebire de decanul baroului Arad, Cristian Alunaru, martorul respectiv nu este cercetat pentru mărturie minicinoasă.

În egală măsură, este o chestiune de legalitate întrucât imaginile care au stat la baza susținerilor fabricate au fost extrase nelegal.

Legea permite extragerea de imagini de pe camerele de supraveghere doar în cazul cercetării unori infracțiuni. Or, nicio plângere nu a fost înregistrată împotriva magistraului Coțofană astfel încât să justifice extragerea de către Președintele instanței, Virgiliu Bradin, a unor astfel de imagini care nici nu aveau legătură cu verificările din acel moment ale inspectorului Marcovici (datul robei jos).

Neexistând nicio reclamație, de ce a căutat domnul Bradin să o prindă cu ceva apelând la funcția sa pentru a viziona imaginile de pe camerele de supraveghere? Este o practică curentă a domnului Bradin să vizioneze pe camerele de supraveghere CE FAC magistrații?

Întrebările nasc suspiciunea rezonabilă că domnul Bradin și-a folosit funcția de Președinte al Judecătoriei pentru a extrage imagini (nelegal) și fabrica probe, în scopul învederat încă din 3 martie 2016 de către magistratul Coțofană Inspecției Judiciare, al unei înscenări.

Imaginile au ajuns la același Marcovici. Același care susține în cercetarea disciplinară că motivul pentru care magistratul Coțofană a sesizat Parchetul nu ar fi fost întemeiat întrucât delegațiile de asistență extra-judiciară folosite nelegal la Arad pentru deturnarea de fonduri publice, erau de fapt delegații de asistență judiciară (în contradiciție totală cu realitatea – fapt recunoscut ulterior excluderii judecătorului Coțofană și de CSM – neexistând o decizie a instanței pentru acordarea ajutorului judiciar, în plus, noi arătând în primele 2 episoade cum s-a comis falsul material de hașurare a sintagmei EXTRA din titlul delegației, spre exemplu, aici):

Desigur, prezentarea de către Inspecția Judiciară a imaginilor VIDEO în dinamică și a unui mandat pentru extragerea acestor imagini, contrapuse martorului care a susținut, sub jurământ, că în acea zi și la acea oră soțul magistratului Coțofană nu era în biroul magistratului, ar fi de natură să clarifice pe deplin situația: au fost trucate imaginile? Deocamdată ne-a fost refuzată punerea la dispoziție a imaginilor VIDEO, având doar declarația sub jurământ a martorului care susține că soțul doamnei Coțofană a fost cu el în acea zi și nu la Judecătorie.

Mai mult, am întrebat Consiliul Superior al Magistraturii: ,,vă rugăm să ne comunicați care este motivul pentru care doamna judecător era supravegheată VIDEO în instituția în care își desfășura activitatea și pentru care motive s-au extras date (imagini) din supravegherea video în condițiile în care nu avem cunoștință de existența unei reclamații.’’.

Răspunsul CSM la întrebarea noastră (punctul 10) a fost următorul non-răspuns: ,,solicitările de la punctele 3, 4, 6 şi 10 din adresă se referă la motivele pentru care Secţia pentru judecători în materie disciplinară a înţeles să pronunţe hotărârea nr.23J din 31.10.2016, hotărâre care nu este definitivă şi face obiectul căii de atac a recursului exercitat atât de către pârâtă, cât şi de către reclamantă.’’

Un astfel de răspuns este de natură să întărească convingerea investigației că extragerea de date s-a făcut fără să existe vreo reclamație, ea folosind atingerii scopului urmărit de Președintele Judecătoriei Arad, Flavius Bradin (și de decanul Alunaru), de obținere a unei sancționări disciplinare a Laviniei Coțofană, cu orice preț.

Ceea ce nu a vrut însă CSM să răspundă a răspuns însă chiar Tribunalul Arad: prin adresa 32/1/26.06.2017 emisă de Tribunalul Arad, chiar această instituție admite că se pot extrage date de pe camere în cazul în care se cercetează de către organele de urmărire penală prezumtive infracțiuni și admite că niciodată nu au mai fost extrase date despre vreun alt judecător.

 

În plus, Judecătoria Arad este subordonată administrativ Tribunalului Arad așa că, pentru extragerea de date, chiar și nelegală, Virgiliu Bradin ar fi trebuit să aibă acordul conducerii Tribunalului Arad, care nu a fost dovedit.

Flavius Virgiliu Bradin și Cristian Alunaru au dovedit însă altceva: că au acces la inspectorul Marcovici. Cel care, în două situații, ,,și-a tras’’ spre investigare, neprocedural și încălcând principiul repartizării aleatorii a cauzelor, ,,abaterile’’ semnalate de cei doi, având ca efect tocmai încălcarea principiului repartizării aleatorii. Ceea ce ne oferă un cu totul alt răspuns decât cel facil la întrebarea: de ce Marcovici.

De ce Marcovici. Suspiciuni de incompatibilitate ale inspectorului, susținute de accesul în Barou (fără examen, pe bază de interviu), în baza unei legi abrogate.

Dantes Marcovici este un magistrat angajat al Inspecției Judiciare special.

El nu este doar magistrat – funcționar al Inspecției Judiciare, care avea obligația (ca magistrat) să sesizeze Parchetul în privința modului în care au fost deturnate sume publice la Judecătoria Arad, cu complicitatea avocaților din Baroul Arad (deturnare/abuz în serviciu investigate în prezent de DNA), luând la cunoștință în exercitarea funcției publice de indiciile de infracțiuni pe care le-a învederat inclusiv Inspecției Judiciare magistratul Coțofană și de faptul că astfel de fapte se petreceau DOAR la Arad.

A sesizat Inspectorul Marcovici organele de cercetare penală?

Răspunsul am încercat să îl aflăm de la CSM, care ne-a redirecționat întrebarea către Inspecția Judiciară. ,,În ce dată a sesizat Inspecția Judiciară organele de cercetare penală în privința indiciilor de care dispune și pe care le-a obținut în privința practicilor cu delegații extrajudiciare la Tribunalul Arad/Judecătoria Arad?’’, am întrebat Inspecția Judiciară. ,,Din evidențele Inspecției Judiciare nu rezultă că a fost formulată vreo sesizare către organele de cercetare penală cu privire la aspectele semnalate de dumneavoastră’’.

Pentru mine, acest răspuns este un prim indiciu ferm pentru a mă gândi la faptul că Inspectorul Marcovici a acționat mai degrabă în sensul acoperirii nergulilor de la Judecătoria/Tribunalul Arad sesizate de magistratul Coțofană, decât pentru verificarea lor, deși conform Art. 267 Cod Penal, inclusiv inspectorul Marcovici și Inspecția Judiciară sunt obligate să sesiseze de îndată Ministerul Public.

Un al doilea indiciu ferm este rezultatul verificării impuse de Inspecția Judiciară pentru a afla dacă practicile cu delegații de asistență extrajudiciară de la Arad se mai regăsesc la vreo judecătorie/Tribunal din țară. Inspecția Judiciară a tras concluzia singură: nu se mai regăsesc nicăieri. Două aspecte sunt importante aici dar și o anumită conduită.

În 14 martie 2017, Inspecția Judiciară ne-a răspuns la întrebarea adresată de noi: ,,Vă rugăm să ne precizați dacă în urma sesizărilor doamnei Judecător Coțofană practicile cu delegații de asistență extra-judiciară au încetat la Tribunalul Arad și care a fost recomandarea Inspecției Judiciare privind aceste practici’’.

Răspunsul, rețineți, din data de 14 martie 2017, este neprețuit:

,,Recomandările Inspecției Judiciare sunt cuprinse în raportul de control care este supus spre aprobare Consiliului Superior al Magistraturii’’ (în fapt raportul de control fusese aprobat din 24 noiembrie 2016).

De ce neprețuit. Inspecția Judiciară a demarat totuși o verificare la nivelul tuturor instanțelor din țară pentru a afla dacă situația de la Arad se mai regăsește undeva. Răspunsul scurt: nicăieri. Răspunsul mai pe larg este în prezentat în Hotărârea CSM nr. 1628:

,,În ceea ce privește practica instanțelor din perspectiva dispozițiilor art. 35 și art. 36 din OUG 51/2008, modificată, sub aspectul posibilității utilizării delegațiilor de asistență extra-judiciară pentru reprezentarea/asistarea părților în fața instanței de judecată, din datele comunicate de cvasitotalitatea instanțelor nu au rezultat situații în care persoane având delegații emise pentru asistență extrajudiciară, să fi asigurat reprezentarea/asistarea în fața instanței de judecată a aceleiași părți, în același litigiu. Interpretarea dată acestor dispoziții legale de Tribunalul Arad și Judecătoriei Arad, este singulară, în ansamblul opiniilor exprimate la nivelul tuturor instanțelor de judecată.

