Exclusiv

Polițiștii au dreptul la decontarea/asigurarea de către angajator a unor dispozitive de corecție a vederii – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum 6 luni

aprilie 8, 2024

Revenim cu noi informatii, ce ne-au parvenit la redactie, despre vrajelile lui Doloiu Gheorghe in piata imobiliara buzoiana, uzand de sprijinul tacit al unor decidenti de anvergura, dupa cum se afirma prin cotloanele politice locale.

In episoadele trecute am aratat cum susnumitul s-ar baza, inca din anul 2005, pe influenta in zona locala a unor persoane si politicieni cum ar fi Ionel Tescaru, Marcel Ciolacu, Victor Mocanu (fost sef C.J.Buzau si fost cuscru), Constantin Toma (actual primar Buzau), Gheorghe Nicusor (fost cuscru), Razvan Gheorghe avocat si multi altii, pentru adjudecarea facila si prin mijloace dolosive a unor active imobilizate (de regula terenuri) litigioase in interes propriu si speculativ.

De altfel, Gheorghe Doloiu se cunoaste foarte bine cu cei anterior nominalizati, legandu-l grade de rudenie spirituala fata de unii dintre ei, dar si unele afaceri mai ales cu influentul Ionel Tescaru, persoana aflata in cercul relational al lui Marcel Ciolacu, persoana care, recent, prin decizia primului ministru (nimeni altul decat Marcel Ciolacu), a fost numita incepand cu data de 20 februarie 2024, in funcţia de presedinte al Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice pentru un mandat de 5 ani.

Mai mult, din anul 2005 pana in anul 2007, Doloiu Gheorghe a fost alaturi de Ionel Tescaru in consiliul de administratie al SC “Legume Fructe Buzau” SA, firma la care Doloiu Gheorghe detinea 70% din actiuni prin SC “Pico Do Prodcom” SRL.

Interesant este ca in aceea perioada Ionel Tescaru[1] era director general al Regiei Autonome Municipale Buzau, cea care asigura apa calda si caldura in Municipiul Buzau, societate aflata in subordinea Primariei Buzau, actualmente in insolventa, existand suspiciunea posibilitatii unui conflict de interese la aceea data.

Dar sa revenim la afacerile imobiliare ale lui Doloiu, zis si “regele retrocedarilor”, aratand ca acesta are un “modus operandi” ce consta, in principal, in identificarea unor terenuri litigioase, incheierea unor acte simulate (promisiune de vanzare –cumparare) prin care se creaza aparente neconforme cu realitatea, in special a pretului platit, iar ulterior, atunci cand simte ca afacerea oneroasa poate fi pierduta, genereaza procese civile impotriva persoanelor vatamate, cu speranta castigarii proceselor, pentru ingreunarea reparatiilor juridice incidente cauzelor respective etc.

Astfel, Gheorghe Doloiu prin diversi interpusi locali, afla de existenta unor terenuri cu caracter litigios, cu suprafete mari si potential de dezvoltare ulterioara, apoi intra in contact cu proprietarii de drept ai acestor terenuri, de regula, prin intermediul consilierului juridic Bogdan Mocanu, omul sau de incredere si angajat al SC “Legume Fructe Buzau” SA sau alte persoane aflate in cercul sau de incredere, incheie acte de promisiune de vanzare – cumparare la preturi mult subevaluate sau chiar fictive, fara plata pretului.

De remarcat ca persoana in cauza isi motiveaza demersul de achizitie sub legenda, ca interesul sau in cumpararea terenurilor respective este de a “deservi nevoile de crestere ale afacerii pe care o deruleaza, cu succes, in domeniul cultivarii legumelor si fructelor”, aspect neadevarat, intrucat intr-un interval de timp scurt revinde imobilele respective la preturi de cateva ori mai mari decat cele initiale catre alti terti interesati.

In acest sens putem exemplifica o situatie mediatizata de unde se pot prelua referinte publice cu privire la actiunile lui Doloiu Gheorghe.

In data de 17.12.2008 pe site-ul IMOPEDIA, a aparut un articol cu un titlu sugestiv referitor la “Mafia imobiliara din Buzau vinde la bucata terenurile Ministerului Agriculturii”, prin care se releva o situtie de fapt ilicita infaptuita de catre Doloiu Gheorghe, persoana care “a reusit prin mai multe manevre iscusite sa se instituie stapan pe un teren de 50 de hectare apartinand Ministerului Agriculturii. (…). Bogdan Mocanu, juristul lui Doloiu, s-a infiintat intr-o buna zi la usa batranului cu propunerea directa a sefului sau de a-i cumpara drepturile succesorale. A rezultat o procura prin care Mocanu era investit sa se ocupe de la punerea in posesie, obtinerea unui titlu de proprietate pe numele lui Mihail George Partheniu si pana la vanzarea celor 50 de hectare, in alb, lui Doloiu, fara a se stipula un pret. Ulterior se intocmeste si o promisiune de vanzare-cumparare, la un pret mult subevaluat grilei impuse notarilor publici, 50 de hectare de teren fiind vandute pentru 200.000 de lei, adica 4.000 de lei hectarul.”.

https://www.imopedia.ro/stiri-imobiliare/mafia-imobiliara-din-buzau-vinde-la-bucata-terenurile-ministerului-agriculturii-6779

La data de 16.07.2015 prin comunicatul oficial al DNA aflam ca “procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului Doloiu Gheorghe, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de spălarea banilor (…). Urmare a acestor „intervenții”, în perioada 2007 – 2008, cu ocazia discuţiilor purtate de către denunțător cu inculpatul Bîgiu Marian Cristinel, acesta din urmă i l-a prezentat pe inculpatul Doloiu Gheorghe ca fiind persoana de contact pentru rezolvarea tuturor aspectelor referitoare la terenurile de pe raza municipiului Buzău.(…) Pentru “sprijinul oferit”, cu prilejul unei alte întâlniri, inculpatul Bîgiu Marian Cristinel a pretins de la denunțător suma de 1.000.000 euro, primind într-un final 700.000 euro, solicitare motivată de „locaţia terenurilor şi existenţa mai multor persoane decidente”, dispunând totodată ca transferul sumelor de bani, ce urmau a fi remise, să se realizeze prin intermediul conturilor persoanele ale inculpatului Doloiu Gheorghe. Acest lucru s-a și întâmplat ulterior, după ce Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a emis titlul de proprietate asupra terenurilor în suprafață de 15 ha. Totodată, pentru a masca originea sumelor primite cu titlu de mită şi pentru a evita tragerea la răspundere penală, au fost încheiate mai multe contracte de vânzare – cumpărare, având ca obiect tranzacţii imobiliare fictive între persoanele implicate în săvârşirea infracţiunilor de corupţie.”

http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=6543

Un alt exemplu elocvent se desprinde cu usurinta si din investigatia jurnalistica postata pe pagina ziarului nostru – https://www.incisivdeprahova.ro/2024/03/13/grup-organizat-de-interese-aflat-in-proximitatea-premierului-marcel-ciolacul-partea-a-ii-a/

Actualmente Doloiu Gheorghe se afla intr-un litigiu civil de mai multi ani cu o persoana care a solicita instantelor de judecata sa se constate nulitatea absoluta a unui contract de vanzare cumparare autentificat sub nr.2197/12.11.2007, respectiv constatarea nulitatii absolute a promisiunii bilaterale de vanzare cumparare autentificata sub nr.2162/08.11.2007 pentru neachitarea vreodata a pretului fictiv stipulat in actele respective, si repunerea partilor in situatia anteriora incheierii celor doua acte, “respectiv terenul in suprafata de 14.085 mp, situat in loc.Buzau (…) sa reintre in patrimoniul reclamantului”.

