Connect with us

Exclusiv

Descindere la MAI în ultima noapte de urgență!

Prahova Mea

Publicat

pe

G L I S S A N D O M I L I T A R – C I V I L   sau  Retrospectivă şi perspective între oniric si realitatea
abordarii demilitarizării unor structuri din sistemul de securitate naţională ( II )
Principalele elemente ale contextului geopolitic enumerate în partea I-a, ar fi impus modificarea din temelii a legilor privind securitatea naţională şi, la fel de important, adoptarea unui Statut al ofiţerilor de informaţii/contrainformaţii, în condiţiile în care, realmente,
Legea siguranţei naționale din 1991 este complet depăşită demult, având o vechime de 39 de ani,
Cea de organizare şi funcţionare a SRI, Legea nr. 14/1992, în majoritatea prevederilor sale nu mai corespunde împrejurărilor actuale, fie şi numai dacă ne gândim că a fost adoptată acum …38 de ani,
SIE funcţionează în baza unei legi de acum de 22 ani (Legea nr.1 / 1998 privind organizarea şi funcţionarea activitatea SIE),
Statutul cadrelor militare aprobat prin Legea nr. 85/1995, cu modificarile şi completările („cârpelile”) ulterioare, este, la randul lui depaşit, pe de o parte şi, pe de altă parte, a conţinut dispoziţii sancţionate de CCR ca fiind neconstituţionale, caracter care mai poate fi întâlnit şi la alte prevederi ale statutului supuse controlului instanţei de contencios constituţional, pe al cărei rol sunt multe cauze având ca obiect constatarea neconstituţionalităţii acestora.
”Așa grăit-a Zarathustra”

