Connect with us

Eveniment

Antena 3: Al treilea dosar va bubui „în curând”

Publicat

pe

Jurnalista Antenei 3 Adina Anghelescu a afirmat, referindu-se la învinuirea Laurei Codruța Kovesi la Secția de investigare a magistraţilor de joi, că, în curând, fosta șefă a DNA va avea și un al treilea dosar.

„Este vorba despre 18 dosare care o privesc, la Secția de investigare a magistraților, pe doamna Kovesi, nu numai pe dânsa, ci și pe subalternii ei. Kovesi și subalternii de la „Unitatea de elită” au ajuns acuzați de felul în care au înțeles să cerceteze abuziv. Kovesi a spus și minciuni, nu are nicio relevanță că nu este semnat procesul verbal care i-a fost dat. Acela nu este originalul. Originalul este la dosar și este semnat de procurorul de caz, de doamna Adina Florea. Eu am văzut și disperare. Eu sunt convinsă că deși în fața opiniei publice vine și face dezvăluiri ca e nevinovată, știe foarte bine ce s-a întâmplat în DNA. Cred că următorul dosar va bubui în curând. Acesta este numai începutul”, a spus Adina Anghelescu la postul de televiziune. (I.R.).

 

Citeste in continuare
Publicitate
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Eveniment

Butoiul cu pulbere din Balcani

Publicat

pe

De

Protestele împotriva președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic au atins cea mai mare intensitate de la izbucnirea lor, în noiembrie 2018. Mai mult, relatările presei internaționale despre protestele de la Belgrad și asaltul asupra televiziunii publice par să sugereze că în țara vecină se va reedita revoluția colorată ce l-a dat jos de la putere pe Slobodan Milosevic, în 2000.

”Rezist” la Belgrad

Într-adevăr, sloganul ”Gotov je – E terminat” scandat acum împotriva lui Vucic este preluat din repetoriul protestelor din 2000 ale mișcării Otpor (Rezistența), puternic finanțată de SUA (41 milioane de dolari). Într-adevăr, președintele Vucic poate fi o rămășiță a regimului Milosevic, în care a fost ministru al Informațiilor, la doar 27 de ani, iar acum Vucic păstrează, ca și Milosevic, o relație mai mult decât apropiată cu Rusia. Însă asemănările se opresc aici, pentru că Vucic cochetează și cu Occidentul, își dorește aderarea la UE și are legături Alexander Soros, fiul lui George Soros, cel care a contribuit la îndepărtarea regimului Milosevic.

Dincolo de tendințele autoritare și de actele de corupție de care este acuzat Vucic, furia ”Rezistenței” din Serbia trebuie căutată într-o zonă sensibilă pentru întreaga regiune, pentru UE și chiar pentru SUA. Este vorba despre planul ca Serbia și Kosvo să facă schimb de teritorii în vederea reglementării disputei dintre Belgrad și Pristina. Vucic își dorește partea de nord a Kosovo, unde se află orașul Mitrovița, dominat de sârbi, fiind dispus să cedeze Valea Preșevo, locuită majoritar de albanezi.

Precedentul periculos al schimbului de teritorii

În Serbia, opoziția față de acest schimb de teritorii este evidentă, de la partidele moderate, pro-europene, până la cele de extremă dreapta. Schimbul de teritorii ar duce în mod implicit la recunoașterea statalității kosovare. Pentru statele din Balcanii de Vest, ca și pentru restul Europei, un asemenea schimb de teritorii pe criterii etnice ar marca un precedent periculos. ”Premiul cel mare” pentru regimul Vucic ar fi ruperea Republicii Srpska de Bosnia și Herțegovina și alăturarea la Serbia, într-o confederație.

Însă aceasta ar deschide cutia Pandorei în regiune și nu numai. Presa vestică arată că premierul Albaniei, Edi Rama, păstrează o tăcere neobișnuită în privința potențialului schimb de teritorii, o tăcere ce devine periculoasă având în vedere relansarea temei ”Albaniei Mari” la reuniunile cu omologul din Kosovo și cu liderii politici ai albanezilor din Macedonia. Posibilele scenarii de evoluție sunt destul de tulburi și pentru Federația croato-musulmană din Bosnia si Herțegovina, unde se discută tot mai mult despre un Acord Dayton 2, care să rescrie organizarea și chiar granițele statului ce s-a născut în urma Acordului de la Dayton din 1995.