 Această situație poate reprezenta o vulnerabilitate, impunându-se discutarea acestor chestiuni de drept la nivelul întregii Curți de Apel Timișoara și, în funcție de rezultatul dezbaterilor, revizuirea practicii în această materie’’ se arată în Hotărârea CSM nr. 1628/24.11.2016

Adică, ca la Arad nicăieri, iar ceea ce se întâmplă la Arad este o vulnerabilitate. Acesta este verdictul CSM.

Adică magistratul Coțofană a semnalat corect indiciile de infracțiuni, iar reprezentații Baroului Arad au mințit atunci când au susținut, cu diverse ocazii, că așa se întâmplă în toată țara dorind să se creadă că devoalarea unei astfel de practici ar crea o problemă sistemică. Problema era doar la Arad. În plus, decanul Baroului Arad, sub jurământ, a susținut că respectivele delegații erau judiciare, afirmație mincinoasă cum rezultă inclusiv din Hotărârea CSM sus-citată: ,,interpretarea este (…) singulară iar această situație poate reprezenta o ,,vulnerabilitate’’.

Extrem de interesant este traseul Hotărârii CSM 1628/24.11.2016.

Conform datelor din Raportul Inspecției Judiciare pentru anul 2016, verificarea este dispusă în 8 iunie 2016, se desfășoară la nivelul tuturor instanțelor între 19 septembrie 2016 și 14 octombrie 2016, iar în 24 noiembrie 2016 este pronunțată Hotărârea 1628.

Ceea ce înseamnă că în data de 14 octombrie 2016, Inspecția Judiciară ȘTIA că neregulile de la Arad se regăsesc doar la Arad, ceea ce CSM numește în 24 noiembrie 2016 ,,vulnerabilitate’’.

Datele calendaristice sunt extrem de importante.

 Nu numai pentru că în răspunsul din 14 martie 2017, Inspecția Judiciară ne ascunde răspunzându-ne la întrebarea sus-menționată (de interes public), faptul că știa încă din 24 noiembrie 2016 vulnerabilitatea și singularitatea de la Arad (pe care nu ne-o menționează în răspuns), dar mai ales pentru că, având știința răspunsurilor primite de la instanțele din țară (verificare încheiată în data 14 octombrie 2016), în data de 26 octombrie 2016, ascunde CSM faptul că situația de la Arad este singulară și obține EXCLUDEREA din magistratură a judecătorului Coțofană, subliniem, cu știința faptului că situația de la Arad nu se mai regăsește nicăieri. Inspectorul Marcovici avea știința sau trebuia să aibă știința în urma verificărilor încheiate în 14 octombrie 2016, că delegațiile de la Arad erau extra-judiciare, însă, cu știință, susține că erau ,,judiciare’’ și își formulează astfel motivul excluderii magistratului Coțofană: ,,graba’’ cu care a sesizat Parchetul (obligație imperativă a oricărui magistrat – inclusiv a celor de la Inspecția Judiciară, conform legii, sub sancțiunea închisorii, de a înștiința ,,de îndată’’ asupra indiciilor de infracțiuni) .

Hotărârea 23J/31 octombrie 2016 (de excludere a Laviniei Coțofană) a fost pronunțată în urma dezbaterilor asupra raportului Inspecției Judiciare în CSM, raport de excludere din magistratură a judecătorului Coțofană pentru graba cu care a sesizat Parchetul, dezbateri din datele de 26.10-27.10.2016, asupra cărora vom reveni în Episodul IV – Execuția.

Subliniem încă o dată că începând din 14 octombrie 2016, Inspectorul Marcovici și Inspecția Judiciară nu mai aveau niciun motiv să preia afirmația decanului Alunaru și să se facă că nu văd nelegalitățile de la Arad și să folosească martori mincinoși (folosiți cu știința că spun neadevăruri) având în vedere că știau că situația este UNICĂ în țară, iar falsificarea delegațiilor de asistență extrajudiciară pentru a pretinde (inclusiv prin Inspectorul Marcovici) că sunt judiciare era evidentă, așa cum reiese din documentele prezentate de noi în primele 2 episoade.

Și nu în ultimul rând, DE CE, Inspecția Judiciară ne-a ascuns în 14 martie 2017, în demersul nostru de documentare asupra accestui caz, că ȘTIA că ceea ce a semnalat judecătorul Coțofană reprezintă ,,o vulnerabilitate’’ a sistemului judiciar din România și că se întâmplă doar la Arad?

Și totodată, DE CE nu a valorificat Inspecția Judiciară și Inspectorul Marcovici, ceea ce știa în urma verificărilor încheiate în 14 octombrie 2016, la ședința din 26 – 27 octombrie 2016 în care a cerut și obținut excluderea din magistratură a judecătorului Coțofană pentru ,,graba’’ care a sesizat Parchetul?

Concluzia nostră care se desprinde din faptul că în 14 octombrie 2016 Inspecția Judiciară avea știința că doar la Arad se întâmplă astfel de ,,vulnerabilități”. inspectorul Marcovici a folosit cu știință cei doi martori mincinoși (încadrare juridică) – avocat Cristian Alunaru și avocat Paul Doina, inducând în eroare CSM.

Transmiterea datelor către Inspecția Judiciară fiind finalizată în 14 octombrie 2016, domnul Marcovici știa în 26 octombrie 2016 că afirmațiile acestor martori că delegațiile sunt judiciare sunt mincinoase. Faptul că Inspecția Judiciară ȘTIA la 14 octombrie 2016 acest lucru, este demonstrat, nemilos, chiar de propriul raport pentru anul 2016:

Acest fapt rezulta nu numai din actele dosarului (poate neglijență în serviciu?) dar și din concluziile Inspecției Judiciare, finalizate la 14 octombrie 2016 (cum este demonstrat mai sus), ceea ce exclude neglijența și duce la suspiciunea intenției inspectorului Marcovici de a încălca legea.

Juridic, o astfel de conduită o regăsim imediat după Art. 267 Cod Penal (invocat anterior), respectiv și subsecvent ne întrebăm dacă o astfel de conduită s-ar putea încadra ca infracțiune de represiune nedreaptă prevăzută la art. 268 Cod penal, infracțiune îndreptată împotriva judecătorului Coțofană. Repetăm, în 14 octombrie 2016, Inspecția Judiciară ȘTIA că la nicio altă instanță din țară nu există o vulnerabilitate ca la Arad.

Este treaba cercetării penale să dea aceste răspunsuri, dar jurnalistic, răspunsurile nu pot să nu includă cel puțin o anumită simpatie a inspectorului Marcovici (și lipsă de obiectivitate în condițiile în care a pretins că delegațiile falsificate sunt ,,judiciare’’), inspector care s-a autosesizat pe holuri în privința judecătorului Coțofană în urma unei discuții cu decanul Baroului Arad – Cristian Alunaru (cercetat penal în cauză), și-a tras singur dosarul eludând repartizarea aleatorie a cazului, și-a tras un nou dosar în ceea ce privește verificări pentru alte fapte (care nu aveau legătură cu cercetarea disciplinară) sesizate de Președintele Judecătoriei Arad – Virgiliu Bradin pe baza unor probe trucate și obținute prin eludarea legii.

Judecătorul Coțofană susține și demonstrează în opinia noastră că este vorba de mai mult decât o simpatie: e vorba despre incompatibilitatea inspectorului Marcovici de a cerceta cazul, având în vedere faptul că Inspectorul Marcovici a fost primit în avocatură, fără examen, în baza unei legi abrogate.

În aceste condiții, dincolo de aspectul penal al obținerii nelegale a statutului de avocat de către un inspector al inspecției Judiciare, este legitimă întrebarea: poate un astfel de magistrat – inspector judiciar să judece obiectiv o cauză pe care și-o autorepartizează, pornită de la un avocat și care vizează avocați?

Indiciile privind primirea nelegală în avocatură a Inspectorului Marcovici pot contribui la întregirea răspunsulului complex la întrebarea: DE CE MARCOVICI.

Raspunsul complex: De ce Marcovici. Judecătorul Marcovici, avocat pe ascuns.

Legea impune magistraților să își declare calitățile în declarațiile de interese. Studiind declarațiile de interese pentru anii 2011-2016, judecătorul Lavinia Coțofană constată că inspectorul Marcovici își ascunde calitatea de avocat (suspendat din avocatură) în declarațiile de interese.

Declarațiile pe proprie răspundere în declarațiile de avere/de interese, în condițiile în care se dovedesc mincinoase/incomplete, îi fac pe autori răspunzători inclusiv în fața legii penale.

Lavinia Coțofană îl sesisează pe șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru și îi cere anchetarea disciplinară a judecătorului Dantes Marcovici, inspector judiciar. Neregulile sesizate sunt cele referitoare la comiterea abaterilor disciplinare constând în încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilități și interdicții privind judecătorii și procurorii, nerespectarea îndatoririi de a se abține când judecătorul sau procurorul știe că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa și exercitarea funcției cu rea-credință.