Prin Sentinta Civila nr.6608/15.12.2021, in dosarul nr.5354/200/2021 aflat pe rolul Judecatoriei Buzau, s-a hotarat ca cele doua acte notariale anterior mentionate sunt lovite de nulitate absoluta, dispunandu-se, totodata, cu titlu executoriu, repunerea partilor in situatia anterioara incheierii celor doua acte juridice, in sensul reintrarii terenului aflat in litigiu in patrimoniul reclamantului, hotarare confirmata de Tribunalul Buzau, prin sentinta definitiva nr.394/20.07.2022.

Hotararea Judecatoriei Buzau, in esenta a fost intemeiata si sustinuta pe considerentele Deciziei Penale nr.173/25.06.2019 a ICCJ (document depus la instanta de judecata), prin care se atesta faptul ca, contractul de vanzare – cumparare si promisiunea bilaterala de vanzare – cumparare au fost acte simulate si ca pretul stabilit de 117.000 lei nu a fost achitat niciodata, “or facand parte integranta din considerentele hatararii anterior subliniate, potrivit art.430, alin.2 si art.431 NCPC, aceasta asertiune are putere de autoritate de lucru judecat si obligatoriu a fi avuta in vedere in solutionarea cauzei pendinte”.

Ca atare instanta in cauza a justificat fara echivoc hotararea luata prin faptul ca retinerea in considerentele deciziei penale mentionte a faptului evocat in paragraful de mai sus are putere de lucru judecat in cauza data si “chiar daca nu a facut obiectul solutionarii in fond a cauzei penale, totusi reprezinta un adevar judiciar pe care l-a stabilit in mod definitiv instanta penala si care se impune si instantei civile. In acest sens apararile paratilor nu sunt intemeiate. Mai departe, celelalte aparari ale paratilor nu vor mai fi avute in vedere, neavand relevanta pentru solutionarea cauzei cat timp instanta este obligata sa dea eficienta puterii lucrului judecat”.

Avand in vedere cele sus expuse, Doloiu Gheorghe nemultumit de solutia juridica primita a initiat demersuri procesuale la instantele superioare, pe motiv de necompetenta in solutionarea litigiului respectiv a Judecatoriei Buzau si, in mod surprinzator a obtinut la nivelul Curtii de Apel Ploiesti, rejudecarea cauzei pe o cale extraordinara, unde instanta respectiva nu a tinut cont de autoritatea lucrului judecat de cea mai inalta instanta de judecata din Romania, Inalta Curte de Casatie si Justitie – ICJJ, instanta superiora ierarhic CA Ploiesti si, ulterior, la aceeasi instanta a reusit stramutarea cauzei ce formeaza obiectul dosarului nr.5354/200/2021 aflat pe rolul Tribunalului Buzau, in favoarea Tribunalului Dambovita Sectia I Civila, primul termen ce va avea loc in data de 10.04.2024. Sursele noastre vin si afirma, ca impotriva magistratilor care au admis recursul in mod nelegal si au stramutat cauza la alta instanta de judecata, s-au formulat plangeri inclusiv la inspectia judiciara.

Semnificativ pentru comportamentul procesoman al lui Doloiu Gheorghe este faptul, ca in sustinerea cererii de stramutare a invocat o serie de motive susceptibile de subectivism si neadevar, fara sustineri si justificari prin probe sau inscrisuri clare, certe si pertinente, care sa fi fost depuse la dosarul cauzei, aspecte de fond care au fost ignorate, respectiv nu au fost competent analizate de completul de judecata respectiv, situatie favorizata de faptul ca in ceea ce priveste o cerere de stramutare incheierea judecatoreasca de admitere nu se motiveaza.

De remarcat ca motivele invocate de catre Doloiu Gheorghe pentru stramutarea dosarului pendinte, prin care sa se ateste indoiala acestuia fata de impartialitatea sau atitudinea partinitoare a judecatorilor cauzei, au un caracter de generalitate si neadevar, nefiind argumentate temeinic si intemeiate pe fapte concrete, cu atat mai mult cu cat acestia nu au pus in evidenta situatii:

de existenta a vreunei relatie personala sau profesionala a judecatorilor de la instanta Buzoiana cu una dintre parti, respectiv cu intimatul, care sa poate pune sub semnul intrebarii obiectivitatea judecatorilor cauzei;
in care exista temeri cu privire la intimidarea martorilor sau la presiuni externe asupra instantei;
de expunere mediaticaintensa/publicitate excesiva a cazului in media locala sau nationala;
de compunere a completului de judecata cu judecatori declarati de lege incompatibili sau recuzabili aspecte ce pot avea consecinte nefavorabile pentru parti prin solutii in care nepartinirea si obiectivitatea judecatorilor poate fi pusa la indoiala;
orice alte situatii prevazute de lege.

Astfel, petentii au semnalat instantei de judecata ca au suspiciuni fata de impartialitatea judecatorilor din Buzau, intrucat intimatul este o persoana cu “influenta la cel mai inalt nivel”, care ar fi avut probleme cu legea in trecut, dar fara a dovedi alegatiile mentionate la adresa partii adverse, respectiv la faptul ca prima instanta de judecata nu ar fi avut competenta materiala de solutionare a litigiului respectiv, intrucat terenul dupa apreciarea subiectiva a petentului ar valora cca.1 milion de lei, iar aspectul in sine nu a fost remediat nici in apel la Tribunalul Buzau, sens in care petentii nemultumiti apreciaza ca exista un risc de impartialitate al judecatorilor din cadrul Tribunalului Buzau.

Interesant este ca petentul in sustinerea aspectului valoric al terenului incident cauzei nu a adus argumente formale in sustinerea asertiunii, cu atat mai mult cu cat pretul vanzarii relevat in actele juridice de vanzare cumparare autentificate notarial in anul 2007, sus enuntate, a fost de 117.000 lei, sub valoarea stabilita prin NCPC (200.000 lei inclusiv), prag valoric aflat strict in competenta de solutionare a cererilor patrimoniale in prima instanta de catre Judecatorie.

Mai mult, pentru a “sensibiliza si atentiona” instanta de judecata, petentii au declarat “ca au formulat si plangere penala cu privire la savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu si fals intelectual cu ocazia legalizarii sentintei pronuntate in prima instanta, persoana facand parte din Tribunalul Buzau, astfel ca pentru o judecata impartiala solicita admiterea cererii de stramutare.”