Magul SRI, Zoroastrul Serviciului, domnul ambasador George Cristian Maior a grăit multe în cei peste opt ani la conducerea SRI, dar în care nu a reușit nicio demilitarizarea și nici pachetul legilor securitații naționale nu a fost adoptat. Nici măcar Statututul ofițerului de informații!!
Așadar, de flapsurile lui Maior suntem sătui; și de visele sau coșmarurile lui!
Dar, să-i dăm cuvântul!
Vă redăm integral un interviu apărut pe 01.09.2008 în Gardianul: „Exclusivitate / George Maior: Modernizarea SRI întâmpină rezistenţă de sistem” Semnat: Alecu Racoviceanu „George Cristian Maior, directorul general al SRI, ne-a transmis câteva comentarii pe marginea a patru teme foarte importante în conjunctura în care, în această sesiune parlamentară, urmează să se discute mai multe legi ale siguranţei naţionale, printre care şi cea care ar trebui să reorganizeze principalul serviciu secret din România. Deşi aceste legi nu au fost încă adoptate, SRI a intrat deja într-un amplu proces de modernizare, început la 1 iulie, în baza avizului CSAT dat la 25 martie.
Legat de modernizarea Serviciului pe care îl conduce, Maior recunoaşte: ‘Bineînţeles că orice reformă de substanţă angrenează inevitabil o anumită rezistenţă de sistem. Nu vizăm o reformă de cosmetizare instituţională, ci una serioasă şi sistematică’. Legat de foştii ofiţeri de securitate care încă sunt activi în SRI, Maior ne-a spus că mai e vorba de sub 100 de cadre, numărul fiind mai mic decât în aprilie 2008, când era vorba de 120 de foşti ofiţeri de securitate. Revenind la Legile siguranţei naţionale, Maior recunoaşte că este obligat să transforme instituţia pornind de la o bază normativă desuetă. Printre legile care îi sunt absolut necesare, el o aminteşte pe cea de organizare şi funcţionare a SRI şi Statutul ofiţerilor de informaţii. De asemenea, Maior crede că Autoritatea Naţională pentru Interceptarea Comunicaţiilor trebuie să fie în subordinea SRI, şi nu independentă, aşa cum a trecut deja de Camera Deputaţilor un proiect de lege.
Ambasadorul George Cristian Maior, directorul general al Serviciului Român de Informaţii, ne-a răspuns la patru întrebări legate de activitatea celui mai important serviciu de informaţii din România. De fapt, am ales patru teme pe marginea cărora am vrut ca Maior să comenteze, mai ales pentru că în această sesiune parlamentară se pune din nou problema abordării Legilor siguranţei naţionale sau a înfiinţării Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor. Sigur că, fiind vorba de o sesiune scurtă şi marcată de alegerile parlamentare, legile amintite mai sus ar putea cădea în uitare, dar asta nu înseamnă că ele nu există pe ordinea de zi. Patru idei centrale merită desprinse din context înainte de a parcurge toate consideraţiile directorului general. SRI este, de aproape două luni, în plină restructurare. Maior spune că modernizarea întâmpină rezistenţă din sistem. Apoi ne spune că în SRI mai lucrează sub 100 de foşti securişti, număr mai mic decât în aprilie 2008, când erau 120 de astfel de cadre încă active. Legile moderne sunt ele însele o lipsă asupra căreia se atrage atenţia, în condiţiile în care se tot vorbeşte de modernizare. In fine, aspectul înfiinţării ANIC sub forma unui nou serviciu secret este combătut de directorul SRI. Intertitlurile materialului sunt temele propuse de noi, iar textele sunt cuvintele directorului. Casetele sunt background-uri ale temelor luate în discuţie. Percepţia structurilor asupra noii scheme de organizare a Serviciului Român de Informaţii intrată în vigoare începând cu 1 iulie 2008. Procesul de modernizare a SRI a fost gândit, de la bun început, pentru a răspunde atât adaptării la evoluţiile dinamice ale mediului de securitate, cât şi aşteptărilor şi nevoilor cadrelor din Serviciu legate de un management modern, corporatist, al instituţiei. In acest sens, este nevoie de creşterea puterii intelectuale şi operaţionale a Serviciului, pentru a putea răspunde provocărilor unei lumi profund schimbate din punct de vedere al securităţii, al dinamicii geopolitice, al contextului strategic şi economic. Acest proces nu se poate realiza decât prin schimbări de profunzime ale instituţiei şi modalităţilor sale de acţiune orientate spre asigurarea răspunsului la provocările viitorului, aşa cum le anticipăm noi în prezent. Avem mulţi ofiţeri tineri care sprijină schimbarea şi debirocratizarea, dar şi ofiţeri cu experienţă care doresc să activeze într-o structură modernă, profesionistă şi dinamică. Există ceea ce aş numi o presiune internă pozitivă pentru transformare bazată pe o masă critică de acumulări conceptuale şi acţionale din ultima perioadă. O parte importantă a transformării este legată şi de dezvoltarea unui nou management modern al carierei ofiţerului de informaţii. Bineînţeles că orice reformă de substanţă angrenează inevitabil o anumită rezistenţă de sistem. Nu vizăm o reformă de ‘cosmetizare’ instituţională, ci una serioasă şi sistemică, iar drumul pe care trebuie să-l parcurgem e însă clar trasat acum.
Ca director al Serviciului Român de Informaţii, îmi asum întreaga responsabilitate pentru definirea conceptului de transformare şi pentru implementarea sa, dar vreau să precizez că, înainte de a începe acest proces, am analizat în interiorul SRI dinamica activităţii actuale, plusurile şi minusurile manageriale, modificările necesare în conceptele şi practica muncii de intelligence. Există o gândire strategică solidă asupra priorităţilor Serviciului, bazată pe un amplu proces de consultare internă. Evoluţia profesională a cadrelor care au lucrat în servicii secrete înainte de 1989, dacă acestea mai există în cadrul SRI. Cred că, prin actul predării dosarelor la CNSAS şi prin măsurile de modernizare pe care le-am început, ne-am delimitat deja de trecut. Este un proces ireversibil. Suntem la 20 de ani de la Revoluţie, a avut deja loc un schimb de generaţii la nivelul întregii societăţi româneşti şi, implicit, în cadrul Serviciului Român de Informaţii.
Adesea se acordă o importanţă prea mare trecutului în detrimentul poate a unor dezbateri de substanţă asupra prezentului şi viitorului. In fond, acum ne confruntăm cu destule provocări şi pericole noi cărora trebuie să le facem faţă, este suficient să ne uităm în jurul nostru pentru a vedea că lumea în care trăim este din ce în ce mai complexă, iar evoluţiile de securitate, mai dinamice şi mai imprevizibile. Raportarea la trecut nu trebuie să devină o ‘cantonare’ în acest trecut. În răspuns la întrebarea dumneavoastră, trebuie menţionat că s-a decis păstrarea în Serviciu a oamenilor valoroşi, a profesioniştilor în informaţii, cu condiţia ca aceştia să nu fi fost implicaţi în acte de represiune sau să fi adus atingere drepturilor şi libertăţilor individuale. Consecinţa este că, la momentul actual, în SRI activează sub 100 de cadre cu experienţă care au lucrat şi înainte de 1989, ceea ce reprezintă o proporţie foarte redusă din totalul angajaţilor instituţiei. Numărul lor este de altfel în continuă scădere.
Stadiul Legilor siguranţei naţionale şi gradul la care se resimte absenţa lor. Legea privind siguranţa naţională a fost adoptată în 1991, chiar înainte de prima Constituţie a României de după 1989. A răspuns, deci, nevoilor unei anumite etape istorice. Este evident, deci, că normele în vigoare sunt complet depăşite în prezent, după ce România a devenit membră NATO şi UE, iar Constituţia a fost deja modificată în 2003. Majoritatea instituţiilor cu atribuţii în securitatea naţională şi-au modificat deja cadrul normativ, iar SRI trebuie în continuare să funcţioneze pe baza acestei legislaţii perimate. Intre timp, multe din conceptele securităţii naţionale s-au schimbat, riscurile şi ameninţările actuale nu mai sunt cele de la începutul anilor ’90, însăşi dinamica activităţii de intelligence are dimensiuni noi care nu sunt reliefate în mod adecvat în legislaţia în vigoare. Suntem obligaţi practic în prezent să promovăm transformarea instituţiei pornind de la o bază normativă desuetă şi în limitele acesteia, să avansăm ample procese de modernizare pentru care o nouă legislaţie ar fi fost mai mult decât necesară. După cum cunoaşteţi pachetul de legi în domeniul securităţii naţionale se află în Parlament în dezbatere, incluzând Legea privind securitatea naţională a României, Legea privind activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de protecţie, Legea de organizare şi funcţionare a SRI şi Statutul ofiţerilor de informaţii. Aş atrage de asemenea atenţia că, fără aceste legi, nu putem avansa nici procesul de demilitarizare a instituţiei care este una din principalele măsuri de adaptare la practica serviciilor de informaţii din comunitatea europeană şi euroatlantică.
Sper ca abordarea parlamentară să fie degrevată de încărcătura ideologică sau de false probleme legate de puterea serviciilor. Un stat puternic şi care să asigure în mod adecvat securitatea cetăţenilor săi este legat intrinsec de modul în care legislaţia permite serviciilor să acţioneze eficient pentru prevenirea şi contracararea riscurilor şi ameninţărilor actuale. Cadrul legal al interceptărilor telefonice şi stadiul la care se află structura unică pentru astfel de operaţiuni, aşa cum a fost ea propusă. În primul rând, ţin să menţionez că, din punctul nostru de vedere, interceptarea comunicaţiilor este o măsură excepţională, care este adoptată numai când toate celelalte metode neintruzive au fost epuizate şi numai cu aprobarea judecătorului. Modul de acordare a mandatelor este strict limitat de lege şi solicitările pe acest domeniu sunt foarte atent cântărite şi analizate înainte de a fi formulate. Cadrul normativ pentru derularea interceptărilor telefonice este stabilit pe baza Constituţiei care defineşte situaţiile în care, din raţiuni de securitate naţională, este permisă restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale, precum şi de Art. 20-22 din Legea 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului. SRI asigură, la solicitare, sprijinul tehnic necesar organelor judiciare pentru asigurarea punerii în executare a actelor de autorizare a interceptării comunicaţiilor emise conform Codului de Procedură Penală. In această situaţie, contribuţia Serviciului este limitată numai la realizarea operaţiunilor tehnice necesare desfăşurării acestor activităţi. Dacă întrebarea dumneavoastră privind structura unică vizează Autoritatea Naţională pentru Interceptarea Comunicaţiilor, vă spun că ea nu poate funcţiona decât în cadrul SRI. Asta dacă nu se doreşte înfiinţarea unui alt serviciu de informaţii pe lângă cele care există în prezent…” SRI, nevoit să-şi facă propriile reguli „Tergiversarea de către Parlament a adoptării unei noi legi de organizare şi funcţionare a SRI, care să fie conformă cu noile riscuri şi ameninţări la adresa siguranţei naţionale, a determinat conducerea SRI să elaboreze propriile norme interne ce vizează restructurarea Serviciului. In data de 25 martie 2008, Consiliul Suprem de Apărare a Tării a adoptat Hotărârea privind aprobarea Structurii şi a Regulamentului de Funcţionare ale Serviciului Român de Informaţii. ‘Acest moment deosebit de important în complexul măsurilor de modernizare a Serviciului Român de Informaţii reprezintă un prim rezultat consistent al implementării , aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Tării în iunie 2007’, se arată într-un document de pe site-ul SRI. Potrivit aceleiaşi informări, motivul transformărilor din cadrul principalului serviciu de informaţii al ţării vizează ‘dimensiunile politico-strategice şi economice ale României, precum şi gestionarea provocărilor de securitate ce derivă din statutul de stat membru NATO şi UE implică asumarea obiectivelor strategice ale celor două organizaţii şi abordarea, în cooperare, a riscurilor şi ameninţărilor comune’. Potrivit aceluiaşi document, ‘demersul de transformare este axat pe dimensiunea calitativă a activităţii, optimizarea funcţională şi eficientizarea proceselor de management’. Un al doilea pas făcut de SRI a fost elaborarea unei noi scheme de organizare care a intrat în vigoare începând cu 1 iulie 2008. Potrivit sursei citate, ‘noua structură a SRI reprezintă un reper important în cadrul amplului proces de transformare, început în 2007, destinat debirocratizării şi eficientizării activităţii de intelligence. In acest proces, SRI a beneficiat de consilierea unor experţi din cadrul unor prestigioase servicii de informaţii din statele membre NATO’. Printre noutăţile aduse de reorganizare se numără desfiinţarea unor structuri intermediare de decizie (inspectoratele), o mai bună cooperare pe orizontală şi o capacitate de reacţie ridicată în situaţii de criză; creşterea capacităţii de analiză şi prognoză şi extinderea evaluărilor cu privire la oportunităţile de promovare a intereselor strategice ale României, dar şi definirea unui nou sistem de management al carierei de ofiţer de informaţii care să constituie un reper pentru atragerea în sistem a expertizei pe zone critice pentru securitatea naţională. De asemenea, un alt punct urmărit se referă la o nouă orientare şi deschidere spre dezvoltarea cooperării cu societatea civilă. Un alt pas făcut de SRI a fost elaborarea unei viziuni strategice pentru perioada 2007-2010.” Autoritatea Naţională pentru Interceptare, independentă „Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor (ANIC) a fost iniţiat, la începutul anului trecut, de 71 de deputaţi şi senatori liberali coordonaţi de consilierul primului ministru pe probleme de securitate Marius Oprea. Proiectul de lege a fost adoptat prin aprobare tacită (fără dezbateri) de plenul Camerei Deputaţilor în luna aprilie a anului trecut. Documentul a fost depus la Senat, care este camera decizională, iar la ora actuală se află în 8/10 sertarele comisiilor juridică şi de apărare, care urmează să elaboreze un raport comun. Totodată, proiectul de lege mai trebuie avizat şi de comisiile parlamentare pentru exercitarea controlului activităţii Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Informaţii Externe. Pe parcursul legislativ, principalele servicii de informaţii ale ţării – SRI şi SIE – şi-au exprimat în diverse ocazii ostilitatea faţă de această iniţiativă legislativă. Practic, legea, aşa cum a fost ea elaborată, propune înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor ca ‘autoritate informativă, autonomă şi independentă, supusă controlului Parlamentului, cu competenţă pe teritoriul României, unică şi exclusivă în domeniul interceptării comunicaţiilor’. Cu alte cuvinte, ANIC devine singura structură specializată în domeniul punerii în aplicare a actelor de autorizare a interceptării comunicaţiilor, fiind şi cea care asigură necesităţile tehnice pentru toţi titularii autorizărilor emise conform legii.” Legile siguranţei, blocate în Parlament „Pachetul de legi privind siguranţa naţională a fost unul dintre motivele de ceartă dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu. Iniţial, preşedintele Băsescu, implicit CSAT, a elaborat, în 2005, un pachet de legi legate de siguranţa naţională care au fost secretizate. Ulterior, în urma scandalului creat, acestea au fost afişate pe site-ul Preşedinţiei. In paralel, liberalii au forţat nota şi şi-au elaborat propriul pachet de legi privind siguranţa naţională în care erau incluse proiectele de lege de organizare şi funcţionare a SRI şi SIE, proiect de Lege privind activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de protecţie, proiectul Legii securităţii naţionale a României, proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor. Disputa pe cele două pachete i-a făcut pe liberali chiar să se gândească să-şi asume prin răspunderea Guvernului (deci fără dezbateri) cele cinci legi. Cu toate acestea, ajutaţi de PSD, partid care are şi el un set de legi legate de securitatea naţională, liberalii au introdus legile lor în circuitul legislativ. Ei au semnat la grămadă ca iniţiatori pe cele cinci legi care au fost întocmite la Palatul Victoria sub coordonarea consilierului pe probleme de securitate a premierului, Marius Oprea. Dezbaterile în Parlament au trenat, comisiile de specialitate neavând prea mare tragere să adopte aceste acte normative. In aceste condiţii, s-au tot amânat datele de finalizare a rapoartelor, iar în ultimă instanţă legile au trecut de Camera Deputaţilor fără niciun fel de dezbatere, prin aprobare tacită. Preşedintele Traian Băsescu a reacţionat ca atare şi şi-a exprimat îngrijorarea faţă de această situaţie. Legile au ajuns la Senat, unde nu se mai dezbat ‘la pachet’, ci separat, fiind, în momentul de faţă, în diferite stadii de dezbatere la comisiile de specialitate. Senatul este camera decizională, urmând ca după adoptare legile să fie trimise spre promulgare preşedintelui Traian Băsescu.”