Sesizarea Laviniei Coțofană este legitimă: acționând neprocedural și auto-repartizându-și dosarul în urma unei discuții cu un avocat, magistratul-avocat Dantes Marcovici își ignoră propriile concluzii de clasare și ajunge să acționeze în sensul dorit de avocatul cu care a purtat discuția pe holuri, fraudând repartizarea aleatorie a cauzei, folosind cu știință martori mincinoși, probe deopotrivă trunchiate și obținute prin fraudă la lege.

Am întrebat Inspecția Judiciară: ,,Vă rugăm să ne comunicați dacă în urma celor sesizate, l-ați obligat de îndată pe domnul Dantes Marcovici să înscie în declarația de interese faptul că este avocat al Baroului Tulcea, urmând să revenim asupra acestei spețe atunci când Inspecția Judiciară va evalua și modul în care domnul Marcovici a fost primit în avocatură și suspendat din activitate în aceiași zi, nelucrătoare’’.

Răspunsul transmis nouă de Inspecția Judiciară este deasemenea ,,neprețuit’’:

,,Declarația de interese reprezintă un act personal, putând fi rectificat numai în condiţiile Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.’’. Dar verificat și corectat?

Cu alte cuvinte, Inspecția Judiciară constată faptul că inspectorul Marcovici nu a evidențiat în declarațiile sale de interese depuse în perioada 2011-2016 calitatea sa de avocat, și nu ia nicio măsură. Adică, dacă Marcovici vrea să treacă asta, o poate face rectificativ în condițiile legii. Iar dacă nu vrea, asta e… De unde se naște o altă întrebare:

De ce nu ar vrea Inspectorul Marcovici să se cunoască calitatea sa de avocat (suspendat) și o ascunde în declarațiile de interese.

Răspunsul vine simplu, studiind accederea inspectorului Marcovici în avocatură: fără examen, în baza unei legi abrogate, deci prezumtiv nelegal.

Dantes Marcovici este primit în avocatură în data de 1 mai 2011 (duminică, zi nelucrătoare și sărbătoare legală), fără a susține examen de admitere în profesie.

Pentru admiterea în profesie contrar legii, fără examen, a inspectorului Marcovici, la Baroul Tulcea s-a lucrat și sâmbăta, data pretinsă de susținere a unui interviu care nu era de natură să înlocuiască examenul pentru admiterea în profesie..

 ,,Atâta timp cât domnul inspector judiciar Dantes Marcovici nu a participat la un examen de admitere în profesia de avocat și nu exista altă modalitate de primire în profesie în anul 2011, este evident că acesta trebuia să manifeste o atitudine subiectivă, favorabilă avocaților, atitudine care îl proteja împotriva devoalării modului nelegal de acces în profesia de avocat’’, arată Lavinia Coțofană în notificarea prin care a devenit avertizor de integritate, conform legii.

În aceiași notificare, Lavinia Coțofană probează o înștiințare a Baroului Tulcea către domnul Dantes Marcovici prin care acesta era înștiințat că ,,a fost declarat admis la interviul din data de 26.02.2011 (zi de sâmbătă), deci primit în profesia de avocat cu scutire de examen, conform Legii 51/1995.

Doar că la data de 26.02.2011, înlocuirea examenului pentru primire în profesie nu era legală. Legea 51/1995 fusese modificată, iar începând cu 31 decembrie 2010, Art. 16. alin.2 lit. b) din Legea 51/1995 (scutirea de examen și admiterea pe bază de interviu), fusese abrogat.

Mai mult, Articolul IV al legii nr. 270/2010 prin care este modificată Legea 51/1995 prevede expres că modificările se aplică inclusiv examenelor în curs de desfășurare, așa că, după 31.12.2010 (data intrării în vigoare a legii), nu mai putea fi organizat interviu pentru admiterea în profesie, accesul în profesie asigurându-se DOAR prin examen. Dar…

Așadar, domnul Marcovici dă un interviu (în loc de examen) în baza unui articol de lege abrogat, când interviul nu mai aera posibil, și devine avocat în baza unui articol abrogat.

Acest lucru nu ar fi fost posibil fără complicitatea Baroului Tulcea (în care a fost admis și în aceiași zi de duminică 1 mai 2011, suspendat).

Este un astfel de trecut (vulnerabilitatea admiterii nelegale în profesie) de natură să îl forțeze pe domnul Marcovici să aibă o simpatie extremă pentru avocați?

Și dacă domnul Marcovici ar avea credința că e OK să fi primit în avocatură baza unui interviu, în frauda legii (în baza unui articol abrogat), și nu prin examen, cum prevedea expres legea, de ce nu și-a trecut în declarația de interese faptul că este avocat suspendat al Baroului Tulcea?

 ,,Am sesizat Inspecția Judiciară cu aceste aspecte, respectiv faptul că un inspector judiciar a accesat ilegal în profesia de avocat prin fraudă la lege, în fapt o veritabilă faptă de corupție sau cel puțin asimilată acesteia, arătând că este afectat inclusiv principiul independenței magistratului. Inspecția Judiciară a ales să ignore dispozițiile legale în vigoare și să claseze sesizarea, acceptând că un magistrat care obține un favor prin fraudă la lege nu a comis vreo abatere disciplinară și are și bună-reputație’’, arată Lavinia Coțofană în notificarea prin care a devenit avertizor de integritate.

În prezenta investigație, având în vedere și răspunsurile oferite nouă, inclusiv pasivitatea în a veghea la respectarea obligației legale a inspectorului Marcovici – respectiv completarea corectă și completă a declarațiilor de interese, nu putem trage altă concluzie decât că Inspecția Judiciară s-a temut. A nu o exclude cu orice preț din magistratură pe Lavinia Coțofană pentru că magistratul a respectat legea integral și pentru că a sesizat de îndată Parchetul în privința indiciilor de infracțiuni constatate în exercitarea funcției publice de judecător SESIZARE PE CARE AR TREBUI SĂ FACĂ ORICE JUDECĂTOR, CONFORM LEGII, ar fi deschis astfel precedentul la nivel public (precedent pe care Inspecția Judiciară NU ÎL DOREȘTE) și ca urmare, a ales pedepsirea Laviniei Coțofană cu excluderea din magistratură, inspectorii având știința administrării (denaturate) a probelor în așa fel încât CSM să adopte propunereade excludere.

Complementar, Inspecția Judiciară  închide ochii la:

  • primirea nelegală în avocatură a inspectorului Marcovici, în baza unei legi abrogate;
  • permisivitatea inexplicabilă a menținerii inconsistențelor din declarația de interese care omite a include calitatea de avocat a inspectorului Marcovici: dacă nu vrea să o completeze corect, e OK din punctul de vedere al Inspecției Judiciare;
  • fraudarea în două situații a repartizării aleatorii a cauzelor de cercetare disciplinară în ceea ce o privește pe judecătoara Coțofană;
  • datele certe de care dispunea Inspecția în 14 octombrie 2016, că deturnarea de fonduri publice pe baza unuor delegații de asistență judiciară/extra-judiciară se întâmplă doar la Arad, aceste date fiind ascunse cu ceea ce am numit ,,tardivitate programată’’ înștiințării CSM (vechiul CSM), cel care, în baza Raportului Inspectorului Marcovici, a dispus excluderea din magistratură a judecătorului Coțofană pentru ,,graba’’ cu care și-a îndeplinit obligația legală de a sesiza ,,de îndată’’ Ministerul Public în privința indicilor de infracțiuni de care a luat la cunoștință în exercitarea funcției publice de judecător.

Toate aceste elemente sunt de natură să ofere cititorilor un răspuns complex la întrebarea ,,de ce Marcovici’’ ar fi fost preferat de către avocatul Alunaru și de către magistratul Bradin pentru a verifica ,,abaterile’’ disciplinare ale judecătorului Lavinia Coțofană. Abateri inventate.

Iar intersecția dintre inspectorul Marcovici și judecătorul Bradin, în privința repartizării aleatorii a cauzelor, mai are încă un punct de interes: cazul finului judecătorului Bradin.

Potrivit unor surse, magistratul Caius Lăzărescu (judecător la Tribunalul Arad) este finul magistratului Virgiliu Bradin.

Cazul lui Caius Lăzărescu a devenit public în momentul în care nu s-a abținut în cauza penală pe care o judeca în privința medicului Delia Podea, medic psihiatru care ar fi făcut experimente pe pacienți.

Deși judecătorul Caius Lăzărescu a fost de mai multe ori pacient al mediului Podea (așa cum relevă documentele prezentate de Antena 3), acesta nu s-a abținut în cauza penală a medicului, a respins propunerea de arestare preventivă a Deliei Podea, dispunând arestul la domiciliu. În urma mediatizării cazului de către Antena 3, Inspecția Judiciară s-a sesizat din oficiu, dar dosarul finului domnului Bradin, ajunge să fie instrumentat (aleator???) tot de către domnul Marcovici.