”Macedonia nu este o țară”

De unde a început dezbaterea pe marginea schimbului de teritorii între Serbia si Kosovo? La nivel public, totul a plecat de la o scrisoare a congresmanului american Dana Rohrabacher care propunea această retrasare de frontiere ca soluție pentru reglementarea disputei. Amintitul congresman din Camera Reprezentanților dădea măsura diplomației sale când declara, în 2017: ”Asta o să înfurie pe toată lumea, dar la naiba. Macedonia nu este o țară. Îmi pare rău, nu este o țară”.

Reeditarea scenariului Milosevic-Tudjman?

Vuk Jeremic, fost ministru de Externe al Serbiei (2007-2012) și acum rival politic al regimului Vucic, a declarat însă, în ianuarie 2019, pentru publicația austriaca Der Standard, că schimbul de teritorii a fost adus în discutie de fostul premier britanic Tony Blair, care a încercat să obțină acceptul cancelarei Angela Merkel. Germania rămâne însă singura putere europeană care se opune ferm creării unui asemenea precedent.

Jeremic a mers mai departe, spunând că partiția teritorială este plănuită în spatele ușilor închise de președintele Serbiei, premierul Albaniei și președintele kosovar Hashim Thaci, ca o modalitate prin care fiecare se va putea menține la putere. ”Și-au dat seama că până la aderarea la UE este cale lungă și și-au stabilit alte obiective”, spune Jeremic. ”În ciuda atacurilor verbale, acești naționaliști se înțeleg bine în spatele ușilor închise. Nu este rău că trei sau patru oameni sunt prieteni. Însă când restul lumii se ceartă, lucrurile pot scăpa de sub control. Așa a fost la începutul anilor 1990, când Slobodan Milosevic și Franjo Tudjman (președintele Croației) aveau relații cordiale și vorbeau despre împărțirea Bosniei în spatele ușilor închise. Totul s-a terminat cu o catastrofă”.

Rețeaua Soros-Blair-Petritsch

În rețeaua care susține la nivel internațional schimbul de teritorii se află Tony Blair, Corey Lewandowski (fostul manager de campanie al lui Donald Trump), austriacul Wolfgang Petritsch (fost Înalt Reprezentant în Bosnia și Herțegovina, acum implicat în puternice firme de lobby). Li se adaugă Alexander Soros, cu care premierul Vucic s-a întâlnit de mai multe ori și i-a promis că va susține activitățile Fundației pentru o Societate Deschisă în Serbia. Lewandowski are sarcina de a face lobby la Washington pentru partiția teritorială. Soros jr, spune Jeremic, are rolul de a-i convinge pe democrații din Congres să fie pentru retrasarea granițelor in Balcani.

”Americanii îi conving pe albanezi să semneze orice”

Fostul ministru de Externe Jeremic este surprins și dezamăgit de poziția UE, care, ”în lipsa altor succese de politică externa, prefera un triumf pe termen scurt”. Jeremic suspectează că acrtuala Comisie și italianca Federica Mogherini, șefa diplomației UE, își doresc un minim succes cu încheierea disputei sârbo-kosovare, fie și prin schimb de teritorii pe principii etnice. ”Reprezentanții UE nu au apetit pentru extinderea Uniunii și de aceea nu le pasă”, spune Jeremic.

Cât despre SUA, Jeremic arată că ”americanii sunt singurii care îi pot convinge pe albanezi să semneze orice”. Administrația de la Washington este de acord cu planul schimbului de teritorii pe criterii etnice. S-a exprimat în acest sens consilierul pentru securitate al președintelui SUA, John Bolton. El este cel care, la momentul declarării independenței kosovare, în 2008, arata ca SUA comit o greșeală susținând această decizie unilaterală. Ulterior, invocarea precedentului Kosovo de către Moscova, pentru recunoașterea independenței Osetiei de Sud și a Abhaziei (republici separatiste georgiene), avea să-i dea dreptate într-o oarecare măsură actualului consilier de la Casa Alba.

