Connect with us
1

Exclusiv

PLÂNGERE PENALĂ DUPĂ SINUCIDEREA POLIȚISTULUI RUTIER DE LA ROMAN – Ziarul Incisiv de Prahova

Prahova Mea

Publicat

acum 6 luni

pe

Revenim cu noi informatii, ce ne-au parvenit la redactie, despre vrajelile lui Doloiu Gheorghe in piata imobiliara buzoiana, uzand de sprijinul tacit al unor decidenti de anvergura,  dupa cum se afirma prin cotloanele politice locale.

In episoadele trecute am aratat cum susnumitul s-ar baza, inca din anul 2005, pe influenta in zona locala a unor persoane si politicieni cum ar fi Ionel Tescaru, Marcel Ciolacu, Victor Mocanu (fost sef C.J.Buzau si fost cuscru), Constantin Toma (actual primar Buzau), Gheorghe Nicusor (fost cuscru), Razvan Gheorghe avocat si multi altii, pentru adjudecarea facila si prin mijloace dolosive a unor active imobilizate (de regula terenuri) litigioase in interes propriu si speculativ.

De altfel, Gheorghe Doloiu se cunoaste foarte bine cu cei anterior nominalizati, legandu-l grade de rudenie spirituala fata de unii dintre ei, dar si unele afaceri mai ales cu influentul Ionel Tescaru, persoana aflata in cercul relational al lui Marcel Ciolacu, persoana care, recent, prin decizia primului ministru (nimeni altul decat Marcel Ciolacu), a fost numita incepand cu data de 20 februarie 2024, in funcţia de presedinte al Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice pentru un mandat de 5 ani.

Mai mult, din anul 2005 pana in anul 2007, Doloiu Gheorghe a fost alaturi de Ionel Tescaru in consiliul de administratie al SC “Legume Fructe Buzau” SA, firma la care Doloiu Gheorghe detinea 70% din actiuni prin SC “Pico Do Prodcom” SRL.

Interesant este ca in aceea perioada Ionel Tescaru[1] era director general al Regiei Autonome Municipale Buzau, cea care asigura apa calda si caldura in Municipiul Buzau, societate aflata in subordinea Primariei Buzau, actualmente in insolventa, existand suspiciunea posibilitatii unui conflict de interese la aceea data.

Dar sa revenim la afacerile imobiliare ale lui Doloiu, zis si “regele retrocedarilor”, aratand ca acesta are un “modus operandi” ce consta, in principal, in identificarea unor terenuri litigioase, incheierea unor acte simulate (promisiune de vanzare –cumparare) prin care se creaza aparente neconforme cu realitatea, in special a pretului platit, iar ulterior, atunci cand simte ca afacerea oneroasa poate fi pierduta, genereaza procese civile impotriva persoanelor vatamate, cu speranta castigarii proceselor, pentru ingreunarea reparatiilor juridice incidente cauzelor respective etc.

Astfel, Gheorghe Doloiu prin diversi interpusi locali, afla de existenta unor terenuri cu caracter litigios, cu suprafete mari si potential de dezvoltare ulterioara, apoi intra in contact cu proprietarii de drept ai acestor terenuri, de regula, prin intermediul consilierului juridic Bogdan Mocanu, omul sau de incredere si angajat al SC “Legume Fructe Buzau” SA sau alte persoane aflate in cercul sau de incredere, incheie acte de promisiune de vanzare – cumparare la preturi mult subevaluate sau chiar fictive, fara plata pretului.

De remarcat ca persoana in cauza isi motiveaza demersul de achizitie sub legenda, ca interesul sau in cumpararea terenurilor respective este de a “deservi nevoile de crestere ale afacerii pe care o deruleaza, cu succes, in domeniul cultivarii legumelor si fructelor”, aspect neadevarat, intrucat intr-un interval de timp scurt revinde imobilele respective la preturi de cateva ori mai mari decat cele initiale catre alti terti interesati.

In acest sens putem exemplifica  o situatie mediatizata de unde se pot prelua  referinte publice cu privire la actiunile lui Doloiu Gheorghe.

In data de 17.12.2008 pe site-ul IMOPEDIA, a aparut un articol cu un titlu sugestiv referitor la “Mafia imobiliara din Buzau vinde la bucata terenurile Ministerului Agriculturii”, prin care se releva o situtie de fapt ilicita infaptuita de catre Doloiu Gheorghe, persoana care “a reusit prin mai multe manevre iscusite sa se instituie stapan pe un teren de 50 de hectare apartinand Ministerului Agriculturii. (…). Bogdan Mocanu, juristul lui Doloiu, s-a infiintat intr-o buna zi la usa batranului cu propunerea directa a sefului sau de a-i cumpara drepturile succesorale. A rezultat o procura prin care Mocanu era investit sa se ocupe de la punerea in posesie, obtinerea unui titlu de proprietate pe numele lui Mihail George Partheniu si pana la vanzarea celor 50 de hectare, in alb, lui Doloiu, fara a se stipula un pret. Ulterior se intocmeste si o promisiune de vanzare-cumparare, la un pret mult subevaluat grilei impuse notarilor publici, 50 de hectare de teren fiind vandute pentru 200.000 de lei, adica 4.000 de lei hectarul.”.

https://www.imopedia.ro/stiri-imobiliare/mafia-imobiliara-din-buzau-vinde-la-bucata-terenurile-ministerului-agriculturii-6779

La data de 16.07.2015 prin comunicatul oficial al DNA aflam ca “procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului Doloiu Gheorghe, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de spălarea banilor (…). Urmare a acestor „intervenții”, în perioada 2007 – 2008, cu ocazia discuţiilor purtate de către denunțător cu inculpatul Bîgiu Marian Cristinel, acesta din urmă i l-a prezentat pe inculpatul Doloiu Gheorghe ca fiind persoana de contact pentru rezolvarea tuturor aspectelor referitoare la terenurile de pe raza municipiului Buzău.(…) Pentru “sprijinul oferit”, cu prilejul unei alte întâlniri, inculpatul Bîgiu Marian Cristinel a pretins de la denunțător suma de 1.000.000 euro, primind într-un final 700.000 euro, solicitare motivată de „locaţia terenurilor şi existenţa mai multor persoane decidente”, dispunând totodată ca transferul sumelor de bani, ce urmau a fi remise, să se realizeze prin intermediul conturilor persoanele ale inculpatului Doloiu Gheorghe. Acest lucru s-a și întâmplat ulterior, după ce Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a emis titlul de proprietate asupra terenurilor în suprafață de 15 ha. Totodată, pentru a masca originea sumelor primite cu titlu de mită şi pentru a evita tragerea la răspundere penală, au fost încheiate mai multe contracte de vânzare – cumpărare, având ca obiect tranzacţii imobiliare fictive între persoanele implicate în săvârşirea infracţiunilor de corupţie.”

http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=6543

Un alt exemplu elocvent se desprinde cu usurinta si din investigatia jurnalistica postata pe pagina ziarului nostru – https://www.incisivdeprahova.ro/2024/03/13/grup-organizat-de-interese-aflat-in-proximitatea-premierului-marcel-ciolacul-partea-a-ii-a/

Actualmente Doloiu Gheorghe se afla intr-un litigiu civil de mai multi ani cu o persoana care a solicita instantelor de judecata sa se constate nulitatea absoluta a unui contract de vanzare cumparare autentificat sub nr.2197/12.11.2007, respectiv constatarea nulitatii absolute a promisiunii bilaterale de vanzare cumparare autentificata sub nr.2162/08.11.2007 pentru neachitarea vreodata a pretului fictiv stipulat in actele respective, si repunerea partilor in situatia anteriora incheierii celor doua acte, “respectiv terenul in suprafata de 14.085 mp, situat in loc.Buzau (…) sa reintre in patrimoniul reclamantului”.

