Exclusiv
EXCLUSIV/Se pregateste un atac de proportii la adresa natiunii romane

Publicat
acum 3 anipe

S.R.I. incalca legea! Documente! Se confirma dezvaluirile effectuate pe aceasta tema de fostii ofiteri S.R.I, Adrian Radu, Dedu Ion, Florea Daniel (cei doi dezvaluind in ultimul an aceste ilegalitati in emisiunea „Secretele Sistemului” de la Nasul Tv), Gulianu Florian, etc.
Înalta Curte de Justiție a avizat un mandat de interceptare pe securitate națională cerut de SRI în 9 noiembrie 2011 pentru urmărirea unui număr de telefon din Israel pe numele lui Elan Schwartzenberg, omul de afaceri care a plecat în 2012 din România și este dat în urmărire internațională.
SRI nu are atribuții în afara teritoriului României, conform legii, precizeaza Flux 24.
Mandatul indică că SRI a acționat în afara teritoriului României inclusiv prin interceptarea unui număr de telefon mobil din Israel.
Interceptarea din Israel a fost mai apoi prelungită de mai multe ori conform documentelor prezentate de B1 Tv.
Mandatul de supraveghere care prevedea supravegherea totală în România, dar și a numărului de telefon din Israel, a fost prezentat vineri seară la B1 când omul de afaceri a acordat un interviu în exclusivitate postului de televiziune.
Documentul prezentat de Sorina Matei, jurnalista care a realizat interviul cu Schwartzenberg, nu a fost însă comentat, ci doar prezentat pe ecran.
În emisiunea de la B1, deputatul PMP Robert Turcescu a spus că și în 2017 a fost ascultat numărul israelian de mobil al omului de afaceri conform unor informații pe care le-a obținut din surse de încredere.
Documentul Înaltei Curți de Justiție la cererea SRI poate provoca un scandal internațional, în special cu Israelul.
Interceptările făcute de serviciile secrete în țări străine au dus la mai multe scandaluri în ultimii ani, în special între NSA din SUA și Germania, Franța și alte țări europene.
Acum există dovada că SRI a interceptat cel puțin un număr de telefon din Israel.
”Realitatea a fost furată de Cozmin Gușă și Marcel Păcuraru, prin falsificarea semnăturii mele și cu susținerea unora din sistem”, a declarat Elan Schwartzenberg într-un interviu în exclusivitate la B1 Tv.
După o pauză de șase ani, Elan Schwartzenberg, omul de afaceri cu mandat internațional de arestare, a vorbit în exclusivitate pentru B1 TV, în emisiunea ”Actualitatea Românească” moderată de Sorina Matei.
În 2012 m-a avertizat cineva din SRI, din cercul apropiat lui Coldea, că mi se vor face înscenări și multiple dosare și să plec din țară, a susținut el.
În interviul luat pe teritoriul statului Israel, Elan Schwartzenberg a răspuns, pentru prima dată după șase ani, acuzațiilor oficiale și neoficiale ce i se aduc.
Acesta a mai declarat că Sebastian Ghiță i-a spus că are susținerea totală a lui Florian Coldea. Ulterior și-a dat seama că Ghiță a spus adevărul și chiar e susținut de Coldea.
El a mai spus că Dorin Cocoș la sugestia SRI a sponsorizat Realitatea Tv cu 500.000 de euro.
Omul de afaceri a vorbit şi despre o întâlnire cu Dorin Cocoş, care a avut loc în biroul unui prieten de-al său.
„A spus că a evitat să mă sune pentru că sunt urmărit, că e rău ce fac cu Realitatea că e sub protecţia lui Coldea. Generalul Coldea i-a cerut 500.000 de euro către Realitatea ceea ce a şi făcut”, a declarat omul de afaceri.
Elan Schwartzenberg a mai povestit care au fost rolurile jucate de Cozmin Gușă și Marcel Păcuraru. Totodată, acesta a mai declarat că a fost anunțat de lichidator că se fac presiuni extrem de mari din partea SRI.
Schwartzenberg a mai spus că nu s-a întâlnit niciodată cu Florian Coldea, dar a vorbit cu George Maior în 2012.
„Eu trebuia să mă duc la generalul Coldea şi nu ştiu, să îi pup inelul sau ghiulul, să îi jur credinţă, nu ştiu. Nu m-am întâlnit niciodată cu Coldea. Cu domnul Maior m-am văzut o singură dată la o discuţie după ce am preluat Realitatea. Domnul Maior m-a rugat să trec pe la generalul Coldea şi nu s-a mai întâmplat acest lucru. Pur şi simplu nu s-a mai întâmplat. Am discutat cu domnul Maior despre multiple teme, inclusiv despre Realitatea. Dorinţa lui era ca acest post de televizune să le ofere susţinere în interese naţionale. A fost o discuţie absolut legitimă. Asta se întâmpla în 2012”, a mai declarat Schwartzenberg.
Afaceristul a mai spus că se vedea ocazional şi cu fostul şef SRI Bucureşti, Vasile Cămărăscu, a cărui logodnică, Irina Chirica, a fost adusă de el în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Realitatea Tv.
Schwartzenberg a mai susținut că aşa-numitul Grup de la Monaco nu reprezintă nimic în comparaţie cu procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, Klaus Iohannis sau Florian Coldea.
„Grupul de la Monaco e zero barat ca influenţă pe lângă Coldea, Kovesi, Iohannis”, a declarat Elan Schwartzenberg, într-un interviu acordat B1 TV.
În momentul în care i s-a atras atenţia că aceştia sunt oficiali ai statului român, Schwartzenberg a completat: „Când statul român funcţionează pe sisteme staliniste, influenţa devine forţă letală”.