O alianță contra naturii la Belgrad

Cu un asemenea plan de schimb de teritorii pus la cale în secret cu liderii din Albania și Kosovo, nu este de mirare că premierul Vucic și-a făcut dușmani în toate taberele politice din Serbia. Protestele împotriva regimului sau sunt organizate de un ONG numit ”Unul din cele 5 milioane”, sprijinit și coordonat de coaliția politică Alianța pentru Serbia și alte partide mai mărunte. Protestele au început având în prim-plan personaje puțin cunoscute și puțin controversate, însă apoi au început să fie dominate de politicieni cunoscuți.

În Alianța pentru Serbia se află amintitul Vuk Jeremic și fostul primar al Belgradului Dragan Djilas, ambii niște politicieni moderati și pro-europeni. Însă în aceeași alianță se află și Bosko Obradovic, liderul partidului extremist Dveri (Portile). El a fost în prim-planul atacării sediului televiziunii publice din Belgrad, de unde a fost scos de forțele de ordine. Analiștii sârbi consideră că asocierea lui Jeremeic sau Djilas cu Obradovic este una toxică și periculoasă, putând să transfere capital politic însemnat catre extrema dreaptă. Catalizatorul acestei alianțe contra naturii si al riscurilor la adresa stabilitatii din Balcanii de Vest pare a fi președintele Vucic și ambiția sa de intra în cărțile de istorie cu un precedent periculos, acceptat însă de diplomația mioapă a UE, de administrația Trump și susținut de lobby-ul lui Alexander Soros și Corey Lewandowski. (Călin Marchievici ).

 

 

Citeste in continuare

Administrație locală

START în cursa pentru înlocuirea lui Augustin Lazăr

Publicat

pe

De

Ministerul Justiţiei a anunţat că a declanşat procedura de selecţie pentru numirea noului procuror general al României.

Procedura se desfăşoară în perioada 13 martie – 5 aprilie,  în contextul în care funcția  va deveni vacantă în data de 28 aprilie, când se va încheia mandatul lui Augustin Lazăr.

Ministerul Justiţiei organizează, în perioada 13.03.2019 – 5.04.2019, selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, vacantă începând cu data de 28 aprilie„, se precizează într-un anunţ publicat pe pagina de internet a ministerului.

Conform anunțului, candidații pot depune cereri de înscriere, până la data de 28 martie 2019 (inclusiv), ora 17:30 la Direcția resurse umane din Ministerul Justiției.

Cererile vor fi însoțite de următoarele înscrisuri:

  1. a) declarațiile prevăzute de art. 54 alin. (2) raportat la art. 48 alin. (10-11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
  2. b) un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecţie, care se depune atât pe suport hârtie, cât și în format electronic, pe suport specific. Proiectul se va încadra într-o limită de 30 pagini, iar anexele nu vor putea depăși 10 pagini. Planul și anexele vor fi redactate cu caractere de mărimea 12, font Times New Roman, spațiere la 1,5 rânduri;
  3. c) un curriculum vitae al candidatului, conform modelului comun european;
  4. d) minimum 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care și-a desfășurat activitatea;
  5. e) ultimul raport de evaluare a activității profesionale a candidatului participant la selecţie;
  6. f) orice alte înscrisuri relevante.

Lista persoanelor care îndeplinesc condițiile legale de participare la selecţie și programarea interviului se vor afișa pe data de 29 martie 2019.

Candidații participanţi la selecţie vor susține, în perioada 3-4 aprilie 2019, un interviu cu ministrul justiției care constă în:

  1. a) susţinerea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecţie, sub următoarele aspecte:

– prezentarea sintetică a unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecţie;
– identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi în activitatea unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecție, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora;
– propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecţie;
– compatibilitatea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, întocmit de candidatul participant la selecţie cu rolul și funcțiile Ministerului Public;

  1. b) verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, vizând, în esenţă, capacitatea de organizare, asumarea responsabilităților, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa în modernizarea managementului unității/structurii, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare, capacitatea și disponibilitatea de a lucra în echipă și de a colabora cu colegii;
  2. c) prezentarea viziunii asupra modului în care înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare a intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor;
  3. d) prezentarea viziunii cu privire la atribuţiile funcţiei pentru care participă la selecţie în ceea ce priveşte coordonarea activităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii în general şi a unor fenomene specifice: criminalitate organizată, corupţie, evaziune fiscală etc.;
  4. e) verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care participă la selecţie.
  5. f) verificarea aspectelor legate de motivația, conduita, integritatea și deontologia profesională, precum și alte împrejurări rezultate din analiza înscrisurilor depuse de candidatul participant la selecţie.