Prin Sentinta Civila nr.6608/15.12.2021, in dosarul nr.5354/200/2021 aflat pe rolul Judecatoriei Buzau, s-a hotarat ca cele doua acte notariale anterior mentionate sunt lovite de nulitate absoluta, dispunandu-se, totodata, cu titlu executoriu, repunerea partilor in situatia anterioara incheierii celor doua acte juridice, in sensul reintrarii terenului aflat in litigiu in patrimoniul reclamantului, hotarare confirmata de Tribunalul Buzau, prin sentinta definitiva nr.394/20.07.2022.

Hotararea Judecatoriei Buzau, in esenta a fost intemeiata si sustinuta pe considerentele Deciziei Penale nr.173/25.06.2019 a ICCJ (document depus la instanta de judecata), prin care se atesta faptul ca, contractul de vanzare – cumparare si promisiunea bilaterala de vanzare – cumparare au fost acte simulate si ca pretul stabilit de 117.000 lei nu a fost achitat niciodata, “or facand parte integranta din considerentele hatararii anterior subliniate, potrivit art.430, alin.2 si art.431 NCPC, aceasta asertiune are putere de autoritate de lucru judecat si obligatoriu a fi avuta in vedere in solutionarea cauzei pendinte”.

Ca atare instanta in cauza a justificat fara echivoc hotararea luata prin faptul ca retinerea in considerentele deciziei penale mentionte a faptului evocat in paragraful de mai sus are putere de lucru judecat in cauza data si “chiar daca nu a facut obiectul solutionarii in fond a cauzei penale, totusi reprezinta un adevar judiciar pe care l-a stabilit in mod definitiv instanta penala si care se impune si instantei civile. In acest sens apararile paratilor nu sunt intemeiate. Mai departe, celelalte aparari ale paratilor nu vor mai fi avute in vedere, neavand relevanta pentru solutionarea cauzei cat timp instanta este obligata sa dea eficienta puterii lucrului judecat”.

Avand in vedere cele sus expuse, Doloiu Gheorghe nemultumit de solutia juridica primita a initiat demersuri procesuale la instantele superioare, pe motiv de necompetenta in solutionarea litigiului respectiv a Judecatoriei Buzau si, in mod surprinzator a obtinut la nivelul Curtii de Apel Ploiesti, rejudecarea cauzei pe o cale extraordinara, unde instanta respectiva nu a tinut cont de autoritatea lucrului judecat de cea mai inalta instanta de judecata din Romania, Inalta Curte de Casatie si Justitie – ICJJ, instanta superiora ierarhic CA Ploiesti si, ulterior, la aceeasi instanta a reusit stramutarea cauzei ce formeaza obiectul dosarului nr.5354/200/2021 aflat pe rolul Tribunalului Buzau, in favoarea Tribunalului Dambovita Sectia I Civila, primul termen ce va avea loc in data de 10.04.2024. Sursele noastre vin si afirma, ca impotriva magistratilor care au admis recursul in mod nelegal si au stramutat cauza la alta instanta de judecata, s-au formulat plangeri inclusiv la inspectia judiciara.

Semnificativ pentru comportamentul procesoman al lui Doloiu Gheorghe este faptul, ca in sustinerea cererii de stramutare a invocat o serie de motive susceptibile de subectivism si neadevar, fara sustineri si justificari prin probe sau inscrisuri clare, certe si pertinente, care sa fi fost depuse la dosarul cauzei, aspecte de fond care au fost ignorate, respectiv nu au fost competent analizate de completul de judecata respectiv, situatie favorizata de faptul ca in ceea ce priveste o cerere de stramutare incheierea judecatoreasca de admitere nu se motiveaza.

De remarcat ca motivele invocate de catre Doloiu Gheorghe pentru stramutarea dosarului pendinte, prin care sa se ateste indoiala acestuia fata de impartialitatea sau atitudinea partinitoare a judecatorilor cauzei, au un caracter de generalitate si neadevar, nefiind argumentate temeinic si intemeiate pe fapte concrete, cu atat mai mult cu cat acestia nu au pus in evidenta situatii:

  • de existenta a vreunei relatie personala sau profesionala a judecatorilor de la instanta Buzoiana cu una dintre parti, respectiv cu intimatul, care sa poate pune sub semnul intrebarii obiectivitatea judecatorilor cauzei;
  • in care exista temeri cu privire la intimidarea martorilor sau la presiuni externe asupra instantei;
  • de expunere mediaticaintensa/publicitate excesiva a cazului in media locala sau nationala;
  • de compunere a completului de judecata cu judecatori declarati de lege incompatibili sau recuzabili aspecte ce pot avea consecinte nefavorabile pentru parti prin solutii in care nepartinirea si obiectivitatea judecatorilor poate fi pusa la indoiala;
  • orice alte situatii prevazute de lege.

Astfel, petentii au semnalat instantei de judecata ca au suspiciuni fata de impartialitatea judecatorilor din Buzau, intrucat intimatul este o persoana cu “influenta la cel mai inalt nivel”, care ar fi avut probleme cu legea in trecut, dar fara a dovedi alegatiile mentionate la adresa partii adverse, respectiv la faptul ca prima instanta de judecata nu ar fi avut competenta materiala de solutionare a litigiului respectiv, intrucat terenul dupa apreciarea subiectiva a petentului ar valora cca.1 milion de lei, iar aspectul in sine nu a fost remediat nici in apel la Tribunalul Buzau, sens in care petentii nemultumiti apreciaza ca exista un risc de impartialitate al judecatorilor din cadrul Tribunalului Buzau.

Interesant este ca petentul in sustinerea aspectului valoric al terenului incident cauzei nu a adus argumente formale in sustinerea asertiunii, cu atat mai mult cu cat pretul vanzarii relevat in actele juridice de vanzare cumparare autentificate notarial in anul 2007, sus enuntate, a fost de 117.000 lei, sub valoarea stabilita prin NCPC (200.000 lei inclusiv), prag valoric aflat strict in competenta de solutionare a cererilor patrimoniale in prima instanta de catre Judecatorie.

Mai mult, pentru a “sensibiliza si atentiona” instanta de judecata, petentii au declarat “ca au formulat si plangere penala cu privire la savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu si fals intelectual cu ocazia legalizarii sentintei pronuntate in prima instanta, persoana facand parte din Tribunalul Buzau, astfel ca pentru o judecata impartiala solicita admiterea cererii de stramutare.”

Din cele sus enuntate putem constata ca in fapt Doloiu Gheorghe a intentionat, subliminal, sa induca o stare de temere completului de judecata in solutionarea favorabila a cauzei, cu atat mai mult in faza de contestatie in anulare, intimatii Doloiu au precizat, prin avocat, “ca nu au facut niciodata plangeri penale impotriva unui magistrat”, aspect ce denota o duplicitate verbala si o cale de inducere in eroare a instantei de judecata.

Pe de alta parte un alt motiv superfluu enuntat in fata instantei de catre avocatul petentului Doloiu este faptul ca ”petentii (adica Doloiu) au o perceptie negativa pe plan local (adica in municipiul Buzau, nn), mai ales cu privire la acest teren, ce are o suprafata destul de mare si este situat in apropierea instantelor de judecata, intr-o zona binecunoscuta si tranzitata”.

Astfel se poate observa la simpla citire hilaritatea sustinerilor de mai sus, dar si faptul ca acestea reflecta mai multe schimbari de comportament si trasaturi negative ale profilului moral al lui Doloiu Ghorghe, nascute in principal din avaritie, fabulatie, viclenie, victimizare, conflictualitate, tendinte de mitomanie si multe alte trasaturi negative de carater ale susnumitului.