Cât priveşte aşa-numitul Grup de la Monaco, despre care se spune că este format din milionari influenţă, omul de afaceri a declarat că unii nici nu se cunosc între ei, iar alţii au fost o singură dată la Monaco.
„Grupul de la Monaco- jumătate dintre ei au fost cel mult într-un hotel la Monaco, majoritatea este împărţită în mici bisericuţe, dar nu au relaţii personale. Eu ştiam două, trei persoane la nivel de prieteni”, a mai spus Schwartzenberg.
„M-am întâlnit în 2011 (n.r.: cu Sebastian Ghiţă) şi mi-a spus <<Îmi cer scuze pentru ce voi face. Sunt captiv la SRI şi DNA. Am intrat într-un joc foarte mare, câştig mulţi bani, dar sunt prizonier, captiv total. Dacă mă ajută scap, dacă nu, la puşcărie sau la trei metri sub pământ>> Sunt textual cuvintele lui Ghiţă (…) Îl văd ca pe un puşti care a intrat într-un joc mult prea mare. A fost controlat, dominat, şantajat de Coldea”, a declarat omul de afaceri.
”Eu nu sunt mogul, nu mă identific cu această titulatură. Eu am luat Realitatea TV, dar m-am trezit deposedat de ea și acuzat că nu am achiziționat niciodată stația, că procedura de insolvența nu a fost corectă, de spălare, de bani evaziune fiscală. Copiii domnului Vîntu au ieșit public și au spus că au vândut 100% din acea televiziune mie. E o conferință de presă! Ei au declarat clar! Am amenajat un sediu extrem de costisitor, echipamente noi, am plătit salarii un an și datoriile istorice. Dacă nu sunt nebun și nu credeam că e televiziunea mea, nu aș fi făcut aceste investiții de milioane de dolari. Am fost acuzat de spălare de bani… Probabil că și jurnaliștii ar trebui acuzați la fel”, a afirmat Elan Schwartzenberg.
Un exemplu este al unei datorii istorice către Stelian Tănase. El avea de încasat de la vechea Realitate o sumă de bani. Nu era datoria mea către el, dar eu i-am plătit banii, dânsul a optat să-i plătesc banii într-un cont din Franța. Și când nu a mai fost televiziunea, marele deontolog Stelian Tănase a scris un articol mizerabil la adresa mea. Deși eu i-am plătit niște bani pe care nu-i datoram! Și cât timp a fost la Realitatea l-am plătit la zi. Sper că a plătit taxele pentru acei bani încasați în afara țării. Probele sunt la DNA. Am plătit câteva zeci de mii de euro (către mai mulți jurnaliști). Am plătit mai multe datorii istorice din epoca Vîntu sau Ghiță, că așa am considerat a fi corect. Îmi asum vina că am plătit salariile la zi, am amenajat sediul, am luat echipamente, apoi m-am trezit vinovat de aceste lucruri în ochii autorităților, a mai susținut.Elan Schwartzenberg.
”Cu Blejnar am avut o relație frumoasă, dar, ca în cazul lui Mazăre, nu au funcționat lucrurile când prietenia s-a suprapus cu funcția. De exemplu, i-am bătut la ușă de două ori, prima dată când i-am spus că echipamentele de la Realitatea sunt sub sechestru la ANAF, la Casa Presei. Tu, ca șef ANAF, cu datorii imense de la Realitatea, trebuie ori să le sigilezi la ANAF ori le muți în sediul în care funcționează societatea, adică la Willbroock. În niciun caz nu pot sta la RTV, la Sebi Ghiță. A ridicat din umeri și mi-a spus că-i pare rău că nu poate să mă ajute, că era și legal, dar ”există niște forțe deasupra mea, din sistem”. Eu nu știu la ce se referea. La Băsescu , SRI, DNA sau Sfântul Petru. L-am întrebat și ridica din umeri și se uita în sus. Discuția a avut loc după ce am făcut mai multe cereri oficiale. În cadrul neoficial îmi făcea semne din cap… E un om liber e în România, întrebați-l”, a mai declarat Schwartzenberg, pentru B1 TV.
Întrebat de Sorina Matei dacă vreodată a acordat protecție cuiva, el a răspuns: ”Când eram mai tânăr acordam în cadrul serviciului militar, conform fișei postului. Blejnar și Marta au fost numiți în post de Falcă, Blaga, cine erau acolo, de partid. Nu aveam televiziuni, proiecție. După ce am luat Realitatea, Marta a plecat și la câteva luni Blejnar a fost demis de premierul de atunci, Ungureanu. Nu înțeleg de unde le-am acordat protecție…”. (Cerasela N.).
Iti recomandam
-
În trei ani sub Trump, salariul mediu al populatiei afro-americane a crescut mai mult decât în opt ani sub Obama (19%, comparativ cu doar 11%).
-
Dati-mi un singur consilier prezidential din era Iohannis, cu o expertiza certificata si unanim acceptata in orice domeniu!?/ Nu doi, unul! #Jale
-
Vai de steaua lor de japonezi, ca ei nu fac parte din clubul la care predecesorii lui Voiculescu, pe legatura cu Securitatea, puteau spera de mult prin infiltrare.
-
Amenintari cu lichidarea impotriva unui magistrat in functie!/„De ce ne mai trebuie Parlament și Guvern dacă avem C.S.A.T.?”.
-
Rochii de mireasa – cum sa o alegi pe cea potrivita
-
Toate au trecut pe lume, numai rÄul a rÄmas…
Exclusiv
În trei ani sub Trump, salariul mediu al populatiei afro-americane a crescut mai mult decât în opt ani sub Obama (19%, comparativ cu doar 11%).