În partea a III-a pe care o vom publica peste o săptămână, vă vom dezvălui și culisele acestei idei crețe a lui Maior care, singur recunoștea, că întâmpină rezistență în Sistem. Normal!

Până atunci, delectați-vă cu un alt material pe aceeași temă, să vedeți ce vâltoare inutilă, searbădă, a fost atunci pentru proști! Vrăjeală marca ”Maior”!
România Liberă din 11.10.2007:
Din SRI va disparea ierarhia militara
In dezbatere parlamentara se afla, de mai bine de o jumatate de an, asa-numitul pachet al legilor sigurantei nationale, a carui adoptare este ceruta insistent de serviciile de informatii, dar care a starnit si numeroase …

ANDREEA NICOLAE comentarii
11.10.2007 – 00:00
In dezbatere parlamentara se afla, de mai bine de o jumatate de an, asa-numitul pachet al legilor sigurantei nationale, a carui adoptare este ceruta insistent de serviciile de informatii, dar care a starnit si numeroase discutii. In conditiile in care actuala legislatie dateaza din perioada imediat urmatoare evenimentelor din decembrie ‘89, principalele structuri informative, SRI si SIE, au sustinut constant necesitatea modificarii cadrului normativ, mai ales dupa intrarea Romaniei in NATO si UE. Intr-un interviu in exclusivitate pentru ziarul nostru, directorul SRI, George Cristian Maior, ne-a declarat ca prima si cea mai importanta modificare adusa de pachetul de legi se refera la demilitarizarea serviciilor, in sensul ca ofiterii de informatii vor deveni functionari publici cu statut special, transformare care va angrena o reorganizare profunda, de la schimbarea regulamentelor si procedurilor la adaptarea mentalitatii. Au existat insa si divergente de opinie. De exemplu, serviciile nu au fost de acord – si pana acum au avut castig de cauza – cu infiintarea unei Autoritati Nationale de Interceptare a Comunicatiilor, motivand ca s-ar crea un nou serviciu si ar fi afectata eficienta activitatii desfasurate. „S-ar ajunge la un nou sistem, un sistem birocratic de filtrare a informatiilor, care ne-ar afecta foarte mult activitatea”, a precizat Maior. „Alesii” nu au cedat insa in ceea ce priveste accesul parlamentarilor la informatii clasificate fara a detine un certificat ORNISS.
Maior ne-a dezvaluit ca ofiterii de informatii vor putea sa foloseasca in continuare drept acoperire, in interesul sigurantei nationale, reprezentanti ai clasei politice („intr-o oarecare masura”), dar si ai organizatiilor mass-media, ai ONG-urilor si ai altor zone ale societatii romanesti.
Pachetul legislativ, format din cinci proiecte, a fost depus de parlamentarii PNL in luna februarie a acestui an, dupa o discutie in Guvern, dar fara avizul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Punctul de vedere al CSAT a fost dat abia in mai, in perioada de interimat a lui Nicolae Vacaroiu la Cotroceni. Patru din cele cinci legi au fost adoptate tacit de Camera Deputatilor, in aprilie, in conditiile in care Comisiile juridica si pentru aparare nu au redactat rapoarte din cauza divergentelor intre membri si a absentelor repetate de la sedinte. Tot din aprilie, propunerile legislative se afla in dezbaterea comisiilor senatoriale. Un parcurs aparte l-a avut proiectul privind statutul ofiterilor de informatii. El a fost adoptat de Senat la mijlocul lunii trecute si se afla acum la Camera Deputatilor.
Legea-cadru pentru toate celelalte proiecte s-a dorit a fi Legea privind securitatea nationala a Romaniei. Prevederile ei si chiar necesitatea existentei unui astfel de cadru normativ au fost insa puse sub semnul intrebarii chiar de CSAT. „Mentionam ca statele NATO si UE (exceptand Letonia) nu au legi privind securitatea nationala; in schimb, o astfel de lege, apropiata ca idee (securitate nationala § activitatea de informatii), o putem regasi in Rusia”, se arata in avizul CSAT. Tot Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a precizat ca „multe din elementele de continut ale proiectului de lege sunt marcate de unele neclaritati, lacune sau confuzii”. Ca solutie pentru rezolvarea acestui aspect, CSAT a propus comasarea acestui proiect de lege cu cel privind activitatea de informatii, contrainformatii si de protectie.
Prin proiectul lor, initiatorii au dorit ca, pe langa autoritatile informative si de protectie deja existente (SRI, SIE, Directia Generala de Informatii a Apararii, Directia Generala de Informatii si Protectie Interna din cadrul MIRA), sa apara o noua autoritate, iar altele sa fie transformate. Este cazul Serviciului de Protectie si Paza (SPP) si de Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS), care ar urma, potrivit proiectului liberal, sa fie transformate in directii aflate in cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative (MIRA). Desi activitatea celor doua directii ar fi coordonata de CSAT, sefii ar urma sa fie numiti de premier la propunerea ministrului Internelor. Cu alte cuvinte, s-ar realiza trecerea celor doua servicii din coordonarea presedintelui in cea a sefului Guvernului, lucru agreat pe parcursul dezbaterilor in comisii si de reprezentantii PSD.
Propunere neagreata de CSAT, chiar in conditiile in care functia de sef al statului era ocupata temporar de social-democratul Nicolae Vacaroiu. Consiliul a argumentat necesitatea pastrarii celor doua servicii in actuala forma si impotriva integrarii lor in MIRA. „Disparitia echidistantei fata de autoritatile fundamentale, prin subordonarea operatorului telecomunicatiilor de stat speciale unei organizatii executiv-administrative a carei structura manageriala este numita pe criterii politice, creeaza premise privind neincrederea altor organisme din sfera securitatii nationale”, se arata in avizul CSAT.

Control parlamentar
Liberalii au mai dorit comasarea a trei comisii parlamentare existente (de aparare, de control al activitatii SRI si, respectiv, al activitatii SIE) intr-o singura structura cu puterea de a superviza toate autoritatile informative si de protectie. „Alesii” ar urma, conform proiectului de lege, sa aiba acces, „integral si de indata”, la „toate datele si informatiile solicitate” serviciilor, fiind prevazuta in schimb o conditie minima: „sa aiba o buna reputatie profesionala si morala”. Autoritatile informative ar mai fi obligate sa transmita „din oficiu” membrilor comisiei, de doua ori pe luna, „lista completa a lucrarilor, actiunilor si activitatilor operative in desfasurare ori nou initiate”.
Si in acest caz CSAT nu a fost de acord, propunand mentinerea celor trei comisii in formula actuala, pe motiv ca ar fi afectata negativ eficienta controlului exercitat si, in plus, s-ar spori nejustificat numarul functionarilor parlamentari prin angajarea unui numar de consilieri astfel incat sa fie acoperita intreaga paleta a problemelor.
Forma propusa de liberali nu i-a multumit nici pe reprezentantii autoritatilor vizate. „Forma ne-a deranjat foarte tare. Nu vrem sa fugim de raspundere, avem nevoie de control parlamentar, dar controlul serviciului are mai multe componente”, sustin, de exemplu, reprezentantii SIE. Pe langa controlul intern (audit, financiar, de oportunitate si de legalitate, pentru care exista structuri dedicate), mai functioneaza controlul extern: legislativ (exercitat de Parlament) si executiv (de catre CSAT), la care se adauga controlul care revine in sarcina Ministerului Economiei si Finantelor, respectiv a Curtii de Conturi.