De altfel, se poate deduce din comportamentul lui Doloiu Gheorghe, in raport de dorinta acestuia de acaparare multipla de terenuri litigioase prin diverse inginerii financiare, ideea ca acesta in fapt proiecteaza asupra partilor cu care se afla in contradictoriu posibilele sale actiuni si modul sau propriu de a gandi si de a actiona, aspect intarit si de spusele marelui filosof si logician Nae Ionescu referitoare la „Noi rasfrangem in afara de noi ceva care este in noi, ceva din ceea ce suntem noi. Aceasta o spun psihologii moderni. Acest dicton mistic, acest adevar dateaza de pe la anul 1200 si mistica n-a avut nevoie de stiinta, pentru ca sa descopere formula aceasta fundamentala, respectiv hotul striga hotii”.

In final dorim sa aratam, ca prin decizia penala nr. 173/2019 din 25 iunie 2019, Inalta Curte de Casatie si Justitie  l-a achitat pe Doloiu Gheorghe pentru infractiunea de spalare de bani, intrucat faptele imputate acestuia “nu realizeaza elementele de continut ale infractiunii de spalare de bani, prevazuta de art.29 alin.(1) lit.a) si b) din Legea nr.656/2002”. Dar la aceasta solutie juridica s-a ajuns, dupa cum reiese din lecturarea deciziei penale in cauza, pe fondul unor masuri procesuale  nelegale ale procurorului de caz ce au constat in:

  • emiterea Ordonantei de extindere a urmaririi penale din 19.01.2015 cand s-a dispus continuarea cercetarilor fata de suspectul Doloiu Gheorghe si altii sub aspectul savarsirii infractiunilor de complicitate la luare de mita, precum si de spalare de bani;
  • emiterea Ordonantei (nelegale) din 11.06.2015, la cererea unui inculpat, prin care s-a schimbat incadrarea juridica a faptelor retinute “in sarcina sa si a inculpatului Doloiu Gheorghe din infractiunea de luare de mita, respectiv complicitate la luare de mita, in infractiunea prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000, si complicitate la aceasta infractiune (folosirea influentei ori autoritatii de catre o persoana cu functie de conducere intr-un partid in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau foloase necuvenite).”
  • prin actul de sesizare a instantei (rechizitoriu) s-a dispus, printre altele, solutia de clasare, in temeiul art.16 lit.f) C.p.pen. fata de … si Doloiu Gheorghe pentru infractiunile de folosirea influentei si autoritatii conferite de functia de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru altul a unui folos necuvenit, respectiv de complicitate la aceasta infractiune, intrucat a intervenit prescriptia raspunderii penale, cei doi fiind trimisi doar pentru comiterea infractiunilor de spalare de bani (…), fapte ce constau, in cazul inculpatului Doloiu Gheorghe, in transferarea unor sume de bani prin contul personal si disimularea provenientei acestora prin acte de vanzare cumparare fictive…”.

Pe acest fond instanta ICCJ a fost nevoita sa cerceteze aspectele din rechizitoriu doar pentru infractiune de spalare de bani, infractiune ce nu a mai fost sutinuta de probatoriul administrat in cauza, nemaiexistand  acele elemente de natura a imprima un caracter infractional activitatii generatoare de bani murdari, sens in care s-a dat o solutie de achitare pentru Doloiu Gheorghe.

Cu toate acestea completul de judecata al ICCJ a specificat in considerentele deciziei penale anterior referita o serie de argumente logice cu putere de lucru judecat, ce arata ca  Doloiu Gheorghe a generat o serie de fapte ce intrunesc elementele constitutive ale unor infractiuni, dar care conform rechizitorului transmis de parchet, nu au reprezentat o investire a completului cu cercetarea judecatoreasca a acestor fapte prin actul de sesizare.

Astfel, in Decizia nr.674/05.12.2017 a ICCJ (complet de 3 judecatori), confirmata si de Decizia nr.173/2019 a ICCJ (complet de 5 judecatori), regasim urmatorele paragrafe, ce nu mai au nevoie de explicatii ulterioare:

  • La pag.50 se retine faptul ca “Avand in vedere aceste considerente, Inalta Curte constata, contrar celor sustinute de aparare, ca exista suficiente probe care fac dovada activitatii infractionale generatoare de fonduri ilicite, savarsite de inculpatii… si Doloiu Gheorghe …, respectiv complice, chiar daca este criticabila incadrarea juridica retinuta de procuror, adica infractiunea prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000, in forma autoratului si complicitatii, fapte pentru care, prin rechizitoriu, s-a dispus clasarea fata de ambii inculpati, ca urmare a interventiei prescriptiei raspunderii penale.”
  • La pag.52 se consemneaza ca “In primul rand, este de mentionat ca terenul de 14.085 mp care a facut obiectul promisiunii de vanzare cumparare din data de 08 noiembrie 2007, iar apoi al contractului de vanzare cumparare nr.2.197 din 21 noiembrie 2007, pentru pretul de 117.000 lei, acte autentice… cu Doloiu Gheorghe, reprezinta produsul infractiunii predicat savarsita de acesta in calitate de complice, situatie in care dobandirea sa nu reprezinta o infractiune distincta de cea care a generat bunul ilicit, intrucat s-ar incalca principiul ne bis in idem[2], asa cum s-a artat deja… Deci, este firesc ca inculpatul Doloiu Gheorghe sa nu fi platit pretul acestui teren, care, intrucat provenea din savarsirea infractiunii premisa la care a participat in calitate de complice, era suspus confiscarii speciale, masura ce nu poate fi luata, avand in vedere ca s-a dispus clasarea pentru actele sale de complicitate la comiterea faptei generatoare de fonduri ilicite.”
  • La pag.57 se consemneaza ca “Contrar celor aratate, se constata ca procurorul semnatar al rechizitoriului s-a limitat la a face mentiune, de o maniera abstracta, ca banii au fost folositi pentru a fi constituite depozite pe termen scurt, fara sa fie precizata data si numarul fiecarui depozit, pentru ca la final sa indice sume in lei si valuta retrase de inculpat, in perioada 18 februarie 2008 – martie 2010, din anumite conturi, care nu au fost individualizate nici prin numar si nici prin tipul de categorie … situatie in care este imposibil sa se constate daca operatiunile financiare efectuate se situeaza in sfera ilicitului penal sau reprezinta acte de folosire a banilor rezultati din infractiunea predicat…fara a se arata in ce a constat in concret actiunea de disimulare, nu poate fi calificata ca fiind un act de albire a banilor”.

In final putem concluziona, ca prin prescriptia raspunderii penale a lui Doloiu Gheorghe, cum s-a relevat in prezentul material, in sensul inlaturarii raspunderii penale pentru o infractiune datorita trecerii, in anumite conditii, a unui interval de timp si deci stingerea dreptului statului de a aplica pedeapsa cuvenita celui vinovat de savarsirea acelei infractiuni, respectiv faptul ca dispare  pedeapsa penala, prin aplicarea principiul non-raspunderii penale, nu inlatura fapta penala, vinovatia si paguba produsa, ca izvor ale altor tipuri de răspundere (civilă, patrimonială, etc).

Asteptam cu nerabdare sa vedem, daca autoritatile publice in drept se autosesizeaza in raport de cele anterior semnalate, in vederea stabilirii masurilor in consecinta. Vom reveni. (Cristina T.).

[1] https://adevarul.ro/stiri-locale/buzau/regia-autonoma-municipala-buzau-are-zilele-1762610.html

https://www.anrsc.ro/wp-content/uploads/2021/11/CV_Ionel_Tescaru.pdf

[2] art.6 Cpp “Nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni atunci când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică”.