Modul în care a ,,instrumentat’’ inspectorul Marcovici cazul finului domnului Bradin, a condus CSM la respingerea acțiunii disciplinare împotriva finului domnului Bradin, deși Caius Lăzărescu, magistrat, este urmărit penal în prezent pentru conducere sub influența alcoolului, dar mai ales, în trecut, conform informațiilor din presă, finul domnului Bradin a fost internat de mai multe ori (9 ori în ultimii 2 ani) în spitalul condus de medicul în cauza căruia nu s-a abținut.

Concluziv, ar fi fost vreun inspector judiciar mai potrivit să transforme în sentință de excludere din magistratură a judecătorului Lavinia Coțofană dorințele unui avocat (decanul Baroului Arad) decât un inspector care a accesat nelegal în profesia de avocat? Ce alte elemente la care inspectorul Marcovici era expus au putut determina o astfel de conduită, învigorată în momentul în care Lavinia Coțofană și-a depus candidatura ca membru CSM?

În episodul următor al investigației – ,,Execuția’’, voi prezenta pe larg, în urma documentelor obținute inclusiv de la dosarul care are ca obiect contestația magistratului Coțofană la decizia de excludere (dosar care se judecă în toamna la Înalta Curte de Casație și Justiție) – modul în care vechiul CSM a valorificat concluziile lui Dantes Marcovici referitoare la Lavinia Coțofană.

Dar cât de bine a înțeles inclusiv conducerea Inspecției Judiciare cazul Coțofană și modul în care inspectorul Marcovici a instrumentat cazul, din moment ce în propriul raport pentru 2016, Inspecția Judiciară scrie mincinos că Judecătorul Coțofană a fost sancționat cu AVERTISMENT, când în fapt, decizia 23J/2016 a fost de excludere din magistratură, pe baza unor probe mincinoase?

 

Despre toate acestea, în episodul IV – ,,Execuția’’. Până la publicarea acestuia, mai menționez două aspecte:

  1. Inspectorul Marcovici și-a deturnat propria concluzie de clasare a aspectelor verificate (discuția pe holuri cu Cristian Alunaru), în momentul în care Lavinia Coțofană a anunțat PUBLIC că și-a depus proiectul de candidatură pentru a face parte din viitorul CSM. Cine avea interesul și mai alese, de ce, ca magistratul Coțofană, care prin proiectul de candidat a propus și o lege a răspunderii magistraților, să nu ajungă membru CSM, voi detalia în episodul V al investigației când voi încerca să ofer răspunsul la întrebarea : ,,Cât de independentă este Inspecția Judiciară’’.
  2. În acest moment, Inspecția Judiciară derulează o activitate de audit la Direcția Națională Anticorupție. Recent, prin intermediul ro, Inspecția Judiciară s-a plâns că ,,procurorii DNA Gheorghe Popovici și Iulia Crișan i-au reclamat la CSM pe inspectorii judiciari care efectuează de mai multe zile controlul la DNA, pe motiv că aceștia nu s-ar limita doar la date statistice ci au cerut să își arunce ochii în dosarele aflate în lucru’’. În acest context (în care auditul presupune în primul rând dosarele trecute și nu cele aflate în lucru), este legitim să mă întreb dacă Inspectorii Judiciari care s-au plâns prin luju.ro, nu au avut cumva curiozități excesive, depășind cadrul auditului, legate de eventualele dosare pentru propriile fapte ale propriilor inspectori judiciari? Este dosarul Inspectorului Marcovici căruia Lavinia Coțofană i-a făcut plângere penală încă din 3 august 2016 unul dintre ,,Dosarele aflate în lucru’’, pe care Inspecția Judiciară dorea să îl vadă? Eu spun ca e legitim să ma intreb.

În curând, al IV-lea episod al Investigației – Execuția. Până atunci vă invit să recitiți primele 2 episoade ale Investigației (Ec Adrian Radu).

Cazul Laviniei Coțofană – judecătorul exclus din magistratură pentru că a sesizat organele penale, conform Legii, pentru cercetarea infracțiunilor comise în fața sa, în instanță. Episodul I – Oameni din Arad.

Episodul II – Oameni din București. Cazul Laviniei Coțofană – judecătorul exclus din magistratură pentru că a sesizat organele penale, conform Legii, pentru cercetarea infracțiunilor comise în fața sa, în instanță.

EXCLUSIV. Judecatorul Nicoleta Lavinia Coțofană, avertizor de integritate, în sensul legii. VIDEO.

 

Exclusiv

Eugen Tomac, 5 întrebări pentru un loc eligibil/Este corect ce faci PMP-ului?

Prahova Mea

Publicat

pe

O noua minciuna ordinara si o incercare disperata de manipulare marca „tomac”, ucraineanul cu probleme penale, manipulare incercata prin „interviul” „aparut” in News.ro, publicat in data de 18.01.2022, orele 08.25: „INTERVIU – Eugen Tomac: Cristian Diaconescu a negociat pentru el funcţia de ministru al Justiţiei la discuţiile de fuziune cu PNL. A şi spus că el cunoaşte foarte bine dosarele”

https://www.news.ro/politic-intern/interviu-eugen-tomac-cristian-diaconescu-a-negociat-pentru-el-functia-de-ministru-al-justitiei-la-discutiile-de-fuziune-cu-pnl-a-si-spus-ca-el-cunoaste-foarte-bine-dosarele-1922402518502022010820557972?fbclid=IwAR1JoRzuCNCFuhZrp3nkW25rbCZ6IWnICiwX7PlPWChg2aFWabCUzi4EVuc