O noua autoritate, pe care nu o doreste nimeni
Initiatorii liberali au dorit si infiintarea unei Autoritati Nationale de Interceptare a Comunicatiilor (ANIC), structura autonoma si independenta „fata de orice alta autoritate a administratiei publice”, dar „supusa controlului Parlamentului”. Obiectivul principal l-ar constitui „supravegherea, interceptarea, inregistrarea, ascultarea, verificarea primara, stocarea si transmiterea” de date si informatii, precum si „prevenirea, descoperirea si contracararea interceptarilor ilegale a comunicatiilor”. Presedintele acestei noi structuri ar trebui sa aiba pregatire de magistrat si sa fie numit de Parlament, la propunerea Birourilor Permanente ale Senatului si Camerei Deputatilor, la recomandarea grupurilor. Un mecanism similar ar actiona in cazul revocarii din functie. In plus, presedintele ANIC ar fi asimilat functiei de secretar de stat si i-ar reveni obligatia de a le prezenta celor doua Camere, anual sau ori de cate ori este solicitat, rapoarte de activitate.
In ceea ce priveste interceptarea comunicatiilor, prin proiectul liberal se lasa posibilitatea, „in situatii flagrante care impun inlaturarea unor pericole iminente pentru securitatea nationala a Romaniei”, ca timp de 48 de ore sa poata fi desfasurate activitati de interceptare in absenta mandatului dat de judecator, in baza cererii de autorizare inaintate acestuia si sub supravegherea procurorului.
ANIC ar urma totodata sa preia, cu titlu gratuit, „sistemele, echipamentele si dispozitivele de interceptare, bazele de date si evidentele, inclusiv arhiva” de la toate entitatile din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala.
CSAT a respins si aceasta propunere a initiatorilor liberali, aratand ca, pe de o parte, proiectul de lege nu are o fundamentare „solida si convingatoare”, iar pe de alta ca s-ar crea „riscul infiintarii unui nou serviciu de informatii”. „Infiintarea, organizarea si functionarea ANIC nu garanteaza imbunatatirea semnificativa a activitatii in domeniu, dar va genera, cu siguranta, importante cheltuieli si eforturi materiale.”
Nici reprezentantii SRI si SIE nu s-au declarat incantati de posibilitatea crearii unei Autoritati Nationale de Interceptare a Comunicatiilor. Pe langa sustinerea inutilitatii infiintarii unui nou serviciu, au fost formulate pe marginea proiectului acuze de neconstitutionalitate si s-a vorbit chiar de riscurile ce ar putea aparea in cazul unei activitati neprofesioniste. Reprezentantii SIE sustin, de exemplu, ca isi doresc ca interceptarea sa fie facuta in continuare de SRI, pentru ca „are expertiza”, iar interpretarea sa revina propriului serviciu. „Pentru un neavenit, o convorbire nu inseamna nimic. SIE nu are posibilitatea interceptarilor si nici nu-si doreste acest lucru, dar este interesat sa faca interpretarea informatiilor”, apreciaza reprezentantii serviciului.

Serviciile militeaza pentru infiltrarea ofiterilor
Pe parcursul dezbaterilor asupra proiectului privind statutul ofiterilor de informatii, parlamentarii si reprezentantii serviciilor au convenit ca ofiterii sa fie functionari publici cu statut special. Cele mai mari discutii s-au purtat si se poarta inca pe tema interzicerii folosirii ca acoperire a reprezentantilor si personalului autoritatilor puterii legislative, executive ori judecatoresti, precum si a organizatiilor mass-media, politice sau religioase. Initiatorii au facut din aceasta intentie un laitmotiv al declaratiilor lor, pentru ca ulterior sa renunte la propune, ca urmare a insistentelor si argumentelor serviciilor. In cazul SIE, argumentatia se axeaza pe desfasurarea activitatii in afara tarii si pe necesitatea unei „minime protectii” pentru a se preveni ratarea unor misiuni.
Prin urmare, din forma initiala a proiectului s-a eliminat interdictia, introducandu-se in schimb o noua forma de protejare a ofiterilor. Concret, in timpul exercitarii atributiilor de serviciu, ofiterii de informatii vor putea fi perchezitionati, retinuti sau arestati preventiv numai cu „incuviintarea conducatorului autoritatii informative sau de securitate din care fac parte”.
In comisiile senatoriale nu s-a acceptat nici sa li se interzica ofiterilor de informatii desfasurarea sau implicarea in activitati comerciale. La propunerea senatorului PSD Cristian Diaconescu, s-a introdus insa in proiect interdictia de a fi asociat unic sau participarea directa la administrarea ori conducerea unor societati comerciale sau regii autonome.
Directorul Serviciului Roman de InformaTii analizeaza pachetul de legi privind siguranta nationala
George Maior anunta: din SRI va disparea ierarhia militara

» Directorul SRI declara ca serviciul nu poate utiliza „surse” din zona justitiei si, „intr-o oarecare masura” politica, din motive de incompatibilitate. In schimb, in alte zone, cum ar fi presa, ONG-urile, „daca avem de-a face cu siguranta nationala”, Maior spune ca „nu putem limita capacitatea serviciului
de a-si desfasura activitatea”.
» Care este, din perspectiva SRI, principalul deziderat al pachetului de legi privind siguranta nationala?
— Pachetul aflat in dezbaterea Parlamentului contine patru legi care structureaza organizarea Serviciului Roman de Informatii, a Serviciului de Informatii Externe, a contrainformatiilor, activitatea generala de informatii si statutul ofiterului de informatii. Proiectele vizeaza adaptarea legislatiei romanesti in materie la noua situatie generata de intrarea in NATO si UE. Sunt foarte multe prevederi novatoare care pun intr-o perspectiva mai clara activitatea de informatii. Am spus intotdeauna si repet ca vechile legi sunt desuete, depasite de realitate si sunt expresia unei conceptii autarhice de securitate nationala deoarece au fost elaborate imediat dupa Revolutie, cand Romania se simtea amenintata din toate directiile.

» Se pune multa pasiune politica in dezbaterea acestui pachet.
— Acum este o cu totul alta realitate. Este bine ca a inceput dezbaterea acestor proiecte, chiar cu intarziere, chiar cu pasiune politica pana la urma. In primul rand, ca element de noutate, este reglementarea mai riguroasa in privinta controlului parlamentar. Este foarte important, noi il acceptam evident, in primul rand ca un element de siguranta pentru toata activitatea serviciului. In al doilea rand, cel mai semnificativ aspect este cel legat de demilitarizare. Aici este vorba de un pas fundamental, trecerea de la o conceptie militarizata la una bazata pe definirea conceptului ofiterului de informatii ca functionar public cu statut special. Deja ma bucura ca acest statut a fost adoptat in Senat, ceea ce presupune ca, odata dezbatut si in Camera Deputatilor, se va trece la un proces de demilitarizare, ceea ce nu este insa usor. Vorbim de structurile actuale, concepute in asa fel, intr-un stil militarizat, de ierarhii, de grade, de sisteme de comanda, ceea ce va presupune o adevarata reorganizare a serviciului.

» Ce va insemna de fapt aceasta demilitarizare?
— Va insemna in primul rand faptul ca ofiterul de informatii va fi definit drept civil, ca un functionar public, insa ca o categorie aparte de functionar public. Va disparea deci ierarhia militara, tot ce inseamna element militar. De la structura de ierarhie se va trece la o structura mult mai maleabila, astfel ca ofiterul va deveni comisar. Din SRI va disparea rigiditatea militara. Vor fi aspecte oarecum similare cu ceea ce s-a intamplat la Ministerul de Interne. De fapt imi pare rau ca nu s-a luat decizia si la nivelul serviciilor (castigam foarte mult timp), cand s-a trecut la demilitarizarea Ministerului de Interne. Insa, putem spune pe de alta parte ca exista o diferenta mare intre politist si ofiterul de informatii, tinand cont de specificul muncii noastre, care se concentreaza pe intelligence si analiza si nu pe functia executiva de punere in aplicare a legii. La noi, aceasta schimbare va trebui sa fie una profunda, pornind de la mentalitate, cultura organizationala si continuand cu regulamentele si procedurile de organizare.

» Potrivit noii legi, cum se va face aceasta ierarhizare?
— Va ramane si o structura militarizata in sistem, va fi Brigada Antiterorista, care are functie de executie, fiind structura de combatere a terorismului. Dar va reprezenta exceptia.

» In proiectul de lege se prevede infiintarea unei Autoritati Nationale de Interceptare a Telefoanelor. Cu alte cuvinte, sa nu se mai ocupe serviciile actuale de informatii de interceptarea convorbirilor telefonice.
— A existat ideea crearii unei Autoritati Nationale de Interceptare a Comunicatiilor, institutie care sa gestioneze aceasta chestiune. Pozitia serviciului a fost clara: nu este de acord cu aceasta solutie. Senatul, in mod intelept a luat in considerare punctul nostru de vedere. SRI trebuie sa ramana o autoritate in acest domeniu. Altfel, parerea noastra este ca prin crearea unei alte structuri sau alte institutii care sa se ocupe in mod exceptional de inregistrare s-ar crea un alt serviciu de informatii pe de-o parte, iar pe de alta parte, activitatile clasice de contraspionaj sau contraterorism ar putea fi afectate de lipsa acestui mijloc la indemana. S-ar ajunge la instaurarea unui nou sistem, un sistem birocratic de filtrare a informatiilor, care ne-ar putea afecta foarte mult activitatea. De foarte multe ori avem nevoie de viteza de reactie, de o interventie rapida care necesita folosirea acestui mijloc de interceptare. Vorbim in primul rand de combaterea actiunilor teroriste. Va dati seama cat timp am putea pierde pentru obtinerea acordului de la alta institutie pentru a putea intercepta anumite telefoane?! S-ar ajunge la compromiterea actiunii noastre.