Din cele sus enuntate putem constata ca in fapt Doloiu Gheorghe a intentionat, subliminal, sa induca o stare de temere completului de judecata in solutionarea favorabila a cauzei, cu atat mai mult in faza de contestatie in anulare, intimatii Doloiu au precizat, prin avocat, “ca nu au facut niciodata plangeri penale impotriva unui magistrat”, aspect ce denota o duplicitate verbala si o cale de inducere in eroare a instantei de judecata.

Pe de alta parte un alt motiv superfluu enuntat in fata instantei de catre avocatul petentului Doloiu este faptul ca ”petentii (adica Doloiu) au o perceptie negativa pe plan local (adica in municipiul Buzau, nn), mai ales cu privire la acest teren, ce are o suprafata destul de mare si este situat in apropierea instantelor de judecata, intr-o zona binecunoscuta si tranzitata”.

Astfel se poate observa la simpla citire hilaritatea sustinerilor de mai sus, dar si faptul ca acestea reflecta mai multe schimbari de comportament si trasaturi negative ale profilului moral al lui Doloiu Ghorghe, nascute in principal din avaritie, fabulatie, viclenie, victimizare, conflictualitate, tendinte de mitomanie si multe alte trasaturi negative de carater ale susnumitului.

De altfel, se poate deduce din comportamentul lui Doloiu Gheorghe, in raport de dorinta acestuia de acaparare multipla de terenuri litigioase prin diverse inginerii financiare, ideea ca acesta in fapt proiecteaza asupra partilor cu care se afla in contradictoriu posibilele sale actiuni si modul sau propriu de a gandi si de a actiona, aspect intarit si de spusele marelui filosof si logician Nae Ionescu referitoare la „Noi rasfrangem in afara de noi ceva care este in noi, ceva din ceea ce suntem noi. Aceasta o spun psihologii moderni. Acest dicton mistic, acest adevar dateaza de pe la anul 1200 si mistica n-a avut nevoie de stiinta, pentru ca sa descopere formula aceasta fundamentala, respectiv hotul striga hotii”.

In final dorim sa aratam, ca prin decizia penala nr. 173/2019 din 25 iunie 2019, Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a achitat pe Doloiu Gheorghe pentru infractiunea de spalare de bani, intrucat faptele imputate acestuia “nu realizeaza elementele de continut ale infractiunii de spalare de bani, prevazuta de art.29 alin.(1) lit.a) si b) din Legea nr.656/2002”. Dar la aceasta solutie juridica s-a ajuns, dupa cum reiese din lecturarea deciziei penale in cauza, pe fondul unor masuri procesuale nelegale ale procurorului de caz ce au constat in:

emiterea Ordonantei de extindere a urmaririi penale din 19.01.2015 cand s-a dispus continuarea cercetarilor fata de suspectul Doloiu Gheorghe si altii sub aspectul savarsirii infractiunilor de complicitate la luare de mita, precum si de spalare de bani;
emiterea Ordonantei (nelegale) din 11.06.2015, la cererea unui inculpat, prin care s-a schimbat incadrarea juridica a faptelor retinute “in sarcina sa si a inculpatului Doloiu Gheorghe din infractiunea de luare de mita, respectiv complicitate la luare de mita, in infractiunea prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000, si complicitate la aceasta infractiune (folosirea influentei ori autoritatii de catre o persoana cu functie de conducere intr-un partid in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau foloase necuvenite).”
prin actul de sesizare a instantei (rechizitoriu) s-a dispus, printre altele, solutia de clasare, in temeiul art.16 lit.f) C.p.pen. fata de … si Doloiu Gheorghe pentru infractiunile de folosirea influentei si autoritatii conferite de functia de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru altul a unui folos necuvenit, respectiv de complicitate la aceasta infractiune, intrucat a intervenit prescriptia raspunderii penale, cei doi fiind trimisi doar pentru comiterea infractiunilor de spalare de bani (…), fapte ce constau, in cazul inculpatului Doloiu Gheorghe, in transferarea unor sume de bani prin contul personal si disimularea provenientei acestora prin acte de vanzare cumparare fictive…”.

Pe acest fond instanta ICCJ a fost nevoita sa cerceteze aspectele din rechizitoriu doar pentru infractiune de spalare de bani, infractiune ce nu a mai fost sutinuta de probatoriul administrat in cauza, nemaiexistand acele elemente de natura a imprima un caracter infractional activitatii generatoare de bani murdari, sens in care s-a dat o solutie de achitare pentru Doloiu Gheorghe.

Cu toate acestea completul de judecata al ICCJ a specificat in considerentele deciziei penale anterior referita o serie de argumente logice cu putere de lucru judecat, ce arata ca Doloiu Gheorghe a generat o serie de fapte ce intrunesc elementele constitutive ale unor infractiuni, dar care conform rechizitorului transmis de parchet, nu au reprezentat o investire a completului cu cercetarea judecatoreasca a acestor fapte prin actul de sesizare.

Astfel, in Decizia nr.674/05.12.2017 a ICCJ (complet de 3 judecatori), confirmata si de Decizia nr.173/2019 a ICCJ (complet de 5 judecatori), regasim urmatorele paragrafe, ce nu mai au nevoie de explicatii ulterioare:

La pag.50 se retine faptul ca “Avand in vedere aceste considerente, Inalta Curte constata, contrar celor sustinute de aparare, ca exista suficiente probe care fac dovada activitatii infractionale generatoare de fonduri ilicite, savarsite de inculpatii… si Doloiu Gheorghe …, respectiv complice, chiar daca este criticabila incadrarea juridica retinuta de procuror, adica infractiunea prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000, in forma autoratului si complicitatii, fapte pentru care, prin rechizitoriu, s-a dispus clasarea fata de ambii inculpati, ca urmare a interventiei prescriptiei raspunderii penale.”
La pag.52 se consemneaza ca “In primul rand, este de mentionat ca terenul de 14.085 mp care a facut obiectul promisiunii de vanzare cumparare din data de 08 noiembrie 2007, iar apoi al contractului de vanzare cumparare nr.2.197 din 21 noiembrie 2007, pentru pretul de 117.000 lei, acte autentice… cu Doloiu Gheorghe, reprezinta produsul infractiunii predicat savarsita de acesta in calitate de complice, situatie in care dobandirea sa nu reprezinta o infractiune distincta de cea care a generat bunul ilicit, intrucat s-ar incalca principiul ne bis in idem[2], asa cum s-a artat deja… Deci, este firesc ca inculpatul Doloiu Gheorghe sa nu fi platit pretul acestui teren, care, intrucat provenea din savarsirea infractiunii premisa la care a participat in calitate de complice, era suspus confiscarii speciale, masura ce nu poate fi luata, avand in vedere ca s-a dispus clasarea pentru actele sale de complicitate la comiterea faptei generatoare de fonduri ilicite.”
La pag.57 se consemneaza ca “Contrar celor aratate, se constata ca procurorul semnatar al rechizitoriului s-a limitat la a face mentiune, de o maniera abstracta, ca banii au fost folositi pentru a fi constituite depozite pe termen scurt, fara sa fie precizata data si numarul fiecarui depozit, pentru ca la final sa indice sume in lei si valuta retrase de inculpat, in perioada 18 februarie 2008 – martie 2010, din anumite conturi, care nu au fost individualizate nici prin numar si nici prin tipul de categorie … situatie in care este imposibil sa se constate daca operatiunile financiare efectuate se situeaza in sfera ilicitului penal sau reprezinta acte de folosire a banilor rezultati din infractiunea predicat…fara a se arata in ce a constat in concret actiunea de disimulare, nu poate fi calificata ca fiind un act de albire a banilor”.