„Europarlamentarul PMP Eugen Tomac susţine că actualul preşedinte al partidului, Cristian Diaconescu, a negociat cu PNL, în prezenţa sa, postul de ministru al Justiţiei. Discuţia despre ministerul Justiţiei a avut loc în toamnă, în contextul negocierilor pentru fuziunea PNL-PMP. Eugen Tomac nu respinge o revenire în fruntea partidului şi crede că liderul actual, Cristian Diaconescu, are şanse mici să continue ca preşedinte, din moment ce ”70% din liderii PMP au solicitat un congres pentru a alege o nouă conducere”.
„News.ro: Cronologic, cum au decurs negocierile dintre PNL şi PMP pentru fuziune?
Eugen Tomac: În primul rând, cel mai important lucru de subliniat este că PNL dintotdeauna a sabotat activitatea PMP. În 2016, ne-au luat candidaţi la locale, în 2020 s-a repetat aceeaşi situaţie. Într-un fel sau altul, am fost într-o competiţie continuă pe acelaşi electorat de dreapta, dar PNL n-a avut niciodată o parte din acest electorat, care i-a fost fidel preşedintelui Traian Băsescu. În 2020, a existat o invitaţie din partea domnului Orban de a face o fuziune cu PNL.
Înainte de alegeri?
Înainte de alegerile locale. Între premierul Orban şi preşedintele Băsescu a existat o discuţie, iar răspunsul preşedintelui Băsescu a fost cât se poate de limpede: nu suntem interesaţi de un asemenea proiect. Consecinţa a fost că PNL ne-a exclus de la orice coaliţie de dreapta la alegerile locale, în condiţiile în care domnul Orban mi-a spus că va insista ca PMP să facă parte dintr-o coaliţie de dreapta, inclusiv la Bucureşti.
Până la urmă, la Bucureşti aţi scos singuri 10%, iar pe ţară aţi ieşit pe locul trei, deci nu v-a dăunat atât de mult refuzul fuziunii.
Da, prin candidatura domnului Traian Băsescu am mobilizat electorat foarte mult în ţară, astfel PMP reuşind să obţină cei mai mulţi aleşi locali după PSD şi PNL. Aceasta este zestrea pe care partidul nostru o are la ora actuală. În cursul anului trecut, după Congresul PNL din septembrie, preşedintele proaspăt ales Florin Cîţu ne-a invitat să analizăm dacă dorim o fuziune între PNL şi PMP.
V-a invitat pe dumneavoastră şi pe Cristian Diaconescu?
Discuţia întâi a avut-o cu mine şi, având în vedere că eu sunt doar membru al PMP, i-am recomandat domnului Cîţu să discute cu preşedintele partidului, domnul Diaconescu, ceea ce a şi făcut. Domnul Diaconescu a informat partidul despre această discuţie, iar PMP a dat un vot în unanimitate în care eu şi domnia sa am fost mandataţi să începem discuţiile cu PNL.
Pentru fuziune.
Evident, pentru un proiect comun PNL-PMP.
Staţi puţin! Această expresie – ”proiect comun” – a fost folosită şi de Cristian Diaconescu, dar nicidecum în sensul unei fuziuni, ci doar al unei colaborări între PNL şi PMP.
Evident că discuţia a fost despre fuziune. Eu chiar am avut o intervenţie într-o şedinţă a partidului, pe zoom, unde am spus de două ori: ”Dragi colegi, pentru a nu exista niciun fel de confuzie, trebuie să ştiţi că invitaţia liberalilor nu este pentru a face acte de caritate, ci urmăresc înghiţirea PMP, deci e o fuziune”. Prin urmare, toţi cei prezenţi la şedinţă au ştiut că mergem să începem discuţiile cu PNL pentru o eventuală fuziune.
La discuţia cu PNL, aţi negociat pentru dvs locul 5 pe lista PNL la europarlamentare, aşa cum se vehiculează pe surse?
Nu, este o glumă. Este una dintre minciunile care s-au tot spus în aceste zile. La această discuţie am participat eu şi domnul Diaconescu din partea PMP, iar din partea PNL au participat domnul preşedinte Florin Cîţu şi domnii prim-vicepreşedinţi Iulian Dumitrescu şi Gheorghe Flutur. Am stabilit că trebuie să se formeze o echipă comună de negociere. La această discuţie, domnul preşedinte Diaconescu, deşi ştiam cu toţii că motivul ruperii coaliţiei PNL-USR era Ministerul Justiţiei, s-a oferit să-şi pună la dispoziţie expertiza pe care o are – a şi spus că el cunoaşte foarte bine dosarele – bineînţeles, făcând aluzie expresă la Ministerul Justiţiei. Iar cei din PNL au spus că ministerele trebuie discutate cu PSD, pentru că erau exact în faza în care purtau negocierile pentru formarea noului guvern.
Ca să fie clar: spuneţi că domnul Diaconescu încerca să negocieze pentru el funcţia de ministru al justiţiei?
Evident. A spus şi în partid că cei de la PNL par a fi deschişi să aibă o discuţie inclusiv la nivel de ministere, iar de faţă cu mine, în formatul pe care l-am prezentat, domnia sa şi-a oferit expertiza pentru Ministerul Justiţiei. Repet, cei de la PNL au spus că nu se discută despre ministere.
Dar despre alte funcţii aţi mai discutat cu PNL?
În acel format s-a discutat doar despre formarea unei comisii comune în care să vedem ce propune PMP şi ce oferă PNL. Nu s-a discutat nici despre funcţii, nici despre europarlamentare, nici despre secretari de stat. Apoi, domnul Diaconescu nu a mai vrut să continue discuţiile.
Şi care a fost explicaţia?
Nu a explicat niciodată, pentru că de atunci noi nu am mai avut nicio şedinţă.
Şi cum s-a ajuns la această ruptură dintre dvs şi Cristian Diaconescu?
Nu este o ruptură. Suntem prea mici pentru a avea conflicte interne. Este pur şi simplu o viziune diferită a domniei sale faţă de a mea cu privire la modul în care este gestionată viaţa unui partid. O parte din colegi mi-au solicitat să-i cer domnului Diaconescu să convoace o şedinţă pentru a discuta chestiuni care ţin de administraţia locală. Avem o majoritate PSD-PNL-UDMR care are peste 90% din administraţia publică în curtea sa. Primarii noştri sunt neglijaţi. Partidul nu a avut o viaţă internă activă în ultimul an, motiv pentru care i-am cerut domnului Diaconescu o şedinţă pentru a dezbate aceste chestiuni.
Şi de la o şedinţă s-a ajuns tocmai până la convocarea unui congres.
Domnul preşedinte nu a dorit să convoace această şedinţă şi nu ne-a explicat niciodată care este motivul, dar mi-a spus mie, în prezenţa celor doi secretari generali adjuncţi, că avem formula prevăzută în statut, că atunci când o treime din organizaţiile PMP solicită convocarea unei şedinţe, să o facem. Şi eu am acţionat ca un om responsabil. Toate şedinţele noastre sunt convocate pe grupul de WhatsApp, iar acolo 34 de lideri ne-am asumat covocarea acestei şedinţe. Domnul preşedinte Diaconescu a participat la aceste discuţii, şi-a spus şi punctul de vedere. Am crezut cu toţii că vom avea o şedinţă aşezată, în care să dezbatem problemele de pe agendă. Din păcate, din raţiuni pe care nu le înţeleg, domnia sa nu a dorit să vină la partid, la o întâlnire cu 46 de lideri ai PMP, însemnând practic peste 70% din conducerea partidului. Pentru că nu a participat la această şedinţă, evident că în mod spontan s-a ridicat această problemă de a convoca un nou congres în data de 19 februarie, pentru a reaşeza lucrurile astfel încât PMP să redevină un jucător pe scena politică, chiar dacă nu este în Parlament.
Veţi candida la şefia PMP?
Noi am convocat, împreună cu domnul Diaconescu – pentru că am avut o întâlnire cu domnia sa în urmă cu două zile – o întâlnire la Sibiu, la invitaţia domnului Ariton, preşedintele organizaţiei noastre de acolo. Ne vom întâlni la Sibiu şi vom stabili care este formula cu care este cel mai bine să mergem în congres pentru a ieşi mai întăriţi şi nicidecum mai dezbinaţi.
Dar vă tentează să candidaţi din nou?
Eu am fost de trei ori preşedintele PMP: când l-am fondat, după ce s-a retras Elena Udrea şi după retragerea preşedintelui Traian Băsescu. Eu sunt un om politic cu simţul răspunderii, dar nu alerg după funcţii.
Totuşi, rămâne o piatră de moară eşecul dvs în a atinge pragul electoral la alegerile din 2020. Mai puteţi ajuta acum partidul?
Mai sunt trei ani până la alegeri. Obiectivul PMP este unul singur: de a păstra echipa unită şi de a încerca să convingă şi alţi oameni să vină alături de un partid curat şi curajos. Trebuie să ne restartăm echipa, împreună şi cu domnul Diaconescu, astfel încât să putem merge mai departe. Eu sunt convins că vom ieşi întăriţi din această dispută internă.
La Congres veţi vota o rezoluţie care să-l oblige pe viitorul preşedinte al partidului să fuzioneze cu PNL?
Nu, exclus. La congresul din 19 februarie nu se discută despre nicio fuziune. Statutul PMP prevede că o fuziune sau o alianţă se realizează cu 75% din voturile celor prezenţi la un congres. Deci cine a împins această discuţie în mod iresponsabil în spaţiul public n-a făcut decât un mare rău partidului. Eu ştiu ce înseamnă o fuziune, pentru că PMP a mai avut această experienţă cu UNPR, care a eşuat.
Ce şanse îi daţi lui Cristian Diaconescu să rămână preşedinte al partidului?
Şansa pe care i-o va da Congresul.
Mai mari, mai mici?
În condiţiile în care peste 70% din liderii PMP au solicitat un congres pentru a alege o nouă conducere a PMP, îmi este foarte greu să vă dau un alt răspuns decât cel pe care l-au dat colegii mei prin vot. Într-un partid, deciziile se iau prin instrumente democratice. Îţi convin, nu-ţi convin, e o altă chestiune.
Deci şansele sale sunt mici. Am mai văzut o ştire care spunea că domnul Diaconescu a negociat şi cu PNL, şi cu PSD o eventuală fuziune. Ştiţi de vreo discuţie cu PSD?
Nu cunosc şi nu vreau să intru în speculaţii.
Se mai implică Traian Băsescu în viaţa de partid?
Nu, după alegerile parlamentare, domnul Băsescu nu s-a mai implicat nicio clipă în activitatea partidului, dar moştenirea sa politică trebuie promovată în continuare, pentru că urmăreşte obiective vitale pentru societatea noastră: de la legea sănătăţii, care este şi astăzi de actualitate, până la reforma parlamentară prin reducerea numărului de parlamentari la 300. Din păcate, Parlamentul ignoră două decizii ale CCR”.
Presedintele PMP, Cristian Diaconescu, a reactionat, atat pe pagina sa de socializare, cat si pe PAGINA OFICIALA A PMP de pe FACEBOOK:

https://m.facebook.com/103838215537756
„Îmi propusesem în aceste zile să păstrez tăcerea în legătură cu falsele frământări create în interiorul partidului, tocmai pentru a nu alimenta planul ticluit de o mână de colegi binevoitori de a vinde ieftin Partidul Mișcarea Populară.