Articole pe aceiasi tema:
Citeste in continuare
Publicitate
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Exclusiv

Sindicatul EUROPOL inițiază o documentare extensivă asupra calității uniformelor de Poliție – Ziarul Incisiv de Prahova

Prahova Mea

Publicat

acum 2 ore

pe

octombrie 4, 2024

De

Recent, situația din „Mafia deșeurilor” din Prahova a devenit din ce în ce mai alarmantă. Reamintim ca, pe fundalul politic, Florin Diaconu a revenit în funcția de conducere a Agenției pentru Protecția Mediului (APM) din Prahova începând cu 28 august 2021, având susținerea USR (aici).

 Structura infracțională și protecția institutională

Sub conducerea lui Diaconu, APM Prahova a manifestat comportamente clandestine, favorizând crearea unei rețele infracționale extinse, protejate de instituții de stat (aici), (aici), (aici), (aici), si (etc). Descoperirile recente indică o legătură strânsă între activitățile APM și interesele mafiote, arătând că deciziile neprofesionale servesc grupuri corupte mai degrabă decât binele public.

Sub conducerea sa, APM Prahova manifestă o formulă clandestină care a dus la crearea unei rețele infracționale extinse, având sprijinul sistemelor de protecție instituțională asigurate și securizate de la cele mai înalte niveluri. Luând în considerare noile sarcini date de conducerea de la București, se observă că deciziile luate sunt neconforme și neprofesionale, servind interesele unor grupuri mafiote.

Colaborarea cu grupările de criminalitate

Florin Diaconu este asociat cu indivizi suspectați de criminalitate economică, având întâlniri frecvente cu Cătălin Mureșan și alte figuri din mafia deșeurilor. Aceste întâlniri sugerează coordonarea unor acțiuni îndoielnice și campanii de denigrare menite să protejeze activitățile ilegale în domeniul deșeurilor.

Se încearcă ascunderea unor fapte prin intermediul unei dimensiuni avansate, iar structura mafiotă menționată a demarat o serie de activități care depășesc atribuțiile profesionale și de serviciu. Astfel, Florin Diaconu își petrece timpul la diferite cafenele, împreună cu diverse persoane din gruparea de criminalitate economică și financiară organizată pe care ziarul nostru o investighează de câțiva ani, acești indivizi fiind protejați de polițiști și magistrati corupți. Florin Diaconu îl însoțește aproape zilnic pe Cătălin Mureșan la întâlniri cu Asul de Trifla, C.S. și alții (probabil pentru a elabora o nouă campanie de denigrare, continuându-și activitățile ilegale în domeniul mafiei deșeurilor). Este necesară verificarea și a restaurantului Lacu Verde, care are legături cu Usurelu și vechea echipă de la Piritex.

Afacerea „Bomba Ecologică de la Pleașă”

Această afacere este exemplificată ca un caz emblematic al corupției și devierii proceselor legale. APM Prahova se află sub observarea autorităților, fiind acuzată că a emis autorizații fără a respecta procesul corect, în ciuda plângerilor legate de activitățile Recop Recycling SRL, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase (aici).

Amintim că povestea afacerii „Bomba ecologică de la Pleașă” este demnă de un film mafiot de la Hollywood. Datele acestei afaceri sunt explozive și implică mai mulți lideri din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Garda Națională de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Județean Prahova, și APM Prahova. „Mafia deșeurilor” reprezintă un nou fir roșu al Strategiei Naționale de Apărare a Țării, încadrarea fiind relevantă pentru siguranța națională.

Implicarea Poliției Corupte

Mureșan beneficiază de protecția unor ofițeri de poliție corupți care amenință concurenții și intervine în conflicte. Această colaborare dintre instituțiile statului și afacerile ilegale subliniază gravitatea problemei.

Recop Recycling SRL (CIF 31066129 J29/22/2013), situată pe Str. Fabricilor, 9, Pleașă, este o adevărată bombă ecologică care, în orice stat cu autorități funcționale, ar fi fost închisă de mult. Detalii obscure din viața miliardarului de carton Cătălin Mureșan indică faptul că acesta este „creierul” afacerilor cu deșeuri derulate de Recop Recycling SRL, firmă administrată de soția sa, Cătălin Mureșan, specializată în colectarea, transportul și procesarea deșeurilor periculoase.

Mai dezvăluim că Mureșan se laudă că i-a făcut un put forat unei deputate chiar în curtea casei din Ploiești? Ar fi de prisos. Și că Florin Diaconu făcea pe șoferul la această deputată și că îl sponsoriza cu bani pe Cătălin Mureșan? Tot de prisos ar fi. Mureșan a deținut anterior o altă societate, dar a ales să își desfășoare afacerile prin firma soției, deoarece este cercetat penal într-un dosar aflat în lucru la DNA. Protecția lui Mureșan este asigurată de „Nasicul de la Mașcati”, un ofițer din IPJ Prahova, și de alți ofițeri din structurile de investigare.

Aceste persoane amenință oamenii de afaceri concurenți și intervin în conflictele lui Mureșan, demonstrând implicarea directă a poliției.

Sa mai reamintim de accidentarea pe trecerea de pietoni a unei persoane, pe strada Praga din Ploiesti? Ar fi de prisos cu toate ca si de data aceasta ziarul Incisiv de Prahova a avut dreptate (aici). dosarul va zace la politie si va fi ingropat la parchet.

Conexiuni politice compromise

Radu Oprea, senator și ministru, este implicat în scandaluri de corupție legate de afaceri de deșeuri. Declarațiile sale financiare și conexiunile cu firmele de deșeuri relevante sugerează o rețea complexă de corupție și evaziune fiscală. (aici)

Se reamintește că Asul de Trefla are în spate pe ministrul Radu Oprea? Ar fi de prisos.

Mai mult, Mureșan se laudă că a realizat un put forat pentru o deputată în curtea casei sale din Ploiești. Este demn de menționat că Florin Diaconu acționa ca șofer pentru această deputată, oferindu-i sprijin financiar lui Cătălin Mureșan. De asemenea, se susține că Asul de Trefla ar avea legături cu ministrul Radu Oprea, care se află sub suspiciunea de corupție și are conexiuni îngrijorătoare cu mafia deșeurilor. (aici)

Practici ilegale și nereguli în managementul deșeurilor

Dovezile indică manipularea și neîndeplinirea obligațiilor legale de către diverse firme de gestionare a deșeurilor. Aceste activități sunt permisive pentru că autoritățile nu intervin ferm, iar abuzurile continuă.

În ultimii ani, România s-a confruntat cu scandaluri de corupție, iar senatorul PSD Ștefan-Radu Oprea este implicat în acuzații grave, inclusiv împrumuturi substanțiale pentru afaceri care ridică semne de întrebare cu privire la integritatea sa. Asocierea sa cu compania Eco Burn, înființată împreună cu Mihail Ștefănescu, cunoscut sub numele de „Trefla”, amplifică suspiciunile legate de activitățile sale. Eco Burn a obținut contracte cu Consiliul Județean Prahova, dar a fost ulterior subiectul unei anchete penale în legătură cu compania Urban Electric, de asemenea deținută de Oprea și Ștefănescu, pentru acuzații de evaziune fiscală și spălare de bani. Aceasta sugerează faptul că există o rețea complexă de corupție în care abuzurile sunt frecvente, iar Mihail Ștefănescu folosește tactici de amenințare și șantaj pentru a controla licitațiile de mediu și a obține profituri din contractele publice.