» Acest proiect incearca totodata sa reglementeze intarirea controlului Legislativului asupra serviciilor. Parlamentarii au votat in Comisia SRI ca alesii sa nu aiba nevoie de certificat ORNISS pentru a avea acces la informatii clasificate.
— Este decizia Parlamentului, nu putem sa o comentam, doar este forul suprem in stat. Dar pot afirma cu mult profesionalism ca nu exista o asemenea larghete in alte state europene si transatlantice, care apartin NATO. Accesul la acest tip de informatii trebuie supus unui control riguros. Nu mai este vorba doar de informatii care vizeaza securitatea nationala a Romaniei (chiar si in aceasta situatie accesul la informatii clasificate trebuie reglementat foarte strict), ci securitatea unui spatiu mai larg, iar riscurile ar putea fi destul de serioase. Nu stiu daca se intelege foarte bine acest lucru la nivelul Parlamentului. Cred ca trecerea prin Legislativ in aceasta forma a proiectului de lege va naste anumite interpretari si va trebui sa ne asumam raspunderea in acest caz in fata NATO.

» Cu alte cuvinte, o asemenea decizie ar putea provoca nemultumiri in randul statelor membre ale NATO si UE.
— S-ar putea intampla sa fie mai multa precautie din partea acestora in abordarea unor fenomene de interactiune intre structurile care apartin statului roman si din alte state NATO. Dar aceasta este doar o ipoteza.

»Pentru o mai mare transparenta a serviciilor, parlamentarii sustin inclusiv necesitatea accesului la informatii legate de operatiunile intreprinse de SRI.
— Ar fi extrem de dificil sa ne desfasuram activitatea curent operativa intr-un astfel de sistem. Nu numai din punct de vedere al securitatii nationale, dar si din punct de vedere al cooperarii externe de tip operativ. Operatiunile in curs au un grad mare de sensibilitate care presupun o etica specifica muncii noastre. Ar trebui sa se inteleaga si pericolul pe care il presupun anumite scurgeri de informatii sau anumite discutii despre actiunile intreprinse de noi. Activitatea noastra risca sa fie afectata, chiar sa fie compromise elemente de securitate nationala, inglobata intr-un cadru mai larg, de securitate NATO. Am sustinut un control parlamentar riguros pe activitatea, legalitatea, actiunile serviciului, dar sa nu se mearga pe zonele operative numai in ideea a aplica asa-zisele standarde europene privind dreptul la informatie. De fapt nici nu exista un standard european in domeniul activitatii de informatii. Trebuie puse in balanta si alte valori, cum ar fi secretul de stat. Trebuie sa se inteleaga foarte bine sensul profesional al secretului, sensul acestuia in activitatea pe care o desfasuram. Avem o viziune foarte clara din acest punct de vedere.

» Dar ce ar insemna din punctul de vedere al SRI controlul parlamentar?
— Ar insemna in primul rand un control al legalitatii actiunilor intreprinse de SRI, informari curente asupra unora dintre actiunile pe care le intreprindem, zone abordate din domeniul securitatii nationale, informatii care se transmit beneficiarilor si consumatorilor de intelligence, cum ar fi institutiile de stat, primul ministru, presedintele. Acest control ar putea sa insemne si posibilitatea alesilor de a vedea cum actioneaza serviciile la fata locului. In acelasi timp se pot purta discutii cu sefii serviciului, audierea directorului serviciului. Din pacate, eu pot spune ca alte structuri de informatii nu sunt atat de puternic controlate cum este SRI. De exemplu, Directia de Informatii din cadrul Ministerului de Interne sau Directia de Informatii a Armatei. Ma rog, exista un control formal prin Comisia de aparare din cele doua Camere.

» O prevedere din pachetul legii privind siguranta nationala spune ca serviciile nu pot folosi decat bani de la buget, sugerandu-se faptul ca se interzice SRI-ului infiintarea de societati comerciale.
— Eu cred ca se creeaza si aici niste confuzii foarte mari, uneori greu de inteles. Se acrediteaza ideea ca serviciul desfasoara activitati comerciale inducandu-se perceptia ca sunt interse pur economice pentru anumite persoane din SRI. Respingem clar si hotarat o asemenea acuzatie. Noi suntem finantati de la buget si functionam ca orice institutie de stat. Pe de alta parte, serviciile pot folosi mijloace speciale de informatii care impun anumite acoperiri. Dar, sa se inteleaga foarte clar, acest lucru este facut de orice serviciu de informatii, nu in scop economic, ci unul pur profesional. Trebuie sa se faca o distinctie clara intre interesul pur economic si interesul profesional, care presupun anumite actiuni sub acoperire. Din pacate, s-a dat o conotatie gresita din anumite motive politice, ideologice.

» O adevarata disputa a reprezentat-o inclusiv asa-zisa racolare a unor persoane din zona presei, a ONG, a clasei politice pentru furnizarea de informatii.
— Exista, fara indoiala, o serie de incompatibiltati in diferite zone, cum ar fi in primul rand zona justitiei, dar si in zona politica, intr-o anumita masura. Dar acest aspect nu trebuie vazut (in caz ca avem de a face cu siguranta nationala), in sensul de a putea limita cumva capacitatea servicului de a-si desfasura activitatea prin asemenea surse. Am spus intotdeuna: nu cerem mai mult decat au alte servicii puternice, europene si transatlantice. Nu vrem sa actionam decat in cadrul legal si constitutional. Dar, pe alta parte, nici nu ne putem limita capacitatile de actiune daca se doreste realizarea unei activitati in domeniul securitatii nationale pentru protejarea statului si a cetateanului.

» Cu alte cuvinte, aveti nevoie de anumite persoane, din diferite zone de activitate, care au acces la informatii pentru a preveni actiuni legate de siguranta nationala.
— Exact.

» Cum apreciati pana acum colaborarea cu parlamentarii pe legea sigurantei nationale?
— A fost una dificila, datorita multor factori, desi am un respect deosebit fata de membrii comisiei de specialitate. As fi dorit poate si intelegere mai profunda asupra sensibilitatii muncii pe care o desfasuram si asupra lucrurilor bune pe care le facem pentru securitatea nationala. Uneori, exagerarea unor pasiuni politice sau ideologice au exagerat ideea controlului parlamentar asupra serviciilor. Am fost deschisi intotdeauna controlului, dar, din pacate, mediul exterior din punct de vedere politic a pus un soi de presiune mai mare decat era necesar acest lucru. Am discutat cu membrii comisiei si sper ca voi primi intelegerea necesara pe viitor.

» SRI a fost, din pacate, implicat in conflictele politice din ultimii ani. Credeti ca instabilitatea politica poate reprezenta un pericol pentru siguranta nationala?
— Nu cred ca este vorba de aspecte legate de siguranta nationala. In schimb, uneori serviciul pare a fi prins la mijloc, la intersectia unor forte aflate in dispute politice, ceea ce ne obliga mai mult decat trebuie sa luptam pentru neutralitate si impartialitate si sper ca o facem bine in ciuda unor perceptii si a ceea ce se vehiculeaza la nivel retoric.

» Simtiti ca se incearca ca SRI sa fie tarat in acest conflict? Exista presiuni politice asupra serviciului?
— Am raspuns la intrebare. Chiar am raspuns.
Maior, o cariera de diplomat
George Cristian Maior a fost validat in Parlamentul Romaniei ca director SRI pe 4 octombrie 2006, fiind propus in aceasta functie de presedintele Traian Basescu. A fost membru al PSD, ales senator pe listele acestui partid in legislatura 2004-2008. A fost secretar de stat si sef al Departamentului pentru Integrare Euroatlantica din Ministerul Apararii in perioada 2000-2004. Din 1992, Maior este diplomat in cadrul MAE. Este absolvent al Facultatii de Drept a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, dupa care a absolvit o universitate de drept comparat in SUA, fiind si doctor in drept. George Maior este fiul lui Liviu Maior, fost ministru al Invatamantului in perioada 1992-1996 si apoi ambasador in Canada.
60 DE SECUNDE
Despre efervescenta organizatiilor teroriste
» Romania s-a angrenat in razboiul antiterorist, este prezenta pe diferite fronturi alaturi de aliatii NATO. SRI a observat o activitate mai intensa a organizatiilor teroriste pe teritoriul nostru?
– SRI coopereaza in acest moment cu peste 80 de servicii din spatiul euroatlantic, dar si din alte zone, datorita gravitatii acestui fenomen. Este unul dintre cele mai credibile servicii din punct de vedere al capacitatii analiza si de participare efectiva la combaterea acestui fenomen. Evident ca odata cu participarea militara in diferite zone – Afganistan, Irak – odata cu dislocarea bazelor militare in Romania, dar si sporirea si cresterea capacitatii de circulatie a persoanelor, acest aspect va deveni mult mai preocupant pentru statul roman si incercam, ar trebui sa incercam, la nivel de opinie publica sa constientizam acest posibil pericol care nu ocoleste din punct de vedere al posibilitatii, Romania.
» Ati simtit o oarecare efervescenta in ultima perioada a acestor organizatii teroriste?
– Pot sa spune ca da.
Ați înțeles, nu?