Audierea candidaților se transmite în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Ministerului Justiției, se înregistrează și se publică pe pagina de internet a ministerului, se mai arată în anunțul Ministerului.

Rezultatele selecţiei vor fi anunțate pe 5 aprilie.

„Propunerea ministrului justiției va fi înaintată Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea obținerii avizului urmând ca, după obținerea acestuia, ministrul justiției să înainteze propunerea Președintelui României, în vederea numirii în funcția de conducere de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, mai precizează sursa citată. (Ioana Radu).

 

Citeste in continuare

Administrație locală

De ce a revocat Curtea de Apel Ploieşti arestarea preventivă a lui Ghiţă

Publicat

pe

De

Judecătorii Curţii de Apel Ploieşti, instanţă care săptămâna trecută a revocat ultimul mandat de arestare preventivă emis pe numele lui Sebastian Ghiţă, susţin că nu pot face abstracţie de acuzaţiile aduse procurorilor de la DNA Ploieşti care au instrumentat acest dosar şi care sunt anchetaţi de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, câtă vreme probele prezentate de aceştia la momentul arestării lui Ghiţă sunt puse sub semnul întrebării, iar „în discuţie este pusă libertatea unei persoane”.

Magistraţii Curţii de Apel Ploieşti fac referire, în încheierea  de şedinţă redactată după ce au revocat mandatul de arestare existent pe numele lui Sebastian Ghiţă, la  faptul că procurorii de la DNA Ploieşti sunt anchetaţi tocmai pentru modul în care au adunat probele care au stat la baza emiterii mandatului de arestare.

În acelaşi document, judecătorii Curţii de Apel Ploieşti combat argumentele celor de la Tribunalul Prahova, care anterior prelungiseră mandatul de arestare considerând că existenţa anchetei faţă de procurorii de la DNA Ploieşti nu echivalează cu vinovăţia acestora.

„Punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva procurorilor şi luarea măsurii controlului judiciar faţă de aceştia, în opinia judecătorului de drepturi şi libertăţi nu justifică revocarea măsurii arestării preventive, faţă de cei doi procurori nefiind pronunţată o hotărâre definitivă prin care să se fi constatat vinovăţia acestora în legătură cu pretinse abuzuri săvârşite în instrumentarea dosarului” , se arată în încheierea de şedinţă a Curţii de apel Ploieşti

Magistraţii acestei instanţe combat acest argument, invocând modul în care procurorii sunt acuzaţi că ar fi adunat probele de la dosar.

„În dosarele instrumentate de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ referitoare la procurorii inculpaţi (…) şi la procurorul şef serviciu cercetaţi penal pentru o pluralitate de infracţiuni constând în constituirea unui grup infracţional organizat, cercetare abuzivă cu referire la acte şi metode neconforme de investigare prin procedee probatorii denaturate, represiune nedreaptă, inducere în eroare a organelor judiciare inclusiv în sensul utilizării aceloraşi martori atât cu identitate reală cât şi cu identitate protejată – chiar multiplă – ca principale mijloace preconstituite artificial cu scopul falsificării probelor care să ducă finalmente la arestarea inculpatului…, ceea ce s-a întâmplat, aspecte care, la nivel de suspiciune rezonabilă au compromis grav, decisiv în substanţa lor activităţile de urmărire penală desfăşurate în toate cauzele penale care îl vizau direct sau indirect pe inculpatul denumit «ţintă», astfel că nu se justifică în mod legal nicio măsură preventivă, cu atât mai puţin cea privativă de libertate dispusă de judecătorii cărora le-au fost prezentate probe strânse într-o astfel de procedură”, este concluzia Curţii de apel Ploieşti.

În încheierea de şedinţă, magistraţii mai spun că „nu se poate face abstracţie” de acuzaţiile care le sunt aduse procurorilor şi care fac obiectul unei anchete deschise de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie „atunci când în discuţie este pusă libertatea unei persoane acuzate de săvârşirea unor infracţiuni”.

Procurorul de şedinţă s-a opus revocării mandatului de arestare, invocând că Sebastian Ghiţă nu a contestat niciun act de urmărire penală şi că audierile în dosarul în care aceste inculpat continuă. (R.C.).