SGR Returo, o altă firmă implicată în gestionarea deșeurilor, a fost acuzată de fraudă și nerespectarea obligațiilor de colectare a deșeurilor de ambalaj, fără intervenție eficientă din partea autorităților. Scandalul Sterileco, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase, a scos la iveală legături îngrijorătoare cu politicieni de rang înalt, inclusiv Radu Oprea, și a evidențiat nereguli grave în gestionarea deșeurilor medicale.

Recent, s-a anunțat că SC Urban Icim a fost implicată în arderea deșeurilor medicale, iar poliția din Prahova a ales să nu intervină, protejând astfel afacerile ilegale. Presiunile asupra spitalelor pentru a accepta contractele persistă, iar angajații sunt contactați în mod discret pentru a-i convinge să se conformeze.

Investigațiile recente au dezvăluit că firma lui Cătălin Mureșan colaborează cu politicieni și ofițeri de poliție pentru a-și menține afacerile ilegale. Aceasta întărește ideea unei colaborări între politicieni și interlopi. De asemenea, tragedia recentă a unui asociat al lui „Trefla” a scos la iveală discuții despre preluarea afacerilor sale, în ciuda declarațiilor anterioare de separare.

Mafia continuă să opereze subteran, cu implicarea arderii și îngropării deșeurilor medicale. Întrebările care se ridică în privința contractelor valide încheiate de SC Recop Recycling cu alte firme și activitățile raportate către APM Prahova devin tot mai presante, așteptându-se răspunsuri clare în fața acestor acuzații grave (aici).

Rolul Instituțiilor Statului

Se ridică întrebări întemeiate referitoare la colaborarea dintre APM, Garda Națională de Mediu și alte instituții sau dacă APM a raportat corect cantitățile de deșeuri gestionate. Aceasta ar putea indica o complicitate generalizată în gestionarea acestor activități ilegale.

Astfel, având în vedere că Florin Diaconu deține un rol important în această grupare de criminalitate economică și financiară organizată, se nasc următoarele întrebări:

Sunt valabile contractele încheiate de S.C. RECOP RECYCLING, coordonată de Cătălin Mureșan, cu alte firme? A transmis aceasta către APM Prahova evidența cantităților de deșeuri generate și colectate? Ce sesizări sau petiții referitoare la activitatea desfășurată de Recop a soluționat APM Prahova? Ce notificări a formulat APM Prahova în legătură cu activitatea Recop? A colaborat APM Prahova cu structura Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Prahova, adică a transmis Gărzii notificări referitoare la activitatea Recop? Care a fost motivul pentru care Recop a obținut viza anuală pentru autorizația de mediu, în condițiile în care au fost înregistrate reclamații legate de activitățile desfășurate de Recop (vizita pe amplasament)? Ce coduri de deșeuri a primit Recop prin autorizația de mediu, având în vedere că multe dintre aceste deșeuri sunt depozitate în condiții improprii? Ținând cont de tipurile de deșeuri periculoase colectate și generate la vizita pe amplasament a reprezentantului APM Prahova pentru acordarea deciziei de viză anuală, ce s-a consemnat în procesul verbal de verificare a amplasamentului? Recop deține contracte valabile pentru preluarea și valorificarea deșeurilor colectate și generate? Cele încheiate cu diverse societăți…

Concluzie

Situația din Prahova reflectă o problemă profundă de corupție și activități ilegale în domeniul gestionării deșeurilor. Relațiile strânse dintre politicieni, ofițeri de poliție corupți și indivizi implicați în mafia deșeurilor subliniază necesitatea unei intervenții urgente din partea autorităților pentru a proteja sănătatea publică și mediul. Vom reveni cu angajarile lui Florin Diaconu la APM cu dedicatie pentru PSD Prahova. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

„O absurditate care pune în pericol Siguranța Publică” – Ziarul Incisiv de Prahova

Prahova Mea

Publicat

acum 6 ore

pe

octombrie 4, 2024

De

Recent, situația din „Mafia deșeurilor” din Prahova a devenit din ce în ce mai alarmantă. Reamintim ca, pe fundalul politic, Florin Diaconu a revenit în funcția de conducere a Agenției pentru Protecția Mediului (APM) din Prahova începând cu 28 august 2021, având susținerea USR (aici).

 Structura infracțională și protecția institutională

Sub conducerea lui Diaconu, APM Prahova a manifestat comportamente clandestine, favorizând crearea unei rețele infracționale extinse, protejate de instituții de stat (aici), (aici), (aici), (aici), si (etc). Descoperirile recente indică o legătură strânsă între activitățile APM și interesele mafiote, arătând că deciziile neprofesionale servesc grupuri corupte mai degrabă decât binele public.

Sub conducerea sa, APM Prahova manifestă o formulă clandestină care a dus la crearea unei rețele infracționale extinse, având sprijinul sistemelor de protecție instituțională asigurate și securizate de la cele mai înalte niveluri. Luând în considerare noile sarcini date de conducerea de la București, se observă că deciziile luate sunt neconforme și neprofesionale, servind interesele unor grupuri mafiote.

Colaborarea cu grupările de criminalitate

Florin Diaconu este asociat cu indivizi suspectați de criminalitate economică, având întâlniri frecvente cu Cătălin Mureșan și alte figuri din mafia deșeurilor. Aceste întâlniri sugerează coordonarea unor acțiuni îndoielnice și campanii de denigrare menite să protejeze activitățile ilegale în domeniul deșeurilor.

Se încearcă ascunderea unor fapte prin intermediul unei dimensiuni avansate, iar structura mafiotă menționată a demarat o serie de activități care depășesc atribuțiile profesionale și de serviciu. Astfel, Florin Diaconu își petrece timpul la diferite cafenele, împreună cu diverse persoane din gruparea de criminalitate economică și financiară organizată pe care ziarul nostru o investighează de câțiva ani, acești indivizi fiind protejați de polițiști și magistrati corupți. Florin Diaconu îl însoțește aproape zilnic pe Cătălin Mureșan la întâlniri cu Asul de Trifla, C.S. și alții (probabil pentru a elabora o nouă campanie de denigrare, continuându-și activitățile ilegale în domeniul mafiei deșeurilor). Este necesară verificarea și a restaurantului Lacu Verde, care are legături cu Usurelu și vechea echipă de la Piritex.

Afacerea „Bomba Ecologică de la Pleașă”

Această afacere este exemplificată ca un caz emblematic al corupției și devierii proceselor legale. APM Prahova se află sub observarea autorităților, fiind acuzată că a emis autorizații fără a respecta procesul corect, în ciuda plângerilor legate de activitățile Recop Recycling SRL, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase (aici).

Amintim că povestea afacerii „Bomba ecologică de la Pleașă” este demnă de un film mafiot de la Hollywood. Datele acestei afaceri sunt explozive și implică mai mulți lideri din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Garda Națională de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Județean Prahova, și APM Prahova. „Mafia deșeurilor” reprezintă un nou fir roșu al Strategiei Naționale de Apărare a Țării, încadrarea fiind relevantă pentru siguranța națională.

Implicarea Poliției Corupte

Mureșan beneficiază de protecția unor ofițeri de poliție corupți care amenință concurenții și intervine în conflicte. Această colaborare dintre instituțiile statului și afacerile ilegale subliniază gravitatea problemei.

Recop Recycling SRL (CIF 31066129 J29/22/2013), situată pe Str. Fabricilor, 9, Pleașă, este o adevărată bombă ecologică care, în orice stat cu autorități funcționale, ar fi fost închisă de mult. Detalii obscure din viața miliardarului de carton Cătălin Mureșan indică faptul că acesta este „creierul” afacerilor cu deșeuri derulate de Recop Recycling SRL, firmă administrată de soția sa, Cătălin Mureșan, specializată în colectarea, transportul și procesarea deșeurilor periculoase.