In final putem concluziona, ca prin prescriptia raspunderii penale a lui Doloiu Gheorghe, cum s-a relevat in prezentul material, in sensul inlaturarii raspunderii penale pentru o infractiune datorita trecerii, in anumite conditii, a unui interval de timp si deci stingerea dreptului statului de a aplica pedeapsa cuvenita celui vinovat de savarsirea acelei infractiuni, respectiv faptul ca dispare pedeapsa penala, prin aplicarea principiul non-raspunderii penale, nu inlatura fapta penala, vinovatia si paguba produsa, ca izvor ale altor tipuri de răspundere (civilă, patrimonială, etc).

Asteptam cu nerabdare sa vedem, daca autoritatile publice in drept se autosesizeaza in raport de cele anterior semnalate, in vederea stabilirii masurilor in consecinta. Vom reveni. (Cristina T.).

[1] https://adevarul.ro/stiri-locale/buzau/regia-autonoma-municipala-buzau-are-zilele-1762610.html

https://www.anrsc.ro/wp-content/uploads/2021/11/CV_Ionel_Tescaru.pdf

[2] art.6 Cpp “Nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni atunci când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică”.

Articole pe aceiasi tema:prima

Urmatorul

WHITE TOWER (XXVIV)/Realitățile scandalului WHITE TOWER scoate la iveala infioratoarea mafie de la IPJ Prahova/SE SPARGE BUBA?/Politisti corupti utilizati pentru protejarea „TEPARILOR” – Ziarul Incisiv de Prahova

Nu ratati

PLÂNGERE PENALĂ DUPĂ SINUCIDEREA POLIȚISTULUI RUTIER DE LA ROMAN – Ziarul Incisiv de Prahova

Citeste in continuare

Publicitate

Comenteaza si tu

Exclusiv

o poveste de alegeri și controverse – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum o oră

octombrie 10, 2024

Prahova Mea

Scandalurile imobiliare din România: incercări de fraudă și complicități în cazul White Tower și Nordis

Recorder.ro a publicat o investigație detaliată despre dezvoltatorul imobiliar Nordis, evidențiind „indicii solide” că unele apartamente au fost vândute de mai multe ori, către persoane diferite. Articolul subliniază, de asemenea, modul în care proprietarii companiei și-au generat profitul, promovându-se prin utilizarea simbolurilor naționale și apelând la emoțiile profunde ale societății românești, invocând teme precum Marea Neagră, măreția munților și aspirarea la standarde occidentale.

Scandalul White Tower din Ploiești, dezvăluit de ziarul nostru, Incisiv de Prahova, care a avut un impact devastator asupra a zeci de familii, servește drept exemplu emblematic al fraudelor imobiliare din România. Acesta scoate în evidență problemele persistente legate de corupție și integritatea sistemului judiciar. Caracterul de amploare al acestui caz este amplificat de factori structurali și influențe externe care facilitează perpetuarea ilegalităților. De asemenea, procedura utilizată în cazul „White Tower” este similară cu cea observată în cazul „Nordis”.

Investigația din Cazul White Tower: Cazul BURLACU și AMARGHIOALEI

Plecarea pe calea ilicită

Analizând actul de sesizare și declarațiile persoanelor vătămate, rezultă că la data de 18 octombrie 2016, Cristina Angela Burlacu a încheiat o promisiune de vânzare-cumpărare autentificată, prin care PFA Lupu Marioara Domnica s-a angajat să vândă un apartament situat în Ploiești. Apartamentul, compus din două camere, trebuia finalizat până la 20 decembrie 2017, iar prețul convenit era de 30.000 euro.

Modificările ulterioare și prelungirile

Promisiunea a suferit modificări, iar termenul de finalizare a fost extins de mai multe ori, culminând cu penalități pentru nerespectarea acestuia. Însă, conform declarației vătămatei, apartamentele au fost ulterior vândute unei terțe părți, SC Gersim Imobiliare SRL, lucru ce indică o posibilă fraudă.

Sesizarea insolvenței și infracțiunile ilegale

Pe 9 august 2023, PFA Lupu Marioara Domnica a solicitat instanței constatarea stării de insolvență, însă notarii implicați nu au efectuat mențiuni corespunzătoare cu privire la promisiunile de vânzare-cumpărare, prejudiciind promitenții-cumpărători. Pe 19 septembrie 2023, alte persoane vătămate au sesizat organele de urmărire penală, acuzând comiterea de infracțiuni.

Cazul ION VASILE DANIEL: o investiție în false speranțe

Ion Vasile Daniel, în 2019, a decis să investească în imobiliare, fiind îndrumat către dezvoltatorul Lupu Mihai. După întâlnirea cu acesta, Daniel a semnat o promisiune de vânzare-cumpărare pentru două apartamente. Promisiunea stipula un termen de finalizare pe 31 august 2020, dar imobilul nu a fost finalizat la timp. De-a lungul anilor, Daniel a încercat să obțină documentele necesare pentru finalizarea vânzării, însă dezvoltatorul a invocat diverse motive pentru întârzierea procesului.

Concluzie: in fața unei realități complexe

În 2023, Ion Vasile Daniel a descoperit cu surprindere că apartamentele promise de dezvoltator au fost vândute altor persoane. Determinat să obțină dreptatea, a început să adune dovezi despre fraudele comise de dezvoltatori, inclusiv informații despre alte persoane afectate. Această situație subliniază nu doar problemele fundamentale ale industriei imobiliare din România, dar și corupția endemică ce afectează autoritățile locale.

Scandalurile legate de Nordis și White Tower evidențiază necesitatea unei reforme urgente în sectorul imobiliar românesc, pentru a restabili încrederea cetățenilor. O anchetă aprofundată și o responsabilizare a celor implicați sunt esențiale pentru a preveni viitoare ilegalități și pentru a asigura protecția cumpărătorilor de bună credință.

Cazul ION VASILE DANIEL: o investiție în imobiliare transformă sechestrul în decepție

Introducerea în investiții imobiliare

În anul 2019, ION VASILE DANIEL a decis să își îndrepte atenția către domeniul imobiliar, gândind că ar putea profita de oportunitățile de investiții din această ramură. În căutarea unor informații pertinente, el a primit recomandări din partea unui verișor, Florescu Marius, care l-a îndrumat către Lupu Mihai, un dezvoltator imobiliar cunoscut pentru apartamentele pe care le avea de vânzare în apropierea Universității Petrol și Gaze din Ploiești.