Așa-zisa ședință a Colegiului Național de săptămâna trecută, preluarea abuzivă a canalelor oficiale de comunicare ale PMP, alimentarea liderilor PMP cu informații și zvonuri false, precum și declarațiile și interviurile pe care domnul Tomac le oferă nu sunt decât etape ale unei strategii de a băga Partidul Mișcarea Populară în moarte clinică, pentru ca mai apoi să îl poată oferi pe de-a-ntregul sau pe bucăți altor formațiuni politice în schimbul unor beneficii personale iluzorii.
Totuși, gândindu-mă la munca pe care eu și mulți alți colegi din PMP, inclusiv fondatorul său, am depus-o încă de la înființarea lui, la eforturile oamenilor din teritoriu care au dus, alături de noi, bătălii electorale mânați doar de convingere și nu de promisiunea unor funcții vremelnice în administrația publică, dar și la votul de încredere primit de la sute de mii de români care au crezut și cred în continuare că PMP are o voce diferită de a altora în politica românească, mă simt dator să fac următoarele precizări:
– Am un background profesional care îmi dă dreptul să nu mă împiedic și nici să depind de vreo funcție publică sau politică. Așadar, în ceea ce privește discuția cu lideri ai PNL pe care domnul Tomac o evocă, am participat la invitația și rugămintea acestuia din urmă, nu la invitația liberalilor. În cadrul acelei întâlniri nu s-a vorbit în niciun moment de funcția de ministru al Justiției, ci discuția deschisă de domnul Iulian Dumitrescu a vizat o cu totul altă tematică, legată de fondurile europene.
– Înainte de acea întâlnire, domnul Eugen Tomac mi-a spus că a transmis către PNL lista cu solicitările de funcții pe care o trimisese și către domnul Ludovic Orban, atunci cand erau împreună la guvernare.
– La întâlnirea de la Sinaia pe care domnul Tomac o aduce în discuție nu s-a votat în unanimitate nicio fuziune. Pentru că situația era deosebit de tensionată, au fost puse în discuție trei variante: fuziune, nicio fuziune sau colaborarea pe proiecte. Aceasta din urmă a fost și cea care a fost supusă la vot și aprobată. Întâlnirea de la Sinaia a arătat tuturor membrilor PMP că interesele unui grup nu se pot constitui în interesele întregului partid, iar munca de 7 ani a unor oameni de a construi o mișcare politică populară nu poate fi ștearsă cu buretele și vândută la kilogram.
– În urmă cu trei zile, i-am propus domnului Tomac să ne înțelegem în interior pe temele pe care a creat și alimentat disputa internă. Având în vedere că acest lucru nu s-a întâmplat, mă simt nevoit să nu mai particip la nicio întâlnire care are, până la urmă, drept efect destrămarea Partidului Mișcarea Populară. Refuz să particip la orice încercare de sabotare a existenței și viitorului PMP și îmi doresc ca proiectele PMP să nu fie deturnate de interesele meschine ale unor colegi.
– De asemenea, astăzi vor fi depuse în instanță contestațiile referitoare la încălcările Statutului PMP în legătură cu adunarea din 12 ianuarie. În prezent, partidul este blocat ca efect al mișcărilor întreprinse de domnul Eugen Tomac”.
In zilele urmatoare, Incisiv de Prahova – va DEMONTA toate minciunile si manipularile gastii „PMP tomac”. Vom reveni! (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Pentru unii șefi regulile sunt făcute doar pentru a fi încălcate/Prima tentativă de fraudă la acordarea sporului de lucrări excepție

Prahova Mea

Publicat

pe

Este frustrant să urmărești in ce hal a ajuns justitia românească si, in special – prahoveana,  actuală. Pur și simplu celebra expresie (spusă la mișto) “Noaptea minții”, devine cât se poate de concretă.

Cand un judecator confunda reprezentantul reclamantei cu reprezentanta paratei cum se numeste: abuz in serviciu sau incompetenta?”

Am promis ca o sa scriu despite toate mizeriile cu care m-am confruntat de cand sunt presedinte al Uniunii Asociatiilor de Proprietari Prahova atat din partea unora care la un moment dat erau in interior, cat si din cauza magistratilor si organelor de politie care si-au demonstrat limitele, ca sa fiu elegant in exprimare. O sa incep cu cea mai recenta isprava care vizeaza un proces facut firmei HR Star 2005 din Bucuresti, cu care UAP Prahova a colaborat in anul 2019, in perioada in care economist era un individ pentru care fisa postului si Regulamentul de Ordine Interioara erau niste chestii abstracte, poate cubice, precum picturile lui Picasso. Deh, probleme cu autoritatea, nevindecate, care vin, probabil, din coplarie.

Ca sa rezumam, omul a facut in 16 ianuarie 2019 o sesizare la ANAF in care le spunea celor de acolo ca UAP ar trebui sa plateasca TVA, desi nu incasa si era scutita de art. 292 lit.k din Codul Fiscal, de care nu auzise. Daca l-ati fi vazut cum m-a mintit in fata ca nu el a facut sesizarea, vreo zece luni, ati fi zis ce om minunat. Cu siguranta este, dar pentru oameni de aceeasi factura ca el, carora le face anumite servicii care ii tin aproape. Incheiem referirile la el in acest articol, spunand ca atunci cand am avut confirmarea de la ANAF ca el a fost cel care a stat la baza controalelor ANAF( pentru ca au fost doua, in primul nu s-a dispus nimic, iar la al doilea inspectorii au dat o decizie de impunere de 4,2 miliarde lei vechi cu tot cu penalitati, motiv pentru care ne judecam si acum cu aceasta insitutie), am cerut firmei de HR sa gaseasca solutii sa fie dat afara cu respectarea normelor in vigoare.

Acum ajungem la procesul a carui desfasurare ci solutie finala de fond o sa bulverseze, cu siguranta, pentru ca nu are nicio legatura cu realitatea. Adica e o bataie de joc din parte unei judecatoare de la Judecatoria sectorului 4 din Bucuresti, respectiv Alexandra-Ioana Antonache ( Zamfir)- cea din poza. Modul in care firma HR Star 2005 SRL, condusa de Adriana Antonevici, director general a inteles sa isi indeplineasca sarcinile contractuale au condus la un litigiu de munca in care fostul angajat a primit peste 90.000 de lei. Adica Omul Paguba, cum il mai alintam noi, a produs prejudicii mari la UAP, pentru care vreau sa le recuperez de la firma d-nei Antonevici, care a intocmit documentele pentru desfacerea contractului de munca, a dat numar de inregistrare de la firma sa la acestea si a facut strategia prin care individului i-a incetat contractual de munca.

Dupa ce doua judecatoare de la Curtea de Apel Ploiesti nu ne-au admis cererea de chemare in garantie prin care firma de HR era chemata sa raspunda pentru greseala facuta si constatat de ele, ne-au trimis sa ne judecam in pretentii pentru recuperarea sumei. Mentionez ca cele doua judecatoare, respectiv Veronica Izabela Stanescu si Violeta Dumitru au fost sesizate la Inspectia Judiciara pentru faptul ca au judecat chemarea in garantie asimiland-o unui caz anterior intre doua societati comerciale in care Curtea de Apel Ploiesti daduse o sentinta de respingere a cererii de chemare in garantie. Speta pe care au asimiliat-o nu avea nicio legatura cu un litigiu de munca precum cel in care eram noi, dar pe ele, saracele, le-a durut in motul de la basca de posibilele consecinte asupra UAP Prahova. A primat, cum de multe ori primeaza nejustifciat in litigiile de munca, interesul angajatului, chiar daca acesta produce prejudicii angajatorului.

Veti vedea pe marginea articolelor ce vor urma cum inteleg judecatorii sa se puna in slujba adevarului si veti putea trage concluziile daca au fost corecti sau partinitori cu cei cu care ne-am aflat in litigii.

Sincer, dupa atatea incercari, a devenit amuzant sa-i vezi cum isi dau arama pe fata, cum trateaza probele si dovezile pe care le depui pentru a demonstra ceea ce ei, bieti orbi platiti regeste, nu vor sa vada.

Dar sa revenim…Cele doua judecatoare ne-au respins cererea de garantie si am fost nevoti sa mergem la Bucuresti sa recuperam banii pe care i-am dat fostului angajat desi demonstrasem ca nu eram vinovati de procedura desfacerii contractului de munca al acestuia.

Acum incepe spectacolul. Asezati-va bine in scaune, pregatiti-va de comedia care o are in rolul principal pe d-na judecatoare Alexandra-Ioana Antonache ( Zamfir ). Marturisesc ca am vazut multe la viata mea, dar o tampenie mai mare ca ce a facut aceasta judecatoare nu am vazut. De fapt un abuz, o ilegalitate, nu o tampenie.

Prin urmare, in dosarul cu pricina, d-na judecator a parut la inceput ca intelege cauza si a retinut obligatiile pe care le avea firma de HR, ce anume a facut si cum anume a desfacut contractul de munca d-na Antonevici prin firma sa, in baza contractului depus la dosar. Cand a venit timpul sa dea decizia s-a poticnit. Dupa cum pe vedeti pe doamna judecatore imbracata in roz si cu paharul de vin alb in mana, pare o femeie inteligenta, poate nu si prin prisma faptul ca judecator fiind a pus aceasta poza publica pe Linkedin cu un pahar de vin in mana. Nu da bine pentru o persoana care este judecator, adica are o functie publica si de asemenea anvergura.

Poticnirea d-nei judecator  a insemnat patru termene amanate, din 28.09.2021 pana in 12.12.2021 cand a pronuntat sentinta. Speram nu s-a poticnit atat de rau din cauza spritului din poza. Cert este ca modul in care a argumentat decizia este rupt dintr-un film de prost gust, ca sa nu spunem un abuz pentru care va trebui sa plateasca. Noi vom sesiza toate organelle abilitate pentru prejudiciile pe care ni le-a creat prin aceasta decizie abuziva, dar mai ales absurda cupa cum veti vedea.