Exclusiv

Cele mai frecvente operatii de chirurgie estetica

Prahova Mea

Publicat

pe

Marcel Vela mai are de trecut un singur hop, cel de la 6 decembrie, și de-abia apoi se poate bucura din plin de roadele strategiei sale de a rămâne în barca premierului Ludovic Orban. Dar mai ales de a nu răspunde cânteceleor de sirenă transmise atât de alți lideri liberali, cât mai ales de colaboratorii acestora din sistem. Ce-i drept, misiunea de a organiza alegerile parlamentare în plin vârf, indiferent al câtelea o mai fi și acesta, al pandemiei de COVID – 19 nu este deloc una ușoară. Ba chiar se anunță mai riscantă decât oricând pentru cariera politică a ministrului de Interne. Numai că având în spate eforturile logistice depuse de atâtea alte forțe mai mult sau mai puțin la vedere, este de așteptat ca pe Marcel Vela să îl apuce în funcție și ziua de 7 decembrie.

Marcel Vela își ia ministerul înapoi după ce nu a sărit din barca lui Orban

Atunci când, după cum susțin sursele noastre, Marcel Vela își va lua Ministerul de Interne înapoi! Primul pas fiind numirea unui secretar general a MAI care nu doar să fie asumat de liberali, dar și să îi fie loial lui Marcel Vela. Cel care, în sfârșit, a conștientizat ce au însemnat cele patru-cinci încercări eșuate de a numi în trecut un secretar general… Mai ales că toate propunerile ministrului Vela au fost rând pe rânt ”trântite”, sub diverse pretexte, de același atotputernic secretar de stat Bogdan Despescu. Adică nimeni altul decât principalul beneficiar al interimatului nesfârșit de la Secretariatul General. Unul care continuă de facto și acum, întrucât înscăunarea chestorului principal Ioana Dorobanțu chiar nu înseamnă că Ministerul Afacerilor Interne are cu adevărat un secretar general, după cum bine știu inițiații sistemului…

Poziția lui Despescu, tot mai șubrezită după sacrificarea lui Vasilescu

Numai că, până la declanșarea asaltului final de după alegerile parlamentare, Marcel Vela deja a ieșit din acea stare de ”il dolce far niente” în care a fost cufundat în ultimele luni și a început să recurgă la strategia pe care ar fi aplicat-o orice alt ministru de Interne încă de la numirea sa. Și anume să își pună proprii oameni de încredere pe posturi cheie din fruntea celor mai importante structuri ale Internelor. Și chiar dacă Bogdan Despescu încă profită de inexplicabila decizie a lui Vela de a îi încredința oficial comanda directă a tuturor inspectoratelor generale este totuși clar că influența buzoianului a scăzut semnificativ după sacrificarea chestorului Liviu Vasilescu pe ”altarul Duduienilor”. Cea mai recentă dovadă în acest sens fiind cea de la Inspectoratul General al Jandarmeriei Române. Acolo unde, ce-i drept, secretarul de stat Bogdan Despescu s-a implicat personal în operațiunea de ”ejectare” a urmăritului penal Bogdan Enescu de la comanda Jandarmeriei. Numai că s-a trezit cu un om numit peste capul său de către chiar ministrul Marcel Vela. ”Experimentul Mastan” dovedindu-se acum unul decisiv în ”confruntarea finală” dintre Marcel Vela și Bogdan Despescu!

Se caută om la IGPR în locul lui Mirițescu!

Repet, toate jocurile de culise ale lui Bogdan Despescu pe mandatul de ministru al lui Marcel Vela nu ar fi fost posibile fără sprijinul logistic al vechiului său camarad, chestorul Liviu Vasilescu. Însă tocmai exagerata siguranță de sine a acestora li s-a dovedit fatală, după ce cuplul Vasilescu – Despescu a luat halucinanta decizie de a se întâlni ”noaptea, ca milițienii”, cu niște interlopi atât de intens mediatizați la acea vreme. Iar cu toate că nu s-a dus în Rahova fără girul personal al lui Despescu, presiunea publică declanșată de ”hemoragia de informații interne” a fost una atât de uriașă, încât cei doi au trebuit să găsească de urgență o soluție de compromis după detonarea scandalului. Mai ales că, de această dată cel puțin, Marcel Vela nu s-a mai arătat dispus să înghită tot el ”aroganța” secretarului de stat și să deconteze pe persoană fizică un nou scandal care zguduia serios Ministerul de Interne.

Se caută înlocuitori pentru Mirițescu de la IGPR și Bute de la IGPFR

Drept urmare, ca să rămână Despescu secretar de stat, a trebuit să plece șeful Poliției Române, nimeni altul decât ”bătrânul combinator” al sistemului, Liviu Vasilescu. De asemenea, numirea prahoveanului Eduard Mirițescu în locul lui Vasilescu nu i-a căzut nici ea prea bine lui Despescu. Cel care și-a zis că totuși este doar o soluție de moment și că până la urmă, după câteva luni în care va fi ca ”agheasma” în fruntea Inspectoratului General al Poliției Române, Mirițescu va fi înlocuit. Iar calculele lui Despescu iată că se arată din nou mai precise decât oricând! Pentru că, într-adevăr, deja se caută un înlocuitor pentru Mirițescu… Numai că mutarea o va face Marcel Vela, ci nu Bogdan Despescu! Ministrul de Interne fiind convins să mute decisiv și la șefia Poliției Române, prin numirea unui nou inspector general strict pe mâna sa.

Sau mai degrabă a noilor săi consilieri din umbră… Cei care și-au dovedit profesionalismul, cel puțin până acum, mai ales prin sfatul de a scăpa cât mai elegant cu putință de Traian Berbeceanu. Astfel că Vela nu a ratat ocazia de a îl scoate din cabinetul său pe ”pariul eșuat” Traian Berbeceanu, propunându-l premierului drept prefect al Capitalei. Astfel că acum Marcel Vela își poate trage și un șef de cabinet pe care să se bizuie cu adevărat. Și care să refacă ”punțile” atât cu propriile structuri din Ministerul de Interne, dar mai ales cu cele cu adevărat ”strategice” ale întregului sistem.

Mută și la Frontieră, ”lup tânăr” în locul lui Bute!

Ce-i drept, Bogdan Despescu nu a considerat niciodată Inspectoratul General al Poliției de Frontieră ca făcând parte din propria sa sferă de influență. Ceea ce și explică de altfel dezinteresul manifestat față de această structură, mai ales după mult așteptata îndepărtare a chestorului Ioan Buda din fruntea Poliției de Frontieră. Acolo unde părea să se fi instalat destul de confortabil chestorul Liviu Bute. Mai ales că, după cum atât de bine se știe la vârful sistemului, ”ce mi-e Buda, ce mi-e Bute”!

Despescu l-a ”executat” pe Enescu, Vela l-a pus pe Mastan…

Astfel că este absolut logică decizia ministrului de Interne de a muta și la IGPFR. Acolo unde, după cum reiese din informațiile de ultimă oră intrate în posesia noastră, ascensiunea unui ”lup tânăr” al sistemului deja nu mai poate fi oprită! Mai ales că prin viitoarea mutare, Marcel Vela își va consolida ”parteneriatul strategic” și cu una dintre cele mai influente grupări de la vârful Partidului Național Liberal. Atât de cunoscutele excelente relații pe plan extern ale noilor aliați ai lui Vela înlesnind și mai mult iminenta numire de la vârful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

Dă drumul la ”fabrica de generali”!