Întâlnirea cu Lupu Mihai

ION VASILE DANIEL s-a întâlnit cu Lupu Mihai la șantierul „White Tower”, unde acesta din urmă i-a prezentat planul de construcție al blocului, împreună cu schițele apartamentelor. Deși ION nu avea preferințe specifice cu privire la etaj sau dimensiuni, Lupu Mihai a propus două apartamente, afirmând că acestea sunt singurele disponibile pentru vânzare.

Negocieri și formalități

Având în vedere că ION VASILE DANIEL locuiește în comuna Dumbrăvița, Județul Prahova, el a sugerat realizarea antecontractelor la un notar din orașul Plopeni. Lupu Mihai a insistat că toate actele necesare sunt deja disponibile prin notarul Cosma Andreea din Ploiești, astfel că a fost stabilită o întâlnire. Pe 26 februarie 2019, ION a încheiat promisiunea de vânzare-cumpărare, autentificată sub numărul 51.

Prin acest document, PFA LUPU MARIOARA DOMNICA, reprezentată legal de Lupu Marioara, s-a obligat să îi vândă lui ION două apartamente: apartamentul nr. 14, cu o suprafață utilă de aproximativ 62,98 m.p., și apartamentul nr. 7, cu o suprafață utilă de aproximativ 65 m.p., precum și un loc de parcare suprateran. Documentul stipula clar că imobilele erau în curs de edificare, cu termenul de finalizare fixat pentru 31 august 2020.

Obligațiile vânzătorului

Conform promisiunii de vânzare, PFA LUPU MARIOARA trebuia să schimbe destinația construcției din sediu administrativ/birouri în bloc de locuințe, iar nerespectarea acestei obligații ar fi dus la restituirea prețului plătit de ION, plus 50% din aceeași sumă. La momentul încheierii actului, ION a efectuat un transfer bancar de 65.000 euro (32.500 euro pentru fiecare apartament), echivalentul a 309.361 lei.

Descoperirea incercărilor și tardivitatea proiectului

După semnarea contractului, ION a început să viziteze periodic șantierul pentru a verifica stadiul lucrărilor. Conform afirmațiilor sale, proiectul nu avansase conform așteptărilor, în ciuda promisiunilor lui Lupu Mihai, care a invocat pandemia ca pe un factor care întârzie construcția. În martie 2022, când a constatat că blocul era, în proporție de 90% finalizat, Lupu Mihai a insistat că actele pentru apartamentare nu erau gata și a amânat încă o dată întocmirea contractului final.

În luna iulie 2022, ION a revenit la Lupu Mihai, care a menționat că lipsește un document de la Primăria Ploiești, iar contractul final urma să fie semnat în luna septembrie a aceluiași an. De-a lungul această perioade, ION a observat că apartamentele aveau deja uși montate și chiar erau locuite, ceea ce i-a provocat suspiciuni, dar Lupu Mihai i-a oferit cheile de acces, asigurându-l că va rezolva totul.

Revelații și figuri ilegale

În martie 2023, ION a aflat prin intermediul presei că etajul 9 al clădirii White Tower a fost construit ilegal. Alarmat de aceste informații, a mers din nou la Lupu Mihai pentru a-i solicita încheierea actului final de vânzare pentru cele două apartamente promise. Cu toate acestea, Lupu Mihai i-a comunicat că nu poate vinde apartamentele, deoarece toate documentele aferente au fost preluate de procuratură și că nu putea face nimic până la finalizarea dosarului penal.

Îngrijorarea și acțiunile luate

Pe 26 august 2023, ION a citit în presă despre cazul lui Banu Cristian, un alt cumpărător păgubit, și a întrebat în grupul de WhatsApp al rezidenților din blocul 28K dacă mai sunt alte persoane care se confruntă cu situații similare. Răspunsurile au confirmat ipoteza sa: mulți alți oameni au descoperit că apartamentele promise lor fuseseră deja vândute altor persoane.

A doua zi, ION s-a dus la White Tower pentru a verifica dacă cheile pe care le avea pentru apartamentele sale se mai potrivesc. După ce a constatat că acestea se potrivesc, a decis să facă verificări oficiale. Folosind numărul cadastral obținut de Banu Cristian, ION a descoperit situația îngrijorătoare a apartamentelor sale.

Descoperirile finale

În urma verificărilor efectuate la Oficiul Catastrelor și Publicității Imobiliare (OCPI) Prahova, ION VASILE DANIEL a găsit următoarele informații:

Apartamentul nr. 7, situat în Ploiești, pe B-dul București, nr. 28K, Sc.A, Et.7, a primit numărul cadastral 144571-CI-U112 și a fost vândut către Mihalcea Marius Aurelian prin actul notarial nr. 98/11.01.2023, autentificat de notarul public Tudose George-Radu.
Apartamentul nr. 14, situat în Ploiești, pe B-dul București, nr. 28K, Sc.B, Et.I, a primit numărul cadastral 144571-CI-U179 și a fost vândut către SC Gersim Imobiliare SRL prin actul notarial nr. 74/10.01.2023, autentificat de același notar.

Concluzie

Cazul lui ION VASILE DANIEL scoate în evidență complexitatea și riscurile investițiilor imobiliare, mai ales când dezvoltatorii nu respectă bunăvoința contractuală și există suspiciuni de fraudă. Aceasta este o lecție dură pentru toți cei care doresc să se angajeze în domeniul imobiliar fără a verifica cu atenție detaliile de legalitate. De asemenea, evidențiază necesitatea unei reglementări mai stricte a pieței imobiliare pentru a proteja investitorii din România.

Cazul MOCANU DAN: o poveste de investiții amăgitoare în imobiliare

Începuturile investiției

În anul 2019, MOCANU DAN, o persoană care dorea să își investească economiile în domeniul imobiliar, a aflat prin intermediul unui coleg de serviciu despre LUPU MIHAI. Acesta era cunoscut ca reprezentant al unui dezvoltator imobiliar și, atrăgându-l promisiunea unor apartamente de vânzare în cadrul proiectului „White Tower” din Ploiești, DAN a decis să îl contacteze telefonic. În urma discuțiilor, cei doi s-au întâlnit pe șantierul aferent proiectului, unde MOCANU DAN, împreună cu soția sa, MOCANU MIOARA, s-au familiarizat cu blocul, aflat în construcție până la etajul 5, și cu apartamentele disponibile.

Analiza ofertei

LUPU MIHAI le-a prezentat apartamentul tip 1 de la parter, care includea caracteristici atractive precum 2 camere de locuit și o terasă de aproximativ 21,27 m.p. În plus, menționând colaborarea sa cu notarii Tudose Maria și Tudose George-Radu, el a instigat încrederea celor doi cumpărători. Astfel, la data de 19 noiembrie 2019, MOCANU DAN și MOCANU MIOARA au semnat promisiunea de vânzare-cumpărare în fața notarului, prin care PFA LUPU MARIOARA DOMNICA se obliga să le vândă apartamentul respectiv.