Publicat
acum 10 orepe
ianuarie 21, 2021
Magistraţii, la rândul lor, trebuie să îşi accepte misiunea, să îşi îndeplinească rolul cu bună credinţă sau să plece acasă.
Politicul nu trebuie să confunde puterea judecătorească cu un maidan, iar judecătorii trebuie să redevină o putere independentă.
Abuzurile, minciuna trebuie scoase la iveală. Societatea românească trebuie să afle ce s-a întâmplat în numele unei false cruciade deturnate de la scopul ei, doar pentru preamărirea unor personaje sau rezolvarea unor vendete personale.
Justiţia a fot folosită în scop politic, oamenii minţiţi constant, magistraţii ameninţaţi şi şantajaţi.
Târâţi în faţa camerelor de luat vederi încătuşaţi, suspuşi dispretului public doar pentru a satisface setea de răzbunare a unora care nu au înţeles care le este rolul. Şi care au fost încurajaţi să transforme magistraţi oneşti în ţinte sau victime, pentru bilanţuri nord coreene bine văzute în cancelariile străine.
Acesta este adevărul care doare, dar care trebuie spus, dacă vrem să mai avem o şansă la normalitate.
Ultima mea „postare” e cenzurata din rasputeri…mai nou primesc si amenintari cu lichidarea…Mai rasfirati baieti, mai rasfirati… Nu puteti voi cenzura cat putem noi vorbi! Inca..”
Evaziunea fiscală, mita, traficul de influență, minciuna, furtul, înșelăciunea sunt manifestările și instrumentele cu care operează majoritatea pripășiților noului tip de societate, care, din punct de vedere moral, ne-au întors în epoca feudală. Și n-ar fi posibile dacă spoiala de cultură, lipsa de profesionalism și mediocritatea cronică, afișate de la „vlădică la opincă”, într-o lume dominată de ipocrizie și substituție a valorii cu imbecilism șmecheresc, n-ar caracteriza societatea și n-ar încuraja manifestarea șmecheriei imorale ca o alternativă viabilă ce garantează parvenirea. Trăim într-o lume cu susul în jos în care logica și adevărul sunt servite cu picătura, din când în când, printre alții și de către Curtea Constituțională, care, ca și un pacient în covalescență, mai zvâcnește din când în când, atenționând că este încă vie. Numai că din ce în ce mai rar și apatic.
Cantonați într-un perpetum mobile, din care nu mai evadăm, caracterizat de prezența eternelor figuri politice ce reprezintă veșnicul colac de salvare de la înecul în hârdăul imens în care tot ei ne-au introdus, părem că deținem recordul imbecilismului, înâpățânându-ne în prostia de a trata ca salvatori pe cei care ne-au aplicat capete în gură, șuturi în organele genitale sau ne-au pus bocancul cazon pe grumaz, încât abia mai respirăm. Creduli până la fanatism, trăim din promisiuni iluzorii, îmbătați cu minciună, fericiți când „aleșii” noștrii își etalează averile incomensurabile obținute prin furt și ne sfidează cu opulența, atât ei cât și beizadelele lor inculte și imbecile, pripășite prin Parlament, Guvern, administrație (chiar și SRI), pe care le transformăm în V.I.P.-uri mondene și din imbecili în valori.
Într-un astfel de decor sinistru, dominat de prostie, în care încălcarea drepturilor cetățenești, constituționale, a devenit ceva firesc – pentru că turma habar n-are ce drepturi are, darămite să mai ceară și respectarea lor -, croșeele Curții Constituționale, aplicate în plexul uriașului colos SRI, ridicat prin toleranța extremă a cetățeanului, aproape că n-au efecte, fiind anihilate de puterea promovată și instalată cu binecuvântarea aceluiași SRI omniprezent și omnipotent. Se pare că într-o societate dominată de mediocritate și ignoranță, Constituția, legile și drepturile fundamentale umane, pentru putere și serviciile vasale, sunt jaloane de plastic, ușor de înlăturat, pentru că nu există o reacție pe măsură, ci doar palide scâncete, ale unei mass-medii mercenarizate și aservite și a unei societăți civile muribunde, ce se aud de după draperiile sălii unde are loc marea reprezentație a exercitării puterii.
Curtea Constituțională a decis că interceptările SRI sunt neconstituționale și, logic, acestea nu mai pot constitui probe în toate dosarele aflate pe rolul instanțelor (principiul cauzelor pendinte). În consecință, cu excepția cazurilor care privesc siguranța națională (delimitate strict prin art. 3 din Legea 51/1991 a siguranței naționale), SRI nu mai are dreptul să efectueze interceptări, nici direct, nici ca „prestator de servicii” prin intermediul tehnicii din dotare. Că sunt necesare investiții în tehnică de interceptare și recrutare de personal; că centrul de interceptare, împreună cu aparatura și personalul, aflat în subordinea SRI, trec sub control civil și vor fi subordonate Parlamentului, Guvernului ori Ministerului Justiției, sunt variante imperative, logice și incontestabile, care nu permit prea multă marjă de interpretare și nici abordări paranoia de faliment al justiției civile.