Mai dezvăluim că Mureșan se laudă că i-a făcut un put forat unei deputate chiar în curtea casei din Ploiești? Ar fi de prisos. Și că Florin Diaconu făcea pe șoferul la această deputată și că îl sponsoriza cu bani pe Cătălin Mureșan? Tot de prisos ar fi. Mureșan a deținut anterior o altă societate, dar a ales să își desfășoare afacerile prin firma soției, deoarece este cercetat penal într-un dosar aflat în lucru la DNA. Protecția lui Mureșan este asigurată de „Nasicul de la Mașcati”, un ofițer din IPJ Prahova, și de alți ofițeri din structurile de investigare.

Aceste persoane amenință oamenii de afaceri concurenți și intervin în conflictele lui Mureșan, demonstrând implicarea directă a poliției.

Sa mai reamintim de accidentarea pe trecerea de pietoni a unei persoane, pe strada Praga din Ploiesti? Ar fi de prisos cu toate ca si de data aceasta ziarul Incisiv de Prahova a avut dreptate (aici). dosarul va zace la politie si va fi ingropat la parchet.

Conexiuni politice compromise

Radu Oprea, senator și ministru, este implicat în scandaluri de corupție legate de afaceri de deșeuri. Declarațiile sale financiare și conexiunile cu firmele de deșeuri relevante sugerează o rețea complexă de corupție și evaziune fiscală. (aici)

Se reamintește că Asul de Trefla are în spate pe ministrul Radu Oprea? Ar fi de prisos.

Mai mult, Mureșan se laudă că a realizat un put forat pentru o deputată în curtea casei sale din Ploiești. Este demn de menționat că Florin Diaconu acționa ca șofer pentru această deputată, oferindu-i sprijin financiar lui Cătălin Mureșan. De asemenea, se susține că Asul de Trefla ar avea legături cu ministrul Radu Oprea, care se află sub suspiciunea de corupție și are conexiuni îngrijorătoare cu mafia deșeurilor. (aici)

Practici ilegale și nereguli în managementul deșeurilor

Dovezile indică manipularea și neîndeplinirea obligațiilor legale de către diverse firme de gestionare a deșeurilor. Aceste activități sunt permisive pentru că autoritățile nu intervin ferm, iar abuzurile continuă.

În ultimii ani, România s-a confruntat cu scandaluri de corupție, iar senatorul PSD Ștefan-Radu Oprea este implicat în acuzații grave, inclusiv împrumuturi substanțiale pentru afaceri care ridică semne de întrebare cu privire la integritatea sa. Asocierea sa cu compania Eco Burn, înființată împreună cu Mihail Ștefănescu, cunoscut sub numele de „Trefla”, amplifică suspiciunile legate de activitățile sale. Eco Burn a obținut contracte cu Consiliul Județean Prahova, dar a fost ulterior subiectul unei anchete penale în legătură cu compania Urban Electric, de asemenea deținută de Oprea și Ștefănescu, pentru acuzații de evaziune fiscală și spălare de bani. Aceasta sugerează faptul că există o rețea complexă de corupție în care abuzurile sunt frecvente, iar Mihail Ștefănescu folosește tactici de amenințare și șantaj pentru a controla licitațiile de mediu și a obține profituri din contractele publice.

SGR Returo, o altă firmă implicată în gestionarea deșeurilor, a fost acuzată de fraudă și nerespectarea obligațiilor de colectare a deșeurilor de ambalaj, fără intervenție eficientă din partea autorităților. Scandalul Sterileco, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase, a scos la iveală legături îngrijorătoare cu politicieni de rang înalt, inclusiv Radu Oprea, și a evidențiat nereguli grave în gestionarea deșeurilor medicale.

Recent, s-a anunțat că SC Urban Icim a fost implicată în arderea deșeurilor medicale, iar poliția din Prahova a ales să nu intervină, protejând astfel afacerile ilegale. Presiunile asupra spitalelor pentru a accepta contractele persistă, iar angajații sunt contactați în mod discret pentru a-i convinge să se conformeze.

Investigațiile recente au dezvăluit că firma lui Cătălin Mureșan colaborează cu politicieni și ofițeri de poliție pentru a-și menține afacerile ilegale. Aceasta întărește ideea unei colaborări între politicieni și interlopi. De asemenea, tragedia recentă a unui asociat al lui „Trefla” a scos la iveală discuții despre preluarea afacerilor sale, în ciuda declarațiilor anterioare de separare.

Mafia continuă să opereze subteran, cu implicarea arderii și îngropării deșeurilor medicale. Întrebările care se ridică în privința contractelor valide încheiate de SC Recop Recycling cu alte firme și activitățile raportate către APM Prahova devin tot mai presante, așteptându-se răspunsuri clare în fața acestor acuzații grave (aici).

Rolul Instituțiilor Statului

Se ridică întrebări întemeiate referitoare la colaborarea dintre APM, Garda Națională de Mediu și alte instituții sau dacă APM a raportat corect cantitățile de deșeuri gestionate. Aceasta ar putea indica o complicitate generalizată în gestionarea acestor activități ilegale.

Astfel, având în vedere că Florin Diaconu deține un rol important în această grupare de criminalitate economică și financiară organizată, se nasc următoarele întrebări:

Sunt valabile contractele încheiate de S.C. RECOP RECYCLING, coordonată de Cătălin Mureșan, cu alte firme? A transmis aceasta către APM Prahova evidența cantităților de deșeuri generate și colectate? Ce sesizări sau petiții referitoare la activitatea desfășurată de Recop a soluționat APM Prahova? Ce notificări a formulat APM Prahova în legătură cu activitatea Recop? A colaborat APM Prahova cu structura Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Prahova, adică a transmis Gărzii notificări referitoare la activitatea Recop? Care a fost motivul pentru care Recop a obținut viza anuală pentru autorizația de mediu, în condițiile în care au fost înregistrate reclamații legate de activitățile desfășurate de Recop (vizita pe amplasament)? Ce coduri de deșeuri a primit Recop prin autorizația de mediu, având în vedere că multe dintre aceste deșeuri sunt depozitate în condiții improprii? Ținând cont de tipurile de deșeuri periculoase colectate și generate la vizita pe amplasament a reprezentantului APM Prahova pentru acordarea deciziei de viză anuală, ce s-a consemnat în procesul verbal de verificare a amplasamentului? Recop deține contracte valabile pentru preluarea și valorificarea deșeurilor colectate și generate? Cele încheiate cu diverse societăți…

Concluzie

Situația din Prahova reflectă o problemă profundă de corupție și activități ilegale în domeniul gestionării deșeurilor. Relațiile strânse dintre politicieni, ofițeri de poliție corupți și indivizi implicați în mafia deșeurilor subliniază necesitatea unei intervenții urgente din partea autorităților pentru a proteja sănătatea publică și mediul. Vom reveni cu angajarile lui Florin Diaconu la APM cu dedicatie pentru PSD Prahova. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Penitenciarul Berceni, directorul Matei Valentin și legăturile intunecate cu afaceristul Mihai Tufan – Ziarul Incisiv de Prahova

Prahova Mea

Publicat

acum 10 ore

pe

octombrie 4, 2024

De

Recent, situația din „Mafia deșeurilor” din Prahova a devenit din ce în ce mai alarmantă. Reamintim ca, pe fundalul politic, Florin Diaconu a revenit în funcția de conducere a Agenției pentru Protecția Mediului (APM) din Prahova începând cu 28 august 2021, având susținerea USR (aici).