Obligațiile de finalizare și plățile

Conform promisiunii, imobilul urma să fie finalizat până la 31 decembrie 2020. MOCANU DAN a achitat prețul convenit de 171.824 lei (echivalentul a 36.000 euro), sumă transferată în contul PFA LUPU MARIOANA DOMNICA. De-a lungul anului 2021, MOCANU DAN a urmărit îndeaproape evoluția construcției, primind chiar o cheie de la apartamentul său de la șeful de șantier, Florian.

Problemele apariției construirii

În octombrie 2022, aflându-se în etapa finală a lucrărilor, DAN l-a contactat pe LUPU MIHAI pentru a discuta despre actul de vânzare-cumpărare, precum și despre penalitățile de întârziere, care, conform calculului său, ar fi fost în jur de 2.000 euro. LUPU MIHAI l-a sfătuit să se întâlnească cu el în biroul său din proiectul City Gate pentru a discuta mai multe detalii. Cu această ocazie, LUPU MIHAI i-a propus să facă un schimb de apartamente, oferindu-i un apartament de 3 camere în City Gate, spunând că acesta ar fi mai sigur datorită accesului monitorizat.

Schimbul de apartamente

MOCANU DAN și soția sa au vizionat apartamentul din City Gate și au fost de acord să facă schimbul. Totuși, LUPU MIHAI a sugerat să nu mai modifice promisiunea de vânzare-cumpărare anterioară printr-un act adițional, informându-i că în 2-3 luni blocurile din City Gate vor fi finalizate.

Întrebările și scurgerea de informații

Pe 4 septembrie 2023, MOCANU DAN a decis să afle adevărul despre apartamentul promis din White Tower și a mers la biroul lui LUPU MIHAI. Acolo, LUPU MIHAI a negat vânzarea apartamentului și a sugerat rezilierea promisiunii nr. 5908/19.11.2019 pentru a încheia o nouă promisiune pe numele SC Romana Miles Residence SRL, dezvoltatorul ansamblului City Gate.

Constatarea vânzărilor ilegale

Pe 5 septembrie 2023, MOCANU DAN a efectuat o verificare cadastrală și a descoperit că apartamentul tip 1, situat în White Tower, a fost vândut către SC Gersim Imobiliare SRL.

Cazul LUPU RAZVAN-ANDREI: O poveste de incredere și incercări în domeniul imobiliar

Descoperirea oportunităților în imobiliare

Persoana vătămată, LUPU RAZVAN-ANDREI, a aflat despre prețurile atractive ale apartamentelor din Complexul White Tower prin intermediul unui prieten. Dornic să achiziționeze un apartament, el a intrat în contact cu Lupu Mihai, reprezentantul dezvoltatorului imobiliar. După o discuție telefonică, RAZVAN-ANDREI și-a făcut drum către șantierul White Tower, unde Lupu Mihai i-a arătat apartamentele disponibile.

Prima interacțiune cu dezvoltatorul

Lupu Mihai i-a comunicat că mai are disponibil un singur apartament, pe care de fapt îl rezervase pentru sine, dar că este deschis să-l vândă dacă lui RAZVAN-ANDREI îi place. Apartamentul respectiv era situat la etajul 9 al blocului 28K, Sc.A. După ce a confirmat cu Lupu Mihai că apartamentul nu prezenta probleme, RAZVAN-ANDREI a fost sfătuit să meargă la notarii Tudose Maria și Tudose George-Radu pentru a încheia o promisiune de vânzare-cumpărare.

Promisiunea de vânzare-cumpărare

Pe 9 septembrie 2022, în fața notarului Tudose George-Radu, s-a încheiat promisiunea de vânzare-cumpărare autentificată sub numărul 4320. PFA LUPU MARIOARA DOMNICA, reprezentată de Lupu Marioara, s-a obligat să vândă apartamentul tip 10 situat în același complex. Apartamentul avea o suprafață utilă de aproximativ 48,35 m.p. și o terasă de 21,27 m.p. La semnarea contractului, RAZVAN-ANDREI a achitat integral prețul convenit de 173.988 lei (36.000 euro), sumă care a fost transferată în contul PFA LUPU MARIOARA DOMNICA.

Întârzieri în finalizarea lucrărilor

După aproximativ două luni de la încheierea promisiunii, LUPU RAZVAN-ANDREI s-a deplasat la White Tower pentru a verifica stadiul lucrărilor. Cu surprindere, a aflat de la locatari că etajul 9, unde se afla apartamentul său, ar fi fost construit ilegal. Alertat, a luat legătura cu Lupu Mihai, care a încercat să-l liniștească, afirmând că situația se va rezolva până la data de 31 decembrie 2022. Lupu Mihai i-a explicat că, deși apartamentele de la etajul 9 erau inițial destinate birourilor, ele au fost vândute ca apartamente rezidențiale cu scopul de a evita impozitele.

Întârzierile în finalizarea contractului

La sfârșitul anului 2022, LUPU RAZVAN-ANDREI l-a contactat din nou pe Lupu Mihai pentru a semna contractul de vânzare-cumpărare, iar acesta a menționat că apartamentul nu era gata, promițând că lucrările vor fi terminate în martie 2023. Pe 22 martie 2023, în urma articolelor din presa locală despre problemele legate de etajul 9, RAZVAN-ANDREI a încercat din nou să obțină informații de la Lupu Mihai, dar a fost întâmpinat cu scuze și promisiuni neîntemeiate.

Sugestia unui schimb

În iunie 2023, RAZVAN-ANDREI a solicitat din nou semnarea contractului de vânzare-cumpărare, dar Lupu Mihai a declarat că există un proces deschis cu Primăria Ploiești pentru legalizarea construcției etajului 9. Lupu Mihai i-a arătat un proces-verbal care menționa că PFA Lupu Marioara Domnica a fost sancționată cu amendă de către Primărie pentru lipsa autorizației de construire.

Insolvența și complicații judiciare

În septembrie 2023, LUPU RAZVAN-ANDREI a aflat că PFA Lupu Marioara Domnica a intrat în insolvență. Alarmat, l-a contactat pe Lupu Mihai pentru a solicita urgent semnarea contractului de vânzare-cumpărare. Lupu Mihai a invocat că mama sa, Lupu Marioara, era internată în spital din cauza unei boli grave și că nu putea semna acte în locul ei. În plus, a menționat că niciun notar din Ploiești nu era dispus să autentifice acte pentru proiectul White Tower din cauza problemelor legale existente, temându-se că va fi tras la răspundere dacă va vinde apartamente.