Și totuși, miniștrii și specialiștii Guvernului Cioloș, pozând în analfabeți care, chipurile, n-au înțeles, nici literar, nici în spiritul constituției, Decizia Curții Constituționale cu privire la eliminarea totală a SRI din ecuația interceptărilor din cazuzele ce nu privesc siguranța națională, încearcă o nouă cacealma tipic dâmbovițeană, în care SRI nu va mai proceda, direct, la efectuarea interceptărilor, ci, indirect, va asigura aparatura și personalul (și, automat, arhivarea !) necesare efectuarii interceptărilor. Adică, vor nu vor, Parchetele vor depinde tot de SRI, de certificatele ORNIS, de „filtrele” militare și de tehnica din dotarea SRI, care, în orice circumstanță, oricât de restrictivă ar părea, e evident că garantează SRI acces la toate interceptările efectuate de organele de cercetare penală, pentru că ei rămân proprietarii și administratorii serverelor în care se salvează și stochează informația. Prin această șmecherie decizia Curții: „…este justificată opţiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnică să fie pus în executare de procuror şi de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, conform art.30 din Codul de procedură penală, precum şi de către lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în condiţiile în care aceştia pot deţine avizul de ofiţeri de poliţie judiciară, în condiţiile art.55 alin.(5) din Codul de procedură penală„, devine una formală, inaplicabilă, un fel de struțo-cămilă generată de interpretarea subiectivă a noțiunii de „punere în executare”, care, în opinia „specialiștilor” guvernamentali înseamnă interceptarea convorbirilor sau mesajelor de către organele de cecetare penală, cu tehnica din dotarea SRI, stocând informația pe serverele SRI, servere care râmân în patrimoniul si administrarea SRI. Păi, în aceste condiții, cine naiba rămâne posesorul tuturor informațiilor ? Cine poate opri „valorificarea” lor neoficială ? N-ar fi mai sigure, în aceste circumstanțe, chiar serverele „Google” sau „Yahoo”, neutre în luptele pentru putere din România ? Având în vedere „antecedentele” (porția sufocantă de stenograme furnizate mass-media înainte ca dosarele să fie făcute publice și manipulările din campaniile electorale), cu siguranță că ar fi mai sigure serverele „Google” și „Yahoo” !
Deci, prin ordonanța de urgență, prin care, inexplicabil, Guvernul Cioloș s-a grăbit să prelungească nu să clarifice, starea de incertitudine privind aplicarea constituției sau încălcarea drepturilor constituționale, nu numai că nu s-a tranșat problema beneficiarului informațiilor, ci a fost complicată și mai mult. Astfel, grăbindu-se să intervină (clar în favoarea SRI nu a Constituției și cetățeanului) Guvernul încalcă flagrant Constituția, emițând o ordonanță într-un domeniu în care nu avea competență materială. Pentru că, conform art. 73, alin. (3) din Constituție, în cazul legilor organice, guvernul poate interveni doar în situația în care, prin reglementările pe care le conțin, actele normative emise „au consecințe pozitive în domeniile în care intervin” (Decizia C.C.1.189/2008). Or, despre ce consecințe pozitive putem vorbi când ordonanța guvernului asigură, în continuare, arhivarea de către SRI a interceptărilor realizate de organele de cercetare penală, adică acces la informații ? Nu e evidentă neconstituționalitatea ordonanței ?
Și, ca de obicei, devenit o cutumă în România, nimic nu se poate realiza fără Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Un organism care, prin aportul ex-președintelui Traian Băsescu și-a lărgit infinit competențele și a devenit o putere paralelă, ce substituie, în mod curent, Parlamentul României. Rămasă fără urmări și fără o reacție pe măsură, șmecheria CSAT de a aduăga la o lege emisă de Parlament (la art. 3 din Legea 51/1991, au fost adăugate, prin decizia CSAT, noi atribuții SRI), noi prerogative, ce au permis SRI să efectueze acte de cercetare penală, deși contravin Legii 14/1992 și Constituției, cutuma a fost preluată și reînviată și de noul Președinte, Klaus Iohannis, acesta reacționând prompt la Decizia CSAT ce vizează direct încălcarea atribuțiilor constituționale de către SRI, prin convocarea CSAT. Deși potrivit art.119 din Constituție, CSAT „organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii”, are atribuții strict limitate, întrunit, de urgență – de parcă ar fi apărut o problemă de siguranță națională -, CSAT a analizat și s-a pronunțat, avizând favorabil Ordonanța Guvernului Cioloș privind măsurile aprobate în urma Deciziei nr. 51/2016 a Curții Constituționale. Și asta în condițiile în care, potrivit art. 4, lit. d) din Legea 415 din 27 iunie 2002, CSAT avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind: „securitatea naţională; organizarea generală a forţelor armate şi a celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale; organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării; pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare; propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale; alocaţiile bugetare destinate ministerelor şi serviciilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale; condiţiile de intrare, trecere sau staţionare pe teritoriul României a trupelor străine; numirea în funcţiile prevăzute în statele de organizare cu grad de general-locotenent, viceamiral, similare şi superioare acestora” domenii care, oricât de subiectivi am fi și de paranoia, este evident că nu privesc, sub nici o forma, dispoziţiile art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală. Și atunci, care a fost logica convocării de către Klaus Iohannis a CSAT? Nu e clar că la presiunile și pentru SRI s-a făcut această convocare ?
România se află într-o ipostază tenebroasă a existenței ei. O insulă între est-ul controlat de expansionismul rusesc și musulman radical și vest-ul letargic, boem, unde civilizația morală se află la apogeu. Un „no man’s land” moral în care se experimentează un grețos amestec de civilizații bazate pe elemente morale și imorale. Si dacă influența vestică este reprezentată, în special, de progresul tehnologic, din punct de vedere social și al civilizației continuăm să rămânem arhaici, influențați de est-ul rusesc sau musulman, în care morala se rezumă la „a te descurca”. O societate caracterizată de „scopul scuză mijloacele”, în care informația, indiferent cum este folosită, este vitală.