 

Citeste in continuare
Advertisement

Ultimile Noutăți din Prahova

EvenimentO oră inainte

Butoiul cu pulbere din Balcani

Protestele împotriva președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic au atins cea mai mare intensitate de la izbucnirea lor, în noiembrie 2018. Mai...

Administrație locală4 zile inainte

Orban și laudele în formă continuată…

Preşedintele PNL Ludovic Orban a declarat joi că liberalii au cea mai puternică listă pentru PE, numindu-l pe Rareş Bogdan,...

Administrație locală4 zile inainte

START în cursa pentru înlocuirea lui Augustin Lazăr

Ministerul Justiţiei a anunţat că a declanşat procedura de selecţie pentru numirea noului procuror general al României. Procedura se desfăşoară...

Administrație locală6 zile inainte

De ce a revocat Curtea de Apel Ploieşti arestarea preventivă a lui Ghiţă

Judecătorii Curţii de Apel Ploieşti, instanţă care săptămâna trecută a revocat ultimul mandat de arestare preventivă emis pe numele lui...

EvenimentO săptămână inainte

Țara asaltată de danileți

Parcă ar fi înnebunit lupul cînd a auzit de Justiție ca de un miel în pericol. Vestea s-a dus ca...

Administrație localăO săptămână inainte

Cum l-a botezat Dragnea pe Iohannis

Liviu Dragnea l-a numit duminică pe Klaus Iohannis „leneșul de la Cotroceni”, într-un atac pe tema bugetului. Dragnea a declarat,...

Eveniment2 săptămâni inainte

Antena 3: Al treilea dosar va bubui „în curând”

Jurnalista Antenei 3 Adina Anghelescu a afirmat, referindu-se la învinuirea Laurei Codruța Kovesi la Secția de investigare a magistraţilor de joi,...

Eveniment2 săptămâni inainte

SCRISOAREA lui Toader către Financial Times: ”Codruța Kovesi nu ar trebui numită…”

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a trimis o scrisoare cunoscutei publicații financiare Financial Times în care spune că ”nu are nimic personal...

Eveniment2 săptămâni inainte

„Kovesi va avea soarta Brexitului”?

Europarlamentarul PSD Gabriela Zoană afirmă marți că, în urma unor discuții pe care le-a avut cu diferiți eurodeputați despre votul...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Două tabere din SRI luptă pentru un post de președinte

O postare extrem de interesantă a fost lansata în social media. Ea pare că aparține unui cunoscător din interior a...

Administrație locală2 săptămâni inainte

Vai de jurnalismul Andreei Esca!

Aşa cum a evoluat presa în ultimul deceniu şi ceva, era normal să se ajungă şi pe fundul bălţii puturoase...

Administrație locală2 săptămâni inainte

Dragnea, tradat de Nica pentru Kovesi!

Socul resimtit de Liviu Dragnea si nucleul dur al actualei guvernari in urma victoriei Laurei Codruta Kovesi in Comisia LIBE...

Eveniment3 săptămâni inainte

Presa germană: A reușit SRI din România să infiltreze Oficiul Procurorului UE?

Cine a câștigat runda din Parlamentul European din lupta pentru șefia noului Oficiu al Procurorului European? În opinia lui Oliver...

Eveniment3 săptămâni inainte

Ce nu s-a văzut la TV la audierea Laurei Codruța Kovesi

Mulți membri plini ai Comisiei CONT care a dat votul marți seară pentru procurorul șef european au lipsit, iar europarlamentarii...

Administrație locală3 săptămâni inainte

Un pas în spate, doi înainte: „Abrogarea integrală nu va exista!”

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, luni seară, că ordonanţa de urgenţă pe legile justiţiei dată săptămâna trecută și care...

Administrație locală3 săptămâni inainte

Ce cred românii despre protestul procurorilor

Protestul procurorilor în stradă de la sfârșitul acestei săptămâni a generat numeroase reacții în rândul cetățenilor, multe dintre ele critice...

Eveniment4 săptămâni inainte

Ciorbea, între Dumnezeu și ordonanță: „Puțintică răbdare”

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a declarat joi că a analizează dacă va ataca la Curtea Constituțională OUG controversată care modifică...

Administrație locală4 săptămâni inainte

Kovesi, „premianta” de pe locul doi

Fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi a picat din poziția de favorită la primul filtru pentru funcția de procuror...

Știrile Săptămânii