Practic,d-na  Alexandra- Ioana Antonache a invocat exceptia lipsei calitatii de reprezentant al reclamantei, adica UAP al Prahova, tema pe care nu a supus-o dezbaterii dintre parti ci a introdus-o in interval in care pronuntarea a fost amanita si a dezbatut-o ea cu ea insesi. Pentru ca din acest conflict interior al domniei sale, care a durat din 28.09 pana in 12.12.2021, sa reiasa ca reprezentantul reclamantei este, de fapt, d-na Adriana Mihaela Antonevici, nimeni alta decat directorul general al paratei SC HR Star 2005 SRL, firma care a oferit serviciile de resurse umane intr-un mod atat de incompetent. Adica si-a pus in joc cariera, crezand ca sunt un idiot care nu comenteaza tunci cand este abuzat, protejand interesele firmei de resurse umane a d-nei Antonevici Mihaela Adriana printr-o imensa aberatie( a se citi abuz in serviciu) in care reprezentantul paratului este, de fapt, in opinia domniei sale, reprezentantul reclamantului, iar imputernicirea avocatiala a avocatului UAP Prahova nu i-a fost sufciienta pentru a demonstra calitatea de reprezentant al reclamantei.

In incheiere dau cuvantul d-lui avocat al UAP Prahova, Valentin Ciobanu: ” La termenul din 28 septembrie 2021 instanta a constatat încheiată cercetarea judecătorească reținând cauza pentru solutionare. La acest termen, ca de altfel pe durata întregului proces civil, nu a fost pusa în discuție și invocata excepția lipsei dovezii calității de reprezentant legal al reclamantei UAP Prahova. De altfel cererea de chemare in judecata a fost formulata, depusa si susținută prin avocat , instanta solicitând acestuia dovada calității de reprezentant convențional in procedura regularizări cererii de chemare in judecata. Excepția invocata de instanta. care ne-a bulversat, pur si simplu, este de fapt exceptia invocate de parata care a vizat calitatea numitei Antonevici Adriana Mihaela de reprezentant a paratei, reclamnata UAP PRAHOVA depunând înscrisuri si precizări la data de 29 aprilie 2021 la solicitarea instantei de judecata în procedura prevazuta de art 200 alin 2 cpciv. Dacă instanta ar fi constat nerespectarea dispozițiilor acesteia in procedura de regularizare ar fi dispus in temeiul art 200 alin 3 cpciv anularea cererii de chemare in judecata, ori prin rezolutia din 11 mai 2021 instanta a dispus comunicarea cererii de chemare in judecata și a înscrisurilor depuse către parat in vederea depunerii întâmpinarii , finalizând astfel procedura regularizii cererii de chemare in judecata”.

Daca n-ar fi de plans, ar fi de ras ce a facut d-na judecator  Alexandra-Ioana Antonache in acest dosar, prin confuzia totala pe care a creat-o, daca e sa fim eleganti si sa nu ne exprimam indoiala cu privire la onestitatea judecatii!.

Vom reveni cu dezvaluiri din investigatia noastra ( despre cele doua „comediante” din articolul sus mentionat). Cristina T..

Citeste in continuare

Exclusiv

Pregatiti-va de comedia care o are in rolul principal pe d-na judecatoare Alexandra-Ioana Antonache ( Zamfir )

Prahova Mea

Publicat

pe

Este frustrant să urmărești in ce hal a ajuns justitia românească si, in special – prahoveana,  actuală. Pur și simplu celebra expresie (spusă la mișto) “Noaptea minții”, devine cât se poate de concretă.

Cand un judecator confunda reprezentantul reclamantei cu reprezentanta paratei cum se numeste: abuz in serviciu sau incompetenta?”

Am promis ca o sa scriu despite toate mizeriile cu care m-am confruntat de cand sunt presedinte al Uniunii Asociatiilor de Proprietari Prahova atat din partea unora care la un moment dat erau in interior, cat si din cauza magistratilor si organelor de politie care si-au demonstrat limitele, ca sa fiu elegant in exprimare. O sa incep cu cea mai recenta isprava care vizeaza un proces facut firmei HR Star 2005 din Bucuresti, cu care UAP Prahova a colaborat in anul 2019, in perioada in care economist era un individ pentru care fisa postului si Regulamentul de Ordine Interioara erau niste chestii abstracte, poate cubice, precum picturile lui Picasso. Deh, probleme cu autoritatea, nevindecate, care vin, probabil, din coplarie.

Ca sa rezumam, omul a facut in 16 ianuarie 2019 o sesizare la ANAF in care le spunea celor de acolo ca UAP ar trebui sa plateasca TVA, desi nu incasa si era scutita de art. 292 lit.k din Codul Fiscal, de care nu auzise. Daca l-ati fi vazut cum m-a mintit in fata ca nu el a facut sesizarea, vreo zece luni, ati fi zis ce om minunat. Cu siguranta este, dar pentru oameni de aceeasi factura ca el, carora le face anumite servicii care ii tin aproape. Incheiem referirile la el in acest articol, spunand ca atunci cand am avut confirmarea de la ANAF ca el a fost cel care a stat la baza controalelor ANAF( pentru ca au fost doua, in primul nu s-a dispus nimic, iar la al doilea inspectorii au dat o decizie de impunere de 4,2 miliarde lei vechi cu tot cu penalitati, motiv pentru care ne judecam si acum cu aceasta insitutie), am cerut firmei de HR sa gaseasca solutii sa fie dat afara cu respectarea normelor in vigoare.

Acum ajungem la procesul a carui desfasurare ci solutie finala de fond o sa bulverseze, cu siguranta, pentru ca nu are nicio legatura cu realitatea. Adica e o bataie de joc din parte unei judecatoare de la Judecatoria sectorului 4 din Bucuresti, respectiv Alexandra-Ioana Antonache ( Zamfir)- cea din poza. Modul in care firma HR Star 2005 SRL, condusa de Adriana Antonevici, director general a inteles sa isi indeplineasca sarcinile contractuale au condus la un litigiu de munca in care fostul angajat a primit peste 90.000 de lei. Adica Omul Paguba, cum il mai alintam noi, a produs prejudicii mari la UAP, pentru care vreau sa le recuperez de la firma d-nei Antonevici, care a intocmit documentele pentru desfacerea contractului de munca, a dat numar de inregistrare de la firma sa la acestea si a facut strategia prin care individului i-a incetat contractual de munca.

Dupa ce doua judecatoare de la Curtea de Apel Ploiesti nu ne-au admis cererea de chemare in garantie prin care firma de HR era chemata sa raspunda pentru greseala facuta si constatat de ele, ne-au trimis sa ne judecam in pretentii pentru recuperarea sumei. Mentionez ca cele doua judecatoare, respectiv Veronica Izabela Stanescu si Violeta Dumitru au fost sesizate la Inspectia Judiciara pentru faptul ca au judecat chemarea in garantie asimiland-o unui caz anterior intre doua societati comerciale in care Curtea de Apel Ploiesti daduse o sentinta de respingere a cererii de chemare in garantie. Speta pe care au asimiliat-o nu avea nicio legatura cu un litigiu de munca precum cel in care eram noi, dar pe ele, saracele, le-a durut in motul de la basca de posibilele consecinte asupra UAP Prahova. A primat, cum de multe ori primeaza nejustifciat in litigiile de munca, interesul angajatului, chiar daca acesta produce prejudicii angajatorului.

Veti vedea pe marginea articolelor ce vor urma cum inteleg judecatorii sa se puna in slujba adevarului si veti putea trage concluziile daca au fost corecti sau partinitori cu cei cu care ne-am aflat in litigii.

Sincer, dupa atatea incercari, a devenit amuzant sa-i vezi cum isi dau arama pe fata, cum trateaza probele si dovezile pe care le depui pentru a demonstra ceea ce ei, bieti orbi platiti regeste, nu vor sa vada.

Dar sa revenim…Cele doua judecatoare ne-au respins cererea de garantie si am fost nevoti sa mergem la Bucuresti sa recuperam banii pe care i-am dat fostului angajat desi demonstrasem ca nu eram vinovati de procedura desfacerii contractului de munca al acestuia.

Acum incepe spectacolul. Asezati-va bine in scaune, pregatiti-va de comedia care o are in rolul principal pe d-na judecatoare Alexandra-Ioana Antonache ( Zamfir ). Marturisesc ca am vazut multe la viata mea, dar o tampenie mai mare ca ce a facut aceasta judecatoare nu am vazut. De fapt un abuz, o ilegalitate, nu o tampenie.