Lupta pentru acapararea puterii în România a pervertit totul: cetățeni, mass-media, instituții de stat, ONG-uri, culte, învățământ, cultură, etc. Aproape totul este infestat și virusat cu cangrena generată de morbul puterii. În această luptă, devenită cronică, instituțiile statului, fie că se numesc SRI, DNA, DIICOT, Parlament, Guvern, au devenit măciuci și ghioage pentru altoit adeversarii. Păpușarii care le controlează, prin numiri politice, prin promovări imorale, se folosesc de orice prilej și de orice metodă pentru a implica instituțiile publice în luptele pentru putere. Conștient sau manipulat, fiecare funcționar din instituțiile de forță, este angrenat (mai mult sau mai puțin, dar nu neutru) în luptele pentru putere și în păruiala națională generală. Loviturile sub centură, capetele în gură, croșeele în ficat, uppercuturi în barbă (figurativ vorbind), fac parte din arsenalul combatanților. Iar în disputa generală, „care pe care”, fără menajamente, deținerea și controlul informației este vital. Astfel, până în prezent, cine a deținut informația, a controlat măcelul și a decis finalul, pentru că a putut aplica lovituri năucitoare celor vizați, care au fost eliminați chiar înainte de a conta. Și cine a deținut informația a controlat, în primul rând, mass-media, furnizând, înainte de a deveni publice, „dovezi” ale așa zisei vinovații, în doze credibile, substituid justiția cu o tele-justiție sau o justiție mass-media, controlată prin dozajul informației și prin presiuni extraordinare care au influențat justiția oficială. Astfel, în timp, printr-o încălcare grosolană a Constituției, s-a cimentat și format o supra-structura uriașa, compusă din posesorul informației (SRI) și beneficiarul informației (mass-media), care a controlat și continuă să controleze România, stabilind, arbitrar și subiectiv, prin presiunea uriașă capabilă s-o exercite, cine și cât deține puterea în România, cine rămâne și cine dispare din peisajul puterii.
Prin Decizia nr. 51/2016, Curtea Constituțională a fracturat, oficial, monopolul asupra informației, cu consecințe dezastruoase nu asupra siguranței naționale și nici asupra dosarelor în care există interceptări nelegale, ci asupra controlului informației care contează în lupta pentru putere. Spargerea monopolului informației înseamnă pierderea controlului unor grupări asupra societății și asupra adversarilor. Spectrul apariției concurenței în domeniul informațiilor, presupune eliminarea arbitrariului și dă frisoane celor care s-au obișnuit să controleze societatea prin dozarea informației și manipularea mass-media prin dozaj. Lecturând presa și vizionând media, în cazul Deciziei 51/2016 a CC, este mai mult decât evident cine au fost beneficiarii privilegiați a informațiilor în premieră, furnizate de „stăpânii” informațiilor și cine au de pierdut și de câștigat din această reașezare a dreptului de acces la informații. De asemenea, reacțiile Guvernului Cioloș și ale lui Klaus Iohannis, arată clar tabăra în care au jucat și joacă, pentru că, aproape pe față, au luat poziție, vădit ostilă deciziei Curții Constituționale și pro SRI, convocând CSAT (ca urmare a considerării pierderii monopolului informației de către SRI o problemă de siguranță națională, adică spargerea monopolului informației e sinonimă cu atacarea armată a României) și emițând o Ordonanță de Urgență (prin care nu numai că nu pun în aplicare decizia Curții Constituționale, ci, sfidând Curtea Constituțională și Constituția, lărgesc prerogativele SRI și întăresc controlul și monopolul acestei instituții asupra informației). Și iar asistăm bezmetici la o repriză de păruială între ariviști, disperați să ajungă la putere, incapabili să percepem cât și până când mai suportă societatea astfel de experimente antidemocratice, în care statul de drept este terfelit chiar de către cei care-l invocă, ușurându-se pe Constituție, pentru a permite unei instituții să mențină monopolul informației obținută fraudulos.
Exclusiv
Dati-mi un singur consilier prezidential din era Iohannis, cu o expertiza certificata si unanim acceptata in orice domeniu!?/ Nu doi, unul! #Jale

Publicat
acum 11 orepe
ianuarie 21, 2021
Magistraţii, la rândul lor, trebuie să îşi accepte misiunea, să îşi îndeplinească rolul cu bună credinţă sau să plece acasă.
Politicul nu trebuie să confunde puterea judecătorească cu un maidan, iar judecătorii trebuie să redevină o putere independentă.
Abuzurile, minciuna trebuie scoase la iveală. Societatea românească trebuie să afle ce s-a întâmplat în numele unei false cruciade deturnate de la scopul ei, doar pentru preamărirea unor personaje sau rezolvarea unor vendete personale.
Justiţia a fot folosită în scop politic, oamenii minţiţi constant, magistraţii ameninţaţi şi şantajaţi.
Târâţi în faţa camerelor de luat vederi încătuşaţi, suspuşi dispretului public doar pentru a satisface setea de răzbunare a unora care nu au înţeles care le este rolul. Şi care au fost încurajaţi să transforme magistraţi oneşti în ţinte sau victime, pentru bilanţuri nord coreene bine văzute în cancelariile străine.
Acesta este adevărul care doare, dar care trebuie spus, dacă vrem să mai avem o şansă la normalitate.
Ultima mea „postare” e cenzurata din rasputeri…mai nou primesc si amenintari cu lichidarea…Mai rasfirati baieti, mai rasfirati… Nu puteti voi cenzura cat putem noi vorbi! Inca..”