Acum bineînțeles că mulți dintre cei vizați de ”schimbarea liniilor” planificată a avea loc după alegerile parlamentare din 6 decembrie nu ar putea fi obligați să îi facă pe plac ministrului de Interne fără a primi ceva la schimb! Numai că, de această dată cel puțin, Marcel Vela are în mânecă ”as”-ul avansărilor la gradul de chestor ! Pentru că ministrul poate satisface astfel cererile celor cu care s-a negociat plecarea din funcții prin trecerea în corpul chestorilor sau oferirea unei noi stele… Astfel că operațiunea lui Vela de revenire la butoanele ministerului se bazează în bună parte și pe redeschiderea ”fabricii de generali” a sistemului. Deja fiind bătută palma cu majoritatea celor care își vor alina astfel orgoliul retragerii din funcțiile de conducere cu stelele pentru care au ținut atâta vreme scaunele ocupate… Pentru că, în acest an, parada militară de 1 Decembrie nu va mai avea loc! În schimb se va relua operațiunea ”ploii de stele”, fie ea și una în regim online de această dată…

 

Citeste in continuare

Exclusiv

De asta se ocupa DNA in tara asta, fratilor, de maruntisuri?/ De asta platim procurorii DNA cu 15-20.000 de lei pe luna

Prahova Mea

Publicat

pe

Ionut Cristache: „Ma stiti ca nu-s vreun fan Scripcaru, dar, TOTUSI, asa ceva? De asta se ocupa DNA in tara asta, fratilor, de maruntisuri? In asta consta MAREA CORUPTIE si sensul pentru care a fost creat acest organism? De asta platim procurorii DNA cu 15-20.000 de lei pe luna, casa de serviciu si masina la scara? Alo, nea Predoi, stiu ca nu mai e prin tara Bica sa te plimbe de manutza si sa ti poarte de grija, dar asa se infaptuiesc marile idealuri anticoruptie sub mandatul dumitale? Luptand cu babutele care vand patrunjel la colt de strada!?”

Reamintim ca, George Scripcaru, liberalul care a pierdut alegerile pentru primăria Brașov, urmărit penal pentru șantaj.

DNA îl acuză că l-a amenințat pe patronul firmei care difuza clipurile contracandidatului de la USR în autobuze

Procurorii DNA au început urmărirea penală a lui George Scripcaru, fostul primar liberal al Brașovului învins la alegerile locale de Allen Coliban (USR), potrivit unui comunicat DNA.

DNA îl acuză pe Scripcaru de șantaj, arătând că acesta l-a amenințat pe patronul firmei de publicitate în autobuzele primăriei și i-a cerut să nu mai difuzeze clipurile electorale ale contracandidatului de la USR. În caz contrar, firma respectivă urma să piardă contractul încheiat cu Primăria Brașov.

În plus, susține DNA, primarul ar fi cerut firmei să-i promoveze gratuit în autobuze realizările din cursul actualului mandat, mascate sub forma unor știri pozitive.

DNA a început urmărirea penală și în cazul lui George Mihai Cornea, directorul general al Regiei Autonome de Transporturi Brașov (RATBV) SA, care deține autobuzele, pentru complicitate la șantaj.

Ambii inculpați au fost puși sub control judiciar. (Cerasela N.).

 

Articolul De asta se ocupa DNA in tara asta, fratilor, de maruntisuri?/ De asta platim procurorii DNA cu 15-20.000 de lei pe luna apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Citeste in continuare

Exclusiv

Vă invit să lecturați această sinteză, iar dacă vă pasă de viitorul vostru vă propun să votați acel partid/candidat care va pune pe tapet această problemă GRAVISSIMĂ.

Prahova Mea

Publicat

pe

„STAREA NAȚIEI ÎN 2020”, DESCRISĂ PE SCURT ÎN 6 PUNCTE, AR PUTEA FI CEL MAI TARE SUBIECT DE CAMPANIE ELECTORALĂ. DAR NU VA FI!

MOTIVUL? CVASITOTALITATEA CANDIDAȚILOR APARȚIN UNUI SINGUR PARTID: P.C.V, PARTIDUL COMPLICITĂȚILOR VINOVATE!

CONCLUZIA:

„(…) libertatea economică pe care-am sperat-o nu s-a dovedit a fi decât o mutare a proprietăţii de stat în portofoliul unor entităţi private străine care mimează concurenţa!”

Am primit ieri un text, cu autor necunoscut, care descrie pe scurt și realist STAREA ROMÂNIEI ÎN 2020.

În ultimii 25 de ani am comentat, petiționat și luptat pentru reglementarea fiecărui aspect dintre cele 6 menționate aici, așa cum au mai făcut-o și alții, dar nu prea mulți, și-n mod vădit nu suficient pentru a bloca ATENTATUL REUȘIT ASUPRA SIGURANȚEI NAȚIONALE.

Vă invit să lecturați această sinteză, iar dacă vă pasă de viitorul vostru vă propun să votați acel partid/candidat care va pune pe tapet această problemă GRAVISSIMĂ.

Toți politicienii care nu vor discuta despre așa ceva, indiferent de sigla sub care candidează, să fiți convinși că fac parte din aceeași formațiune politică: PARTIDUL COMPLICITĂȚILOR VINOVATE – PCV, și nu merită votul vostru!

„1. COMERȚUL ROMÂNESC ESTE CONTROLAT DE ȘAPTE ENTITĂȚI: Auchan, Carrefour, Louis Delhaize Group(Cora&Profi), Schwarz Gruppe(Lidl&Kaufland), Metro AG, Coop(Selgros) şi Royal Ahold(Mega Image). Oricum am da-o, cam tot ce se vinde prin ţară trece pe la aceste mega companii. În prezent ele controlează aproape tot ceea ce mâncaţi şi beţi, detergenţii pe care-i folosiţi, dar şi o mare parte din îmbrăcămintea pe care o purtaţi, multe dintre electronicele pe care le aveţi în case s.a.m.d.

Ganditi-va daca se hotarasc sa inchida , nu avem alternativa ,,FARA SIGURANTA NATIONALA“  ( ne dam in cap pentru un kg de zahar ).

O concentrare de asemenea proporţii e greu de înţeles din perspectiva securităţii naţionale. E clar că domeniul a fost lăsat voit nereglementat pentru a le permite marilor rechini europeni să acapareze tot, lăsându-ne practic în voia vântului. Acesta este motivul pentru care comerţul autohton e sugrumat, iar grosul profitului se duce la marile lanţuri. Practici comerciale incorecte, achiziţii după bunul plac, creşterea nesustenabilă a importurilor şi multe altele sunt efectul direct al prezenţei pe piaţă a acestor veritabile lipitori către care se duc o bună parte din banii românilor. Partea proastă e că acum e atât de târziu încât nu-mi dau seama ce s-ar mai putea face. Asta pentru că, în cazul în care companiile menţionate decid să părăsească România – supărate de vreo decizie pe care-o percep negativă – pot declanşa o foamete mai ceva decât pe vremea lui Ceauşescu.

  1. LAPTELE PE CARE-L BEȚI DIMINEAȚA, brânza din farfurie, iaurtul şi celelate specialităţi vă sunt oferite de doar cinci companii: Lactalis(liderul absolut al pieţei autohtone), Olympus, Danone, Friesland Campina, Hochland Romania. În afara acestora, restul fac figuraţie. Fermierii români produc anual 5 miliarde de tone de lapte, dar de procesat nu se procesează decât a patra parte. De ce, e simplu: telemeaua pe care-o mâncaţi dimineaţa se face în Polonia, caşcavalul afumat e adus din Germania s.a.m.d.

Un alt domeniu în care bravul Consiliu al Concurenţei a declanşat anchete din care a rezultat că totul e OK.

  1. COMBUSTIBILUL PE CARE-L FOLOSIȚI LA MAȘINĂ provine de la doar trei producători. Asta în timp ce monopolul extracţiei de petrol e deţinut de OMV.

La Revoluţie, România avea zece rafinării, şi procesa aproximativ 34 milioane de tone de petrol. Nu aveam capacitatea să consumăm atâta petrol, dar planul de dezvoltare prevedea că, la un moment-dat, se va ajunge la această capacitate. Aşa că, până să ne dezvoltăm, exportam în draci în Occident carburant rafinat aici. Acum am mai rămas cu doar trei rafinării, iar necesarul de combustibil îl importăm.

Am ajuns mai rău decât iranienii din vremea lui Ceauşescu: ei ne dădeau ţiţei contra tractoare, ciment s.a.m.d.

Noi acum pompăm petrolul autohton până la rafinăria OMV din Viena pentru a importa produse petroliere finite. Asta în timp ce rafinăriile noastre au fost date la fier vechi.

  1. GAZUL CU CARE VĂ ÎNCĂLZIȚI e furnizat de Romgaz (slavă Domnului, încă aparţinând statului) şi de omniprezentul OMV.

În afara lor mai sunt doar ruşii prin cozile de topor de prin Elveţia.

  1. GRÂUL ROMÂNESC este colectat şi depozitat de o mână de companii care, după dorinţă, pot creşte sau scădea preţul fără nicio problemă. Ei controlează exportul şi tot ei fac falsele importuri. Variaţia preţului pâinii de la raft ar trebui să vă pună pe gânduri, dar întrucât ei sunt invizibili, de-aceea vi se pare că toată creşterea e un blestem. Poate o fi, dar unul fabricat cu atenţie.
  2. BĂNCILE ȘI BANII VOȘTRI.