Promisiuni neîmplinite și frustrare crescută

Pe 5 septembrie 2023, Lupu Mihai a contactat din nou său LUPU RAZVAN-ANDREI, promițându-i că dacă mama sa va supraviețui, va face aranjamentele necesare pentru semnarea actelor la notar. Cu toate acestea, a doua zi, Lupu Mihai l-a sunat pentru a-i spune că nu mai poate finaliza actele de vânzare-cumpărare.

Aflarea adevărului

LUPU RAZVAN-ANDREI a început să suspecteze că Lupu Mihai își depășise limitele și că nu avea puterea de decizie pe care pretindea. La consultațiile cu notarul, a descoperit că mama lui Lupu Mihai era, de fapt, titulara PFA Lupu Marioara Domnica și că a fost ea cea care a semnat promisiunea de vânzare-cumpărare.

Starea apartamentului

La audierea de la data de 12 octombrie 2023, LUPU RAZVAN-ANDREI a menționat că apartamentul tip 10 la etajul 9 era incomplet: nu avea uși de acces, nu era dotat cu centrală termică, firele electrice erau expuse, iar pardoseala nu era acoperită, cu gresia montată doar în baie.

Concluzie

Cazul lui LUPU RAZVAN-ANDREI subliniază provocările și riscurile la care se expun investitorii în domeniul imobiliar, în special în fața dezvoltatorilor care nu respectă clauzele contractuale și care se confruntă cu probleme legale. Această poveste evidențiază necesitatea de a verifica cu atenție fiecare detaliu și de a fi precauți atunci când se iau decizii financiare majore.

Ne întrebăm când vor fi trași la răspundere adevărații vinovați din spatele afacerii White Tower din Ploiești (aici), un scandal care a afectat profund zeci de familii și servește ca un exemplu emblematic al fraudelor imobiliare din România, evidențiind problemele persistente de corupție și integritate în sistemul judiciar. Acest caz de amploare este complicat de factori structurali și influențe externe care facilitează perpetuarea ilegalităților. Vom reveni cu noi dezvăluiri senzationale. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

oferte controversate pentru marea industrie – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum 5 ore

octombrie 10, 2024

Prahova Mea

Scandalurile imobiliare din România: incercări de fraudă și complicități în cazul White Tower și Nordis

Scandalul White Tower din Ploiești, dezvăluit de ziarul nostru, Incisiv de Prahova, care a avut un impact devastator asupra a zeci de familii, servește drept exemplu emblematic al fraudelor imobiliare din România. Acesta scoate în evidență problemele persistente legate de corupție și integritatea sistemului judiciar. Caracterul de amploare al acestui caz este amplificat de factori structurali și influențe externe care facilitează perpetuarea ilegalităților. De asemenea, procedura utilizată în cazul „White Tower” este similară cu cea observată în cazul „Nordis”.

Investigația din Cazul White Tower: Cazul BURLACU și AMARGHIOALEI

Plecarea pe calea ilicită

Modificările ulterioare și prelungirile

Sesizarea insolvenței și infracțiunile ilegale

Cazul ION VASILE DANIEL: o investiție în false speranțe

Concluzie: in fața unei realități complexe

Cazul ION VASILE DANIEL: o investiție în imobiliare transformă sechestrul în decepție

Introducerea în investiții imobiliare

Întâlnirea cu Lupu Mihai

Negocieri și formalități

Obligațiile vânzătorului

Descoperirea incercărilor și tardivitatea proiectului

Revelații și figuri ilegale

Îngrijorarea și acțiunile luate

Descoperirile finale

În urma verificărilor efectuate la Oficiul Catastrelor și Publicității Imobiliare (OCPI) Prahova, ION VASILE DANIEL a găsit următoarele informații:

Apartamentul nr. 7, situat în Ploiești, pe B-dul București, nr. 28K, Sc.A, Et.7, a primit numărul cadastral 144571-CI-U112 și a fost vândut către Mihalcea Marius Aurelian prin actul notarial nr. 98/11.01.2023, autentificat de notarul public Tudose George-Radu.
Apartamentul nr. 14, situat în Ploiești, pe B-dul București, nr. 28K, Sc.B, Et.I, a primit numărul cadastral 144571-CI-U179 și a fost vândut către SC Gersim Imobiliare SRL prin actul notarial nr. 74/10.01.2023, autentificat de același notar.

Concluzie

Cazul MOCANU DAN: o poveste de investiții amăgitoare în imobiliare

Începuturile investiției

Analiza ofertei

Obligațiile de finalizare și plățile

Problemele apariției construirii

Schimbul de apartamente

Întrebările și scurgerea de informații

Constatarea vânzărilor ilegale

Pe 5 septembrie 2023, MOCANU DAN a efectuat o verificare cadastrală și a descoperit că apartamentul tip 1, situat în White Tower, a fost vândut către SC Gersim Imobiliare SRL.

Cazul LUPU RAZVAN-ANDREI: O poveste de incredere și incercări în domeniul imobiliar

Descoperirea oportunităților în imobiliare

Prima interacțiune cu dezvoltatorul

Promisiunea de vânzare-cumpărare

Întârzieri în finalizarea lucrărilor

Întârzierile în finalizarea contractului

Sugestia unui schimb

Insolvența și complicații judiciare

Promisiuni neîmplinite și frustrare crescută

Aflarea adevărului

Starea apartamentului

Concluzie

Citeste in continuare

Exclusiv

Colaborarea între victime și abuzatori – O problemă persistenta în rândul polițiștilor din MAI – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum 22 de ore

octombrie 9, 2024

Prahova Mea

Curg tone de cerneală dezvăluind mizeriile ascunse într-o afacere care dacă s-ar fi întâmplat într-un stat civilizat am fi avut demisii până la liderii politici cei mai importanți din stat. Ar fi demisionat ministrii, sefi de poliție, iar pușcăriile ar fi fost pline de cei care au pus la cale o afacere menită să umple buzunarele băieților deștepți, distrugând viețile unor oameni de bună credință.

Așa cum am spus si în alte episoade, afacerea WHITE TOWER nu ar fi fost posibilă fără ajutorul sefilor Poliției care au ținut de șase, în timp ce șmecherii produceau bani.

Banii grei nu se produceau doar din găinăriile cu vânzarea apartamentelor de patru sau chiar cinci ori, iar scopul in afacerea cu familia LUPU l-a reprezentat întotdeauna ascunderea banilor, neplata TVA-ului si adunarea unor sume uriașe care să poată asigura masini luxoase si petreceri care i-ar face invidiosi si pe cei mai bogați șeici din țările arabe.

Implicarea Familiei Lupu în afaceri imobiliare controversate: O investigație a rețelei frauduloase

Introducere în Cazul familiei Lupu

Marioara Lupu și soțul său, Ștefan Lupu, locuiesc în municipiul Ploiești. Aceștia sunt părinții inculpatului Mihai Lupu, care a fost implicat în afaceri imobiliare controversate alături de inculpatul Vlad Nichita.