Evaziunea fiscală, mita, traficul de influență, minciuna, furtul, înșelăciunea sunt manifestările și instrumentele cu care operează majoritatea pripășiților noului tip de societate, care, din punct de vedere moral, ne-au întors în epoca feudală. Și n-ar fi posibile dacă spoiala de cultură, lipsa de profesionalism și mediocritatea cronică, afișate de la „vlădică la opincă”, într-o lume dominată de ipocrizie și substituție a valorii cu imbecilism șmecheresc, n-ar caracteriza societatea și n-ar încuraja manifestarea șmecheriei imorale ca o alternativă viabilă ce garantează parvenirea. Trăim într-o lume cu susul în jos în care logica și adevărul sunt servite cu picătura, din când în când, printre alții și de către Curtea Constituțională, care, ca și un pacient în covalescență, mai zvâcnește din când în când, atenționând că este încă vie. Numai că din ce în ce mai rar și apatic.
Cantonați într-un perpetum mobile, din care nu mai evadăm, caracterizat de prezența eternelor figuri politice ce reprezintă veșnicul colac de salvare de la înecul în hârdăul imens în care tot ei ne-au introdus, părem că deținem recordul imbecilismului, înâpățânându-ne în prostia de a trata ca salvatori pe cei care ne-au aplicat capete în gură, șuturi în organele genitale sau ne-au pus bocancul cazon pe grumaz, încât abia mai respirăm. Creduli până la fanatism, trăim din promisiuni iluzorii, îmbătați cu minciună, fericiți când „aleșii” noștrii își etalează averile incomensurabile obținute prin furt și ne sfidează cu opulența, atât ei cât și beizadelele lor inculte și imbecile, pripășite prin Parlament, Guvern, administrație (chiar și SRI), pe care le transformăm în V.I.P.-uri mondene și din imbecili în valori.
Într-un astfel de decor sinistru, dominat de prostie, în care încălcarea drepturilor cetățenești, constituționale, a devenit ceva firesc – pentru că turma habar n-are ce drepturi are, darămite să mai ceară și respectarea lor -, croșeele Curții Constituționale, aplicate în plexul uriașului colos SRI, ridicat prin toleranța extremă a cetățeanului, aproape că n-au efecte, fiind anihilate de puterea promovată și instalată cu binecuvântarea aceluiași SRI omniprezent și omnipotent. Se pare că într-o societate dominată de mediocritate și ignoranță, Constituția, legile și drepturile fundamentale umane, pentru putere și serviciile vasale, sunt jaloane de plastic, ușor de înlăturat, pentru că nu există o reacție pe măsură, ci doar palide scâncete, ale unei mass-medii mercenarizate și aservite și a unei societăți civile muribunde, ce se aud de după draperiile sălii unde are loc marea reprezentație a exercitării puterii.
Curtea Constituțională a decis că interceptările SRI sunt neconstituționale și, logic, acestea nu mai pot constitui probe în toate dosarele aflate pe rolul instanțelor (principiul cauzelor pendinte). În consecință, cu excepția cazurilor care privesc siguranța națională (delimitate strict prin art. 3 din Legea 51/1991 a siguranței naționale), SRI nu mai are dreptul să efectueze interceptări, nici direct, nici ca „prestator de servicii” prin intermediul tehnicii din dotare. Că sunt necesare investiții în tehnică de interceptare și recrutare de personal; că centrul de interceptare, împreună cu aparatura și personalul, aflat în subordinea SRI, trec sub control civil și vor fi subordonate Parlamentului, Guvernului ori Ministerului Justiției, sunt variante imperative, logice și incontestabile, care nu permit prea multă marjă de interpretare și nici abordări paranoia de faliment al justiției civile.
Și totuși, miniștrii și specialiștii Guvernului Cioloș, pozând în analfabeți care, chipurile, n-au înțeles, nici literar, nici în spiritul constituției, Decizia Curții Constituționale cu privire la eliminarea totală a SRI din ecuația interceptărilor din cazuzele ce nu privesc siguranța națională, încearcă o nouă cacealma tipic dâmbovițeană, în care SRI nu va mai proceda, direct, la efectuarea interceptărilor, ci, indirect, va asigura aparatura și personalul (și, automat, arhivarea !) necesare efectuarii interceptărilor. Adică, vor nu vor, Parchetele vor depinde tot de SRI, de certificatele ORNIS, de „filtrele” militare și de tehnica din dotarea SRI, care, în orice circumstanță, oricât de restrictivă ar părea, e evident că garantează SRI acces la toate interceptările efectuate de organele de cercetare penală, pentru că ei rămân proprietarii și administratorii serverelor în care se salvează și stochează informația. Prin această șmecherie decizia Curții: „…este justificată opţiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnică să fie pus în executare de procuror şi de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, conform art.30 din Codul de procedură penală, precum şi de către lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în condiţiile în care aceştia pot deţine avizul de ofiţeri de poliţie judiciară, în condiţiile art.55 alin.(5) din Codul de procedură penală„, devine una formală, inaplicabilă, un fel de struțo-cămilă generată de interpretarea subiectivă a noțiunii de „punere în executare”, care, în opinia „specialiștilor” guvernamentali înseamnă interceptarea convorbirilor sau mesajelor de către organele de cecetare penală, cu tehnica din dotarea SRI, stocând informația pe serverele SRI, servere care râmân în patrimoniul si administrarea SRI. Păi, în aceste condiții, cine naiba rămâne posesorul tuturor informațiilor ? Cine poate opri „valorificarea” lor neoficială ? N-ar fi mai sigure, în aceste circumstanțe, chiar serverele „Google” sau „Yahoo”, neutre în luptele pentru putere din România ? Având în vedere „antecedentele” (porția sufocantă de stenograme furnizate mass-media înainte ca dosarele să fie făcute publice și manipulările din campaniile electorale), cu siguranță că ar fi mai sigure serverele „Google” și „Yahoo” !