Ştiaţi că sunteţi obligaţi ca orice tranzacţie de peste 5000 EUR s-o faceţi prin intermediul băncilor? Probabil nu vi se pare exagerat, doar salariul/pensia vi le încasaţi aproape obligatoriu prin intermediul băncii şi tot acolo vă păstraţi banii. Aşa e că nu e nimic în neregulă? Oare? V-aţi gândit totuşi că avem de-a face cu un cartel format din câteva bănci şi că pe această piaţă statul mai are undeva sub 5%? Că aceste „plăţi obligatorii” vin la pachet cu tributul obligatoriu pe care trebuie să-l plătiţi băncilor sub forma diverselor comisioane? Nu-i totuşi ciudat că banul, un monopol al statului, devine prin această cartelizare o chestiune strict privată şi controlată din afara ţării? Probabil acum înţelegeţi de ce Guvernatorele e atât de scump la vedere şi alege să ignore audierile solicitate de comisiile parlamentare.

Sunt doar câteva exemple pe care vi le-am dat şi care ar trebui să vă tragă un semnal de alarmă. În realitate, „libertatea” economică pe care-am     sperat-o nu s-a dovedit a fi decât o mutare a proprietăţii de stat în portofoliul unor entităţi private străine care mimează concurenţa. Şi dacă statul mai avea milă în ceea ce priveşte preţurile, privaţii optimizează în draci profiturile, făcându-vă să scoateţi cât mai mulţi bani din buzunare.

De asemenea, cei care-au acaparat economia produc daune iremediabile ţării întrucât, în locul producţiei interne preferă importurile, destabilizând astfel şi contul curent, dar şi piaţa forţei de muncă.

Atunci când vă întrebaţi de ce ne-a plecat din ţară atâta amar de forţă de muncă, uitaţi-vă cu atenţie spre cei cărora le-am amanetat economia.

De asemenea, dacă vă îngrijorează creşterea gradului de îndatorare al ţării, daţi un ochi în farfurie şi conştientizaţi că eticheta frumos colorată şi otrăvurile dichisite le luaţi din import, alimentând astfel deficitul de cont curent şi, automat, influenţând gradul de îndatorare. Şi nu doar propria sănătate o distrugeţi consumând fake-urile acelea penibile, ci şi sănătatea economică a ţării. Realitatea e că suntem captivi, iar libertatea ne-am vândut-o pe nimic atunci când urlam că ne-am luat-o înapoi.      N-am luat de fapt nimic altceva în afara iluziilor!” (dacă autorul își va revendica analiza, îi voi menționa aici numele și alte detalii despre experiența ce i-a permis această analiză corectă și oportună, alături de un “BRAVO PENTRU ATITUDINE ȘI CURAJ!”, pe care i-l transmit din suflet!)

 

Citeste in continuare
Advertisement


Ultimile Noutăți din Prahova

EvenimentO oră inainte

Cand trebuie sa apelezi la implantul mamar?

Fiecare femeie este unica si merita sa se simta in largul sau cu corpul sau. Sa se simta complexata sau...

Eveniment3 ore inainte

Diferenţele dintre un VPS si un server normal

Dacă ar fi să clasăm cele mai populare întrebări, acest subiect ar lua cu siguranță una dintre primele linii ale...

Social2 zile inainte

Cea mai buna clinica pentru a face operatii de cataracta in Pitesti

Tu stii ce este cataracta? Cataracta reprezinta o afectiune oftalmologica in care lentilei din interiorul ochiului i se reduce transparenta,...

Social4 zile inainte

Casa Del Santos, caminul pentru batraneti linistite

Casa Del Santos anunta deschiderea casei de seniori. Exista in aceasta locatie calitate si standarde europene provenite din Italia, pentru...

Social6 zile inainte

Fostul primar al comunei argeşene Corbi, Virgil Baciu, candidează ca independent la Camera Deputaţilor

După două mandate extrem de reușite ca primar al comunei Corbi, nonconformistul Virgil Baciu vrea să candideze, independent, pentru un...

chirugie-estetica chirugie-estetica
Exclusiv6 zile inainte

Ce este chirurgia estetica?

Chirurgia estetica este una din fatetele chirurgiei plastice. Este cea care se refera la piele si la tesuturile superficiale ale...

fiset metalic fiset metalic
Afaceri6 zile inainte

Ce este un fiset metalic si care este rolul acestuia?

Cu toate ca traim in era digitala si majoritatea informatiilor sunt stocate acum in mediul electronic, hartia este inca folosita,...

curs instructor fitness curs instructor fitness
Sport2 săptămâni inainte

De ce este important sa urmezi cursuri de fitness?

Stim cu totii ca exercitiile fizice sunt importante in viata noastra de zi cu zi, dar este posibil sa nu...

Eveniment4 săptămâni inainte

Jadero.ro te invalui intr-un miros irezistibil

Jadero.ro te invalui intr-un miros irezistibil   Vrei sa iti cumperi un parfum de care sa te bucuri o perioada...

Eveniment4 săptămâni inainte

Turneul Național ”Legends” la Timișoara

Classic will rock you!. Turneul Național ”Legends” la Timișoara Flautistul Matei Ioachimescu, împreună cu PERCUSSIONescu (Irina Rădulescu – marimbă, Răzvan...

Eveniment4 săptămâni inainte

Apel de proiecte culturale – Camine in Miscare

10 artiști vor fi selectați să pună în valoare istoria și amintirile familiilor din Banat, în cadrul proiectului Cămine în...

Eveniment4 săptămâni inainte

BEGA! Timisoara 2020 – Festivalul luminilor BorealisBEGA! este un program principal al stației “Light Over Borders” (Lumină peste granițe) creat de PLAI împreună cu comunitatea creativă a orașului pentru Timișoara Capitală Europeană a Culturii, cu scopul de a activa malurile râului Bega și de a implica locuitorii orașului în activități artistice coordonate de organizații locale și parteneri cu expertiză internațională. Dezvoltând până acum proiecte precum spectacolul LUMEN în 2018, The Lightning Project și Happy Wall în 2019, BEGA! 2020 va recrea Luminile Nordului (Aurora Boreală) și Luminile Sudului (Aurora Australă) pe cerul orașului cu ajutorul artistului elvețian Dan Acher. O instalație creată cu ajutorul laserelor, proiectoarelor, mașinilor de fum și a unui sistem de sonorizare ambientală va schimba cerul deasupra orașului în perioada 1-3 Octombrie 2020. Proiectul va fi prezentat în premieră în zona Uzinei de Apă urmând ca în zilele următoare să acopere o parte a zonei centrale. Inițial integrat în programul BEGA! pentru anul 2021, BOREALIS a luat locul proiectului planificat pentru anul 2020 din motive ce țin de restricțiile aflate în vigoare. Desfășurat pe o suprafață extinsă, publicul poate participa fără a fi limitat la o zonă specifică de participare. În toate lucrările sale, designerul proiectului BOREALIS, Dan Acher utilizează orașul ca pe un loc de joacă pentru a crea sentimentul de apartenență și comunitate, fiind aliniat la aceleași valori care au dus la crearea programului BEGA! Aurorele Polare au creat fascinație mereu, iar recrearea acestora deasupra unui mediu urban precum Timișoara, la mii de kilometri depărtare de locul lor de origine transmite însăși esența stației a cărui program principal este BEGA!, “Lumină peste granițe”. Articol optimizat in motorul de cautare Google de divablog.ro si divaevents.ro.

BEGA! este un program principal al stației “Light Over Borders” (Lumină peste granițe) creat de PLAI împreună cu comunitatea creativă...

Eveniment1 lună inainte

Seturi de dus promotionale: profita de oferte pentru a-ti renova baia

  Interesul romanilor pentru renovarea locuintelor a crescut in aceasta perioada, datorita timpului petrecut in izolare. In acelasi timp, ofertele...

Sport1 lună inainte

Pariurile Futures

Pariurile futures pot fi unele dintre cele mai profitabile pariuri din întreagul univers al pariurilor sportive. Un pariu futures este...

Eveniment1 lună inainte

Reparatii usi sector 5 – solutia ideala pentru urgente

Locuinta sau biroul tau are o usa defecta care nu se mai inchide sau deschide corespunzator?...

Eveniment2 luni inainte

Președintele PER Dănuț Pop întreabă opinia publică :”Partidele mari pregătesc fraudarea alegerilor?”

Partidul Ecologist Român acuză partidele mari că s-au aliat să elimine șansa partidelor neparlamentare din cursa alegerilor locale.   De...

Eveniment2 luni inainte

Gala Merito pentru educaţie de calitate

Autor: Prof. Claudia Bota  Profesorii valoroși din România sunt din ce în ce mai puțini din lipsă de recunoaștere și...

Eveniment2 luni inainte

Gama de dispensere de dezinfectare maini

dispensere de dezinfectare maini Comisia Romana de Sanatate recomanda sa ne spalam pe maini cu apa si sapun de fiecare...

Știrile Săptămânii