Prin urmare, in dosarul cu pricina, d-na judecator a parut la inceput ca intelege cauza si a retinut obligatiile pe care le avea firma de HR, ce anume a facut si cum anume a desfacut contractul de munca d-na Antonevici prin firma sa, in baza contractului depus la dosar. Cand a venit timpul sa dea decizia s-a poticnit. Dupa cum pe vedeti pe doamna judecatore imbracata in roz si cu paharul de vin alb in mana, pare o femeie inteligenta, poate nu si prin prisma faptul ca judecator fiind a pus aceasta poza publica pe Linkedin cu un pahar de vin in mana. Nu da bine pentru o persoana care este judecator, adica are o functie publica si de asemenea anvergura.

Poticnirea d-nei judecator  a insemnat patru termene amanate, din 28.09.2021 pana in 12.12.2021 cand a pronuntat sentinta. Speram nu s-a poticnit atat de rau din cauza spritului din poza. Cert este ca modul in care a argumentat decizia este rupt dintr-un film de prost gust, ca sa nu spunem un abuz pentru care va trebui sa plateasca. Noi vom sesiza toate organelle abilitate pentru prejudiciile pe care ni le-a creat prin aceasta decizie abuziva, dar mai ales absurda cupa cum veti vedea.

Practic,d-na  Alexandra- Ioana Antonache a invocat exceptia lipsei calitatii de reprezentant al reclamantei, adica UAP al Prahova, tema pe care nu a supus-o dezbaterii dintre parti ci a introdus-o in interval in care pronuntarea a fost amanita si a dezbatut-o ea cu ea insesi. Pentru ca din acest conflict interior al domniei sale, care a durat din 28.09 pana in 12.12.2021, sa reiasa ca reprezentantul reclamantei este, de fapt, d-na Adriana Mihaela Antonevici, nimeni alta decat directorul general al paratei SC HR Star 2005 SRL, firma care a oferit serviciile de resurse umane intr-un mod atat de incompetent. Adica si-a pus in joc cariera, crezand ca sunt un idiot care nu comenteaza tunci cand este abuzat, protejand interesele firmei de resurse umane a d-nei Antonevici Mihaela Adriana printr-o imensa aberatie( a se citi abuz in serviciu) in care reprezentantul paratului este, de fapt, in opinia domniei sale, reprezentantul reclamantului, iar imputernicirea avocatiala a avocatului UAP Prahova nu i-a fost sufciienta pentru a demonstra calitatea de reprezentant al reclamantei.

In incheiere dau cuvantul d-lui avocat al UAP Prahova, Valentin Ciobanu: ” La termenul din 28 septembrie 2021 instanta a constatat încheiată cercetarea judecătorească reținând cauza pentru solutionare. La acest termen, ca de altfel pe durata întregului proces civil, nu a fost pusa în discuție și invocata excepția lipsei dovezii calității de reprezentant legal al reclamantei UAP Prahova. De altfel cererea de chemare in judecata a fost formulata, depusa si susținută prin avocat , instanta solicitând acestuia dovada calității de reprezentant convențional in procedura regularizări cererii de chemare in judecata. Excepția invocata de instanta. care ne-a bulversat, pur si simplu, este de fapt exceptia invocate de parata care a vizat calitatea numitei Antonevici Adriana Mihaela de reprezentant a paratei, reclamnata UAP PRAHOVA depunând înscrisuri si precizări la data de 29 aprilie 2021 la solicitarea instantei de judecata în procedura prevazuta de art 200 alin 2 cpciv. Dacă instanta ar fi constat nerespectarea dispozițiilor acesteia in procedura de regularizare ar fi dispus in temeiul art 200 alin 3 cpciv anularea cererii de chemare in judecata, ori prin rezolutia din 11 mai 2021 instanta a dispus comunicarea cererii de chemare in judecata și a înscrisurilor depuse către parat in vederea depunerii întâmpinarii , finalizând astfel procedura regularizii cererii de chemare in judecata”.

Daca n-ar fi de plans, ar fi de ras ce a facut d-na judecator  Alexandra-Ioana Antonache in acest dosar, prin confuzia totala pe care a creat-o, daca e sa fim eleganti si sa nu ne exprimam indoiala cu privire la onestitatea judecatii!.

Vom reveni cu dezvaluiri din investigatia noastra ( despre cele doua „comediante” din articolul sus mentionat). Cristina T..

Citeste in continuare
Advertisement


Ultimile Noutăți din Prahova

Social4 ore inainte

Ce beneficii obtii la inlocuirea ferestrelor vechi

Ferestrele vechi din lemn care v-au servit multi ani ar trebui totusi inlocuite cu altele noi din PVC din mai...

EvenimentO zi inainte

Anunt de finalizare a implementarii proiectului societatii SC INTERNATIONAL PAPER BUSINESS SRL

  18.01.2022 Anunț de finalizare a implementării proiectului societății  SC INTERNATIONAL PAPER BUSINESS SRL SC INTERNATIONAL PAPER BUSINESS SRL anunță...

Cultură2 zile inainte

Plexiglas pentru perete pentru casă și local

Cum să reîmprospătezi rapid interiorul Sticla acrilică, sau așa-numitul plexiglas, este un material cu multe avantaje. Datorită faptului că este netoxic,...

Eveniment2 zile inainte

Plexiglas – cum îți va ușura munca de zi cu zi?

O poziție organizată corespunzător la locul de muncă, este una dintre bazele muncii eficiente. Această regulă se aplică practic oricărei activități,...

Afaceri2 zile inainte

Plexiglas – cum îți va ușura munca de zi cu zi?

O poziție organizată corespunzător la locul de muncă, este una dintre bazele muncii eficiente. Această regulă se aplică practic oricărei activități,...

Afaceri2 zile inainte

Ce abilități ai nevoie pentru a fi bucătar?

Ce abilități ai nevoie pentru a fi bucătar? Alegerea de a începe o carieră ca bucătar este ceva ce oricine...

Eveniment4 zile inainte

Care este importanța unei uniforme de bucătar în ospitalitate?

Multe locuri de muncă aleg să adopte o uniformă de personal, inclusiv retail, asistență medicală și medii de producție. Chiar...

Afaceri5 zile inainte

Ce poartă bucătarul șef în husa sa de tip roll ?

Având un set de cuțite pe care le cunoașteți și le iubiți vă va face întotdeauna să vă simțiți mai...

Eveniment6 zile inainte

Izolarea termică a ferestrelor – o modalitate de a reduce facturile

În multe cazuri, izolarea întregii clădiri este fie imposibilă, fie foarte costisitoare. Dacă ai un apartament într-un bloc, de obicei nu...

Afaceri2 săptămâni inainte

Samsung Galaxy S10, un smartphone in continuare capabil pentru anul 2022, in oferta Quickmobile

Quickmobile vă oferă diversitatea de a alege din o mulțime de produse de calitate înaltă, toate acestea la cele mai accesibile...

Social3 săptămâni inainte

Ce trebuie să ştii înainte de a-ţi cumpăra un motocultor pentru grădina ta

Dacă te gândeşti să începi a cultiva una sau mai multe parcele de teren din curtea ta, primul lucru pe...

Social4 săptămâni inainte

Construieşte cu CERBOCON şi casa din visul tău va deveni realitate!

Un avantaj esenţial al caselor noi este că puteţi alege caracteristicile şi finisajele înainte ca locuinţa dvs. să fie construită,...

Administrație locală4 săptămâni inainte

Beneficiile aduse de vinul rosu!

Nu este un secret ca vinul rosu a fost asociat inca din cele mai vechi timpuri cu o stare de...

Aboscare Aboscare
Exclusiv4 săptămâni inainte

Grija faţă de seniori şi îngrijirea personalizată

Părinţii şi bunicii noştri sunt cei care ne-au pornit pe drumul vieţii, ne-au acordat suport şi ghidare, ne-au îndemnat întotdeauna...

Eveniment4 săptămâni inainte

Compasiune si #apecurateasumate in Ziua Internationala a Solidarității Umane

Ziua Solidarității Umane, celebrată pe 20 decembrie, are ca scop principal cresterea gradului de conștientizeze a necesitatii de reducere a...

Eveniment1 lună inainte

Sesiune de fotografie Cake Smash

Sesiune de fotografie Cake Smash Cu 8 ani in urma, am aflat ca un fotograf (fotograf de nunta, de exemplu)...

Eveniment1 lună inainte

Ingrijirea unghiilor de la picioare intr-un salon de cosmetica

Cu toate ca doamnele si domnisoarele acorda o foarte mare atentie ingrijirii corpului, inclusiv a unghiilor de la maini, de...

Eveniment1 lună inainte

COMUNICAT PRIVIND INCEPEREA PROIECTULUI PRIVIND Acordarea de sprijin financiar – GRANT HoReCa

16.12.2021  COMUNICAT PRIVIND INCEPEREA PROIECTULUI PRIVIND Acordarea de sprijin financiar – GRANT HoReCa  SC GENIVAS TRASNCOM SRL, CUI 2690616 cu...

Știrile Săptămânii