Deci, prin ordonanța de urgență, prin care, inexplicabil, Guvernul Cioloș s-a grăbit să prelungească nu să clarifice, starea de incertitudine privind aplicarea constituției sau încălcarea drepturilor constituționale, nu numai că nu s-a tranșat problema beneficiarului informațiilor, ci a fost complicată și mai mult. Astfel, grăbindu-se să intervină (clar în favoarea SRI nu a Constituției și cetățeanului) Guvernul încalcă flagrant Constituția, emițând o ordonanță într-un domeniu în care nu avea competență materială. Pentru că, conform art. 73, alin. (3) din Constituție, în cazul legilor organice, guvernul poate interveni doar în situația în care, prin reglementările pe care le conțin, actele normative emise „au consecințe pozitive în domeniile în care intervin” (Decizia C.C.1.189/2008). Or, despre ce consecințe pozitive putem vorbi când ordonanța guvernului asigură, în continuare, arhivarea de către SRI a interceptărilor realizate de organele de cercetare penală, adică acces la informații ? Nu e evidentă neconstituționalitatea ordonanței ?
Și, ca de obicei, devenit o cutumă în România, nimic nu se poate realiza fără Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Un organism care, prin aportul ex-președintelui Traian Băsescu și-a lărgit infinit competențele și a devenit o putere paralelă, ce substituie, în mod curent, Parlamentul României. Rămasă fără urmări și fără o reacție pe măsură, șmecheria CSAT de a aduăga la o lege emisă de Parlament (la art. 3 din Legea 51/1991, au fost adăugate, prin decizia CSAT, noi atribuții SRI), noi prerogative, ce au permis SRI să efectueze acte de cercetare penală, deși contravin Legii 14/1992 și Constituției, cutuma a fost preluată și reînviată și de noul Președinte, Klaus Iohannis, acesta reacționând prompt la Decizia CSAT ce vizează direct încălcarea atribuțiilor constituționale de către SRI, prin convocarea CSAT. Deși potrivit art.119 din Constituție, CSAT „organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii”, are atribuții strict limitate, întrunit, de urgență – de parcă ar fi apărut o problemă de siguranță națională -, CSAT a analizat și s-a pronunțat, avizând favorabil Ordonanța Guvernului Cioloș privind măsurile aprobate în urma Deciziei nr. 51/2016 a Curții Constituționale. Și asta în condițiile în care, potrivit art. 4, lit. d) din Legea 415 din 27 iunie 2002, CSAT avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind: „securitatea naţională; organizarea generală a forţelor armate şi a celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale; organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării; pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare; propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale; alocaţiile bugetare destinate ministerelor şi serviciilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale; condiţiile de intrare, trecere sau staţionare pe teritoriul României a trupelor străine; numirea în funcţiile prevăzute în statele de organizare cu grad de general-locotenent, viceamiral, similare şi superioare acestora” domenii care, oricât de subiectivi am fi și de paranoia, este evident că nu privesc, sub nici o forma, dispoziţiile art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală. Și atunci, care a fost logica convocării de către Klaus Iohannis a CSAT? Nu e clar că la presiunile și pentru SRI s-a făcut această convocare ?
România se află într-o ipostază tenebroasă a existenței ei. O insulă între est-ul controlat de expansionismul rusesc și musulman radical și vest-ul letargic, boem, unde civilizația morală se află la apogeu. Un „no man’s land” moral în care se experimentează un grețos amestec de civilizații bazate pe elemente morale și imorale. Si dacă influența vestică este reprezentată, în special, de progresul tehnologic, din punct de vedere social și al civilizației continuăm să rămânem arhaici, influențați de est-ul rusesc sau musulman, în care morala se rezumă la „a te descurca”. O societate caracterizată de „scopul scuză mijloacele”, în care informația, indiferent cum este folosită, este vitală.
Lupta pentru acapararea puterii în România a pervertit totul: cetățeni, mass-media, instituții de stat, ONG-uri, culte, învățământ, cultură, etc. Aproape totul este infestat și virusat cu cangrena generată de morbul puterii. În această luptă, devenită cronică, instituțiile statului, fie că se numesc SRI, DNA, DIICOT, Parlament, Guvern, au devenit măciuci și ghioage pentru altoit adeversarii. Păpușarii care le controlează, prin numiri politice, prin promovări imorale, se folosesc de orice prilej și de orice metodă pentru a implica instituțiile publice în luptele pentru putere. Conștient sau manipulat, fiecare funcționar din instituțiile de forță, este angrenat (mai mult sau mai puțin, dar nu neutru) în luptele pentru putere și în păruiala națională generală. Loviturile sub centură, capetele în gură, croșeele în ficat, uppercuturi în barbă (figurativ vorbind), fac parte din arsenalul combatanților. Iar în disputa generală, „care pe care”, fără menajamente, deținerea și controlul informației este vital. Astfel, până în prezent, cine a deținut informația, a controlat măcelul și a decis finalul, pentru că a putut aplica lovituri năucitoare celor vizați, care au fost eliminați chiar înainte de a conta. Și cine a deținut informația a controlat, în primul rând, mass-media, furnizând, înainte de a deveni publice, „dovezi” ale așa zisei vinovații, în doze credibile, substituid justiția cu o tele-justiție sau o justiție mass-media, controlată prin dozajul informației și prin presiuni extraordinare care au influențat justiția oficială. Astfel, în timp, printr-o încălcare grosolană a Constituției, s-a cimentat și format o supra-structura uriașa, compusă din posesorul informației (SRI) și beneficiarul informației (mass-media), care a controlat și continuă să controleze România, stabilind, arbitrar și subiectiv, prin presiunea uriașă capabilă s-o exercite, cine și cât deține puterea în România, cine rămâne și cine dispare din peisajul puterii.