Asocierea cu Vlad Nichita

La sfârșitul anului 2018, Marioara Lupu și fiul său, Mihai, s-au asociat cu Vlad Nichita în cadrul societății ROMANA MILEX RESIDENCE S.R.L. Marioara a ocupat funcția de administrator, în timp ce fiul său nu era înregistrat oficial în firmă. Împreună, au inițiat afaceri imobiliare, cumpărând un bloc de locuințe aflat în construcție pe Strada Romana, nr. 41 din Ploiești, pe care l-au finalizat și vândut rapid.

Practici ilegale în achiziții imobiliare

Conform datelor de la P.C.A. Ploiești, blocul a fost cumpărat în condiții ilegale, întrucât era sub incidența unei executări silite, lichidator fiind Radu Podea, unchiul lui Vlad Nichita.

Detalii despre ROMANA MILEX RESIDENCE S.R.L.

Firma a fost înregistrată sub numărul J29/2624/2018 și a avut sediul social în Ploiești, Strada Rafinerilor. Asociați ai firmei erau Marioara Lupu și Vlad Nichita, iar administrator a fost tot Marioara. Activitatea principală a companiei era de tip CAEN 4120 – Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Firma a fost radiată în noiembrie 2019 și ulterior mutată în București.

Evoluția Companiei GERSIM DEVELOPMENT S.R.L.

După radierea ROMANA MILEX, s-a înființat GERSIM DEVELOPMENT S.R.L., având aceiași asociați. Această firmă a continuat lucrările de construcții și a raportat o cifră de afaceri netă de 11.139.237 lei în 2022.

Vlad Nichita: Un inculpat cu rădăcini politice (aici)

Vlad Nichita, cunoscut pentru influența sa în sistemul de justiție și în mediul politic, a fost condamnat pentru infracțiuni grave în trecut. Deși a fost reabilitat, există suspiciuni că a continuat să aibă activități ilegale, inclusiv plecarea în timpul pandemiei într-o țară fără tratat de extrădare, pentru a evita repercusiuni legale.

Concluzii și implicații ilegale

Implicarea Familiei Lupu în afaceri imobiliare dubioase, alături de inculpatul Vlad Nichita, subliniază o rețea complexă de fraude imobiliare. Aceste activități nu doar că afectează piețele imobiliare locale, dar pot avea și consecințe legale grave pentru toți cei implicați.

Controversa Imobiliară a Familiei Nichita și Lupu: De la accident la tranzacții frauduloase

Contextul personal al inculpatului Vlad Nichita

Începutul anului 2016 a marcat o întorsătură tragică în viața avocatului Vlad Nichita, după un accident rutier soldat cu moartea a două persoane. Această tragedie a avut repercusiuni asupra vieții personale, culminând cu divorțul de cea de-a doua soție, Elena Nichita, care a dobândit aproape toate bunurile în urma partajului. Există indicii că divorțul a fost unul disimulat, menit să protejeze cuplul de o eventuală executare silită.

Activi ascunși și colaborări suspecte

Activele deținute de Vlad Nichita au fost transferate fictiv către societatea CONTINENTAL ROAD CARRIER S.R.L., înființată de către fosta soție imediat după accident. În acest context, Vlad Nichita a propus membrilor familiei Lupu extinderea unui proiect imobiliar în zona Hipodromului Ploiești, prezentând o oportunitate cu un cost estimat de 3 milioane de euro. Avocatul a contractat un împrumut bancar, ipotecând bunuri imobiliare aflate nominal pe numele soției, în timp ce Mihai Lupu și mama sa au contribuit financiar din fondurile obținute din vânzarea apartamentelor din complexul WHITE TOWER.

Transformarea societății imobiliare

În acest context, compania ROMANA MILEX RESIDENCE S.R.L. a fost radiată, iar GERSIM DEVELOPMENT RESIDENCE S.R.L. a fost înființată, avându-i ca asociați pe GERSIM IMOBILIARE S.R.L. și Vlad Nichita, cu Eugenia-Simona Manea în calitate de administrator. Această schimbare constantă de asociați și administrator a fost o practică comună care a permis celor implicați să evite responsabilitățile legale.

„Lupii Imobiliari”: o rețea frauduloasă

Acest grup, denumit în mass-media „Lupii imobiliari”, s-a format inițial din Marioara Lupu și fiul ei, Mihai Lupu, ulterior incluzându-l și pe Vlad Nichita. Aceștia au început să vândă apartamente și locuri de parcare din WHITE TOWER înainte de a obține aprobările legale necesare pentru schimbarea destinației clădirii. Tranzacțiile au fost realizate prin antecontracte la biroul notarial al lui Maria Tudose și George-Radu Tudose, unde cumpărătorii au fost informați că formalitățile de vânzare vor fi efectuate ulterior.

Vânzări ilegale și practici frauduloase

Există suspiciuni că Marioara Lupu și Mihai Lupu au revândut ilicit apartamentele deja vândute, generând prejudicii semnificative pentru cumpărătorii de bună credință. În plus, diverse operațiuni de apartamentare și intabulare a dreptului de proprietate asupra imobilului situat în București, nr. 28K, au fost realizate fără respectarea legislației.

Problematicile recepției și legalității documentelor

Marioara Lupu a folosit un certificat de atestare a edificării construcției, dar recepția constructivă nu a fost realizată conform normelor legale. Certificatul emis ulterior de Primăria Ploiești a preluat constatările din procesele verbale fără a verifica realitatea acestora. Există dovezi că, în ciuda realizării a 90% din lucrări, documentele emise nu reflectau corect stadiul real al construcției.

Notarii implicați în fraudă

Notarii Maria Tudose și George-Radu Tudose sunt acuzați că au acționat în favoarea PFA Lupu Marioara, ignorând obligațiile legale de a verifica legalitatea tranzacțiilor. Aceștia au încheiat contracte de vânzare-cumpărare pentru apartamente deja rezervate, ceea ce a dus la încasarea repetată a sumelor pentru aceeași proprietate.

Implicații financiare și strategii de evaziune

Pe fondul acestor operațiuni, Vlad Nichita și familia Lupu au solicitat insolvența PFA-urilor, astfel încât apartamentele să nu mai fie vândute direct de dezvoltator, ci de noii proprietari. Există date că, în prezent, ilegalități similare cu cele din cazul WHITE TOWER se comit și la complexul rezidențial CITY GATE, unde majoritatea tranzacțiilor sunt realizate prin intermediul notarului public Dan Oliviu, de către Vlad Nichita și Eugenia-Simona Manea.

Concluzie: o rețea completă de fraudă imobiliară

Această investigație subliniază complexitatea și gravitatea situației legale generate de activitățile imobiliare ale familiei Lupu și ale inculpatului Vlad Nichita. Prin manevre frauduloase, aceștia au reușit să manipuleze sistemul în favoarea lor, afectând multe persoane de bună credință.

Este esențial ca autoritățile să continue investigarea acestei rețele de fraudă și să asigure desfășurarea legală a tranzacțiilor imobiliare (aici). De asemenea, este crucial să se ia măsuri pentru a proteja cumpărătorii de bună credință și a restabili încrederea în sectorul imobiliar. (Cristina T.).

Citeste in continuare