 Structura infracțională și protecția institutională

Sub conducerea lui Diaconu, APM Prahova a manifestat comportamente clandestine, favorizând crearea unei rețele infracționale extinse, protejate de instituții de stat (aici), (aici), (aici), (aici), si (etc). Descoperirile recente indică o legătură strânsă între activitățile APM și interesele mafiote, arătând că deciziile neprofesionale servesc grupuri corupte mai degrabă decât binele public.

Sub conducerea sa, APM Prahova manifestă o formulă clandestină care a dus la crearea unei rețele infracționale extinse, având sprijinul sistemelor de protecție instituțională asigurate și securizate de la cele mai înalte niveluri. Luând în considerare noile sarcini date de conducerea de la București, se observă că deciziile luate sunt neconforme și neprofesionale, servind interesele unor grupuri mafiote.

Colaborarea cu grupările de criminalitate

Florin Diaconu este asociat cu indivizi suspectați de criminalitate economică, având întâlniri frecvente cu Cătălin Mureșan și alte figuri din mafia deșeurilor. Aceste întâlniri sugerează coordonarea unor acțiuni îndoielnice și campanii de denigrare menite să protejeze activitățile ilegale în domeniul deșeurilor.

Se încearcă ascunderea unor fapte prin intermediul unei dimensiuni avansate, iar structura mafiotă menționată a demarat o serie de activități care depășesc atribuțiile profesionale și de serviciu. Astfel, Florin Diaconu își petrece timpul la diferite cafenele, împreună cu diverse persoane din gruparea de criminalitate economică și financiară organizată pe care ziarul nostru o investighează de câțiva ani, acești indivizi fiind protejați de polițiști și magistrati corupți. Florin Diaconu îl însoțește aproape zilnic pe Cătălin Mureșan la întâlniri cu Asul de Trifla, C.S. și alții (probabil pentru a elabora o nouă campanie de denigrare, continuându-și activitățile ilegale în domeniul mafiei deșeurilor). Este necesară verificarea și a restaurantului Lacu Verde, care are legături cu Usurelu și vechea echipă de la Piritex.

Afacerea „Bomba Ecologică de la Pleașă”

Această afacere este exemplificată ca un caz emblematic al corupției și devierii proceselor legale. APM Prahova se află sub observarea autorităților, fiind acuzată că a emis autorizații fără a respecta procesul corect, în ciuda plângerilor legate de activitățile Recop Recycling SRL, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase (aici).

Amintim că povestea afacerii „Bomba ecologică de la Pleașă” este demnă de un film mafiot de la Hollywood. Datele acestei afaceri sunt explozive și implică mai mulți lideri din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Garda Națională de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Județean Prahova, și APM Prahova. „Mafia deșeurilor” reprezintă un nou fir roșu al Strategiei Naționale de Apărare a Țării, încadrarea fiind relevantă pentru siguranța națională.

Implicarea Poliției Corupte

Mureșan beneficiază de protecția unor ofițeri de poliție corupți care amenință concurenții și intervine în conflicte. Această colaborare dintre instituțiile statului și afacerile ilegale subliniază gravitatea problemei.

Recop Recycling SRL (CIF 31066129 J29/22/2013), situată pe Str. Fabricilor, 9, Pleașă, este o adevărată bombă ecologică care, în orice stat cu autorități funcționale, ar fi fost închisă de mult. Detalii obscure din viața miliardarului de carton Cătălin Mureșan indică faptul că acesta este „creierul” afacerilor cu deșeuri derulate de Recop Recycling SRL, firmă administrată de soția sa, Cătălin Mureșan, specializată în colectarea, transportul și procesarea deșeurilor periculoase.

Mai dezvăluim că Mureșan se laudă că i-a făcut un put forat unei deputate chiar în curtea casei din Ploiești? Ar fi de prisos. Și că Florin Diaconu făcea pe șoferul la această deputată și că îl sponsoriza cu bani pe Cătălin Mureșan? Tot de prisos ar fi. Mureșan a deținut anterior o altă societate, dar a ales să își desfășoare afacerile prin firma soției, deoarece este cercetat penal într-un dosar aflat în lucru la DNA. Protecția lui Mureșan este asigurată de „Nasicul de la Mașcati”, un ofițer din IPJ Prahova, și de alți ofițeri din structurile de investigare.

Aceste persoane amenință oamenii de afaceri concurenți și intervin în conflictele lui Mureșan, demonstrând implicarea directă a poliției.

Sa mai reamintim de accidentarea pe trecerea de pietoni a unei persoane, pe strada Praga din Ploiesti? Ar fi de prisos cu toate ca si de data aceasta ziarul Incisiv de Prahova a avut dreptate (aici). dosarul va zace la politie si va fi ingropat la parchet.

Conexiuni politice compromise

Radu Oprea, senator și ministru, este implicat în scandaluri de corupție legate de afaceri de deșeuri. Declarațiile sale financiare și conexiunile cu firmele de deșeuri relevante sugerează o rețea complexă de corupție și evaziune fiscală. (aici)

Se reamintește că Asul de Trefla are în spate pe ministrul Radu Oprea? Ar fi de prisos.

Mai mult, Mureșan se laudă că a realizat un put forat pentru o deputată în curtea casei sale din Ploiești. Este demn de menționat că Florin Diaconu acționa ca șofer pentru această deputată, oferindu-i sprijin financiar lui Cătălin Mureșan. De asemenea, se susține că Asul de Trefla ar avea legături cu ministrul Radu Oprea, care se află sub suspiciunea de corupție și are conexiuni îngrijorătoare cu mafia deșeurilor. (aici)

Practici ilegale și nereguli în managementul deșeurilor

Dovezile indică manipularea și neîndeplinirea obligațiilor legale de către diverse firme de gestionare a deșeurilor. Aceste activități sunt permisive pentru că autoritățile nu intervin ferm, iar abuzurile continuă.

În ultimii ani, România s-a confruntat cu scandaluri de corupție, iar senatorul PSD Ștefan-Radu Oprea este implicat în acuzații grave, inclusiv împrumuturi substanțiale pentru afaceri care ridică semne de întrebare cu privire la integritatea sa. Asocierea sa cu compania Eco Burn, înființată împreună cu Mihail Ștefănescu, cunoscut sub numele de „Trefla”, amplifică suspiciunile legate de activitățile sale. Eco Burn a obținut contracte cu Consiliul Județean Prahova, dar a fost ulterior subiectul unei anchete penale în legătură cu compania Urban Electric, de asemenea deținută de Oprea și Ștefănescu, pentru acuzații de evaziune fiscală și spălare de bani. Aceasta sugerează faptul că există o rețea complexă de corupție în care abuzurile sunt frecvente, iar Mihail Ștefănescu folosește tactici de amenințare și șantaj pentru a controla licitațiile de mediu și a obține profituri din contractele publice.

SGR Returo, o altă firmă implicată în gestionarea deșeurilor, a fost acuzată de fraudă și nerespectarea obligațiilor de colectare a deșeurilor de ambalaj, fără intervenție eficientă din partea autorităților. Scandalul Sterileco, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase, a scos la iveală legături îngrijorătoare cu politicieni de rang înalt, inclusiv Radu Oprea, și a evidențiat nereguli grave în gestionarea deșeurilor medicale.

Recent, s-a anunțat că SC Urban Icim a fost implicată în arderea deșeurilor medicale, iar poliția din Prahova a ales să nu intervină, protejând astfel afacerile ilegale. Presiunile asupra spitalelor pentru a accepta contractele persistă, iar angajații sunt contactați în mod discret pentru a-i convinge să se conformeze.

Investigațiile recente au dezvăluit că firma lui Cătălin Mureșan colaborează cu politicieni și ofițeri de poliție pentru a-și menține afacerile ilegale. Aceasta întărește ideea unei colaborări între politicieni și interlopi. De asemenea, tragedia recentă a unui asociat al lui „Trefla” a scos la iveală discuții despre preluarea afacerilor sale, în ciuda declarațiilor anterioare de separare.

Mafia continuă să opereze subteran, cu implicarea arderii și îngropării deșeurilor medicale. Întrebările care se ridică în privința contractelor valide încheiate de SC Recop Recycling cu alte firme și activitățile raportate către APM Prahova devin tot mai presante, așteptându-se răspunsuri clare în fața acestor acuzații grave (aici).

Rolul Instituțiilor Statului

Se ridică întrebări întemeiate referitoare la colaborarea dintre APM, Garda Națională de Mediu și alte instituții sau dacă APM a raportat corect cantitățile de deșeuri gestionate. Aceasta ar putea indica o complicitate generalizată în gestionarea acestor activități ilegale.

Astfel, având în vedere că Florin Diaconu deține un rol important în această grupare de criminalitate economică și financiară organizată, se nasc următoarele întrebări:

Sunt valabile contractele încheiate de S.C. RECOP RECYCLING, coordonată de Cătălin Mureșan, cu alte firme? A transmis aceasta către APM Prahova evidența cantităților de deșeuri generate și colectate? Ce sesizări sau petiții referitoare la activitatea desfășurată de Recop a soluționat APM Prahova? Ce notificări a formulat APM Prahova în legătură cu activitatea Recop? A colaborat APM Prahova cu structura Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Prahova, adică a transmis Gărzii notificări referitoare la activitatea Recop? Care a fost motivul pentru care Recop a obținut viza anuală pentru autorizația de mediu, în condițiile în care au fost înregistrate reclamații legate de activitățile desfășurate de Recop (vizita pe amplasament)? Ce coduri de deșeuri a primit Recop prin autorizația de mediu, având în vedere că multe dintre aceste deșeuri sunt depozitate în condiții improprii? Ținând cont de tipurile de deșeuri periculoase colectate și generate la vizita pe amplasament a reprezentantului APM Prahova pentru acordarea deciziei de viză anuală, ce s-a consemnat în procesul verbal de verificare a amplasamentului? Recop deține contracte valabile pentru preluarea și valorificarea deșeurilor colectate și generate? Cele încheiate cu diverse societăți…

Concluzie

Situația din Prahova reflectă o problemă profundă de corupție și activități ilegale în domeniul gestionării deșeurilor. Relațiile strânse dintre politicieni, ofițeri de poliție corupți și indivizi implicați în mafia deșeurilor subliniază necesitatea unei intervenții urgente din partea autorităților pentru a proteja sănătatea publică și mediul. Vom reveni cu angajarile lui Florin Diaconu la APM cu dedicatie pentru PSD Prahova. (Cristina T.).

Citeste in continuare
Advertisement


Ultimile Noutăți din Prahova

Social9 ore inainte

Cum va transforma Ceara Epilat Roial Titan Roz experienta de epilat

Roial Ceara Epilat Titan Roz a devenit rapid un favorit printre persoanele care doresc sa se bucure de o epilare...
Social2 zile inainte

De ce un service de calculatoare este esențial

Într-o lume în care tehnologia joacă un rol crucial în viața de zi cu zi, funcționarea optimă a calculatoarelor este...
administrare roviniete parc auto administrare roviniete parc auto
Afaceri4 zile inainte

Rovinieta Online  – avantaje pentru companii

Companiile care aleg să cumpere rovinieta online se bucură în ziua de azi cu câteva avantaje aduse în prim plan...
SocialO săptămână inainte

Cafeaua Artizanală – Plăcerea Fină a Aromelor Naturale

Cafeaua reprezintă pentru mulți dintre noi un ritual zilnic, iar calitatea băuturii joacă un rol esențial în experiența gustativă și...
SocialO săptămână inainte

Baloanele Elementul Cheie pentru o Atmosfera de Neuitat

Baloanele sunt accesorii esențiale în orice petrecere sau eveniment special. Indiferent de ocazie, acestea aduc o notă de bucurie și...
figurine 3d personalizate figurine 3d personalizate
Social2 săptămâni inainte

Figurine 3D personalizate: De la concept la realitate în miniatură

În ultimii ani, figurinele 3D personalizate au devenit foarte populare. Capacitatea de a crea o versiune miniaturală personalizată a ta,...
Lazăr Ion Marian Lazăr Ion Marian
Social2 săptămâni inainte

Surpriză în politica Vâlceană! Deputatul Lazăr Ion Marian a demisionat din USR şi s-a înscris în PNL!

Politica Vâlceană a avut parte de o surpriză odată cu începutul noii sesiuni parlamentare atunci când Deputatul Lazăr Ion Marian...
Test poligraf Test poligraf
Social2 săptămâni inainte

Test poligraf în strategia pentru apărarea legală: Sfaturi pentru avocați

În România, discuțiile în jurul testelor poligraf rămân adesea controversate și insuficient clarificate, atât în rândul populației generale, cât și...
Eveniment3 săptămâni inainte

Quickmobile.ro aduce ambele versiuni ale iPhone 16: WORLD și EU – Precomenzi disponibile acum cu 3 ani de garanție inclusă!

Quickmobile.ro își consolidează poziția de lider pe piața dispozitivelor tech premium din România prin aducerea în exclusivitate a noii serii...
Eveniment3 săptămâni inainte

Navitel: Lansarea noilor transmitatoare FM de ultimă generație

Navitel, lider global în furnizarea de soluții inovatoare pentru navigație și tehnologii pentru mașini, anunță cu entuziasm lansarea unei noi...
Administrație locală4 săptămâni inainte

Primul spot de prezidențiabil al lui Nicolae Ciucă

Nicolae Ciucă dezvăluie coperta cărții sale printr-un clip! Ciucă și-a lansat clip despre cariera militară. Pentru prima oară Ciucă difuzează...
Test poligraf Test poligraf
Social1 lună inainte

Test poligraf la angajare? DA, un instrument tot mai folosit de marile companii

În ultimii ani, companiile s-au confruntat cu provocări tot mai complexe în procesul de recrutare și selecție a angajaților. Pe...
verificare rovinieta online verificare rovinieta online
Afaceri1 lună inainte

Cum scapi legal de amenda rovinieta?  

CNAIR reușește an de an să „premieze” foarte mulți șoferi în România cu o veritabilă amendă rovinietă, în valoare minimă...
Social2 luni inainte

Costurile pentru tractări auto explicate: ce trebuie să știi despre tarife și servicii

Când te confrunți cu o defecțiune auto sau un accident, ultima grijă ar trebui să fie confuzia legată de costurile...
Eveniment2 luni inainte

#HONORtheChallenger: O mișcare virală pe social media, susținută de sportivi, aduce în prim-plan provocările persoanelor cu ALS

#HONORtheChallenger explorează potențialul Multimodal AI în sprijinirea persoanelor cu mobilitate redusă. [București, România – 14 august, 2024] O provocare virală pe...
Social2 luni inainte

Loviștea: Tradiție și calitate din inima Vâlcii

Fondată în 1998, „Loviștea” este o afacere de familie ce și-a început povestea în comuna Perișani, județul Vâlcea. Cu rădăcini...
Eveniment2 luni inainte

Noile laptopuri Acer Swift 14 AI sunt disponibile în România

Noile Acer Swift 14 AI, cu performanțe și autonomie excepționale și echipate cu unele din cele mai rapide și eficiente...
Eveniment2 luni inainte

Noul flagship NAVITEL R99 4K – Camera de bord care revoluționează prin design și funcționalități

Navitel, o companie foarte importantă în furnizarea de soluții auto inteligente, anunță cu mândrie lansarea celui mai nou produs din...

Știrile Săptămânii