Prin Decizia nr. 51/2016, Curtea Constituțională a fracturat, oficial, monopolul asupra informației, cu consecințe dezastruoase nu asupra siguranței naționale și nici asupra dosarelor în care există interceptări nelegale, ci asupra controlului informației care contează în lupta pentru putere. Spargerea monopolului informației înseamnă pierderea controlului unor grupări asupra societății și asupra adversarilor. Spectrul apariției concurenței în domeniul informațiilor, presupune eliminarea arbitrariului și dă frisoane celor care s-au obișnuit să controleze societatea prin dozarea informației și manipularea mass-media prin dozaj. Lecturând presa și vizionând media, în cazul Deciziei 51/2016 a CC, este mai mult decât evident cine au fost beneficiarii privilegiați a informațiilor în premieră, furnizate de „stăpânii” informațiilor și cine au de pierdut și de câștigat din această reașezare a dreptului de acces la informații. De asemenea, reacțiile Guvernului Cioloș și ale lui Klaus Iohannis, arată clar tabăra în care au jucat și joacă, pentru că, aproape pe față, au luat poziție, vădit ostilă deciziei Curții Constituționale și pro SRI, convocând CSAT (ca urmare a considerării pierderii monopolului informației de către SRI o problemă de siguranță națională, adică spargerea monopolului informației e sinonimă cu atacarea armată a României) și emițând o Ordonanță de Urgență (prin care nu numai că nu pun în aplicare decizia Curții Constituționale, ci, sfidând Curtea Constituțională și Constituția, lărgesc prerogativele SRI și întăresc controlul și monopolul acestei instituții asupra informației). Și iar asistăm bezmetici la o repriză de păruială între ariviști, disperați să ajungă la putere, incapabili să percepem cât și până când mai suportă societatea astfel de experimente antidemocratice, în care statul de drept este terfelit chiar de către cei care-l invocă, ușurându-se pe Constituție, pentru a permite unei instituții să mențină monopolul informației obținută fraudulos.
Exclusiv
Vai de steaua lor de japonezi, ca ei nu fac parte din clubul la care predecesorii lui Voiculescu, pe legatura cu Securitatea, puteau spera de mult prin infiltrare.

Publicat
acum O zipe
ianuarie 20, 2021
Magistraţii, la rândul lor, trebuie să îşi accepte misiunea, să îşi îndeplinească rolul cu bună credinţă sau să plece acasă.
Politicul nu trebuie să confunde puterea judecătorească cu un maidan, iar judecătorii trebuie să redevină o putere independentă.
Abuzurile, minciuna trebuie scoase la iveală. Societatea românească trebuie să afle ce s-a întâmplat în numele unei false cruciade deturnate de la scopul ei, doar pentru preamărirea unor personaje sau rezolvarea unor vendete personale.
Justiţia a fot folosită în scop politic, oamenii minţiţi constant, magistraţii ameninţaţi şi şantajaţi.
Târâţi în faţa camerelor de luat vederi încătuşaţi, suspuşi dispretului public doar pentru a satisface setea de răzbunare a unora care nu au înţeles care le este rolul. Şi care au fost încurajaţi să transforme magistraţi oneşti în ţinte sau victime, pentru bilanţuri nord coreene bine văzute în cancelariile străine.
Acesta este adevărul care doare, dar care trebuie spus, dacă vrem să mai avem o şansă la normalitate.
Ultima mea „postare” e cenzurata din rasputeri…mai nou primesc si amenintari cu lichidarea…Mai rasfirati baieti, mai rasfirati… Nu puteti voi cenzura cat putem noi vorbi! Inca..”
Evaziunea fiscală, mita, traficul de influență, minciuna, furtul, înșelăciunea sunt manifestările și instrumentele cu care operează majoritatea pripășiților noului tip de societate, care, din punct de vedere moral, ne-au întors în epoca feudală. Și n-ar fi posibile dacă spoiala de cultură, lipsa de profesionalism și mediocritatea cronică, afișate de la „vlădică la opincă”, într-o lume dominată de ipocrizie și substituție a valorii cu imbecilism șmecheresc, n-ar caracteriza societatea și n-ar încuraja manifestarea șmecheriei imorale ca o alternativă viabilă ce garantează parvenirea. Trăim într-o lume cu susul în jos în care logica și adevărul sunt servite cu picătura, din când în când, printre alții și de către Curtea Constituțională, care, ca și un pacient în covalescență, mai zvâcnește din când în când, atenționând că este încă vie. Numai că din ce în ce mai rar și apatic.
Cantonați într-un perpetum mobile, din care nu mai evadăm, caracterizat de prezența eternelor figuri politice ce reprezintă veșnicul colac de salvare de la înecul în hârdăul imens în care tot ei ne-au introdus, părem că deținem recordul imbecilismului, înâpățânându-ne în prostia de a trata ca salvatori pe cei care ne-au aplicat capete în gură, șuturi în organele genitale sau ne-au pus bocancul cazon pe grumaz, încât abia mai respirăm. Creduli până la fanatism, trăim din promisiuni iluzorii, îmbătați cu minciună, fericiți când „aleșii” noștrii își etalează averile incomensurabile obținute prin furt și ne sfidează cu opulența, atât ei cât și beizadelele lor inculte și imbecile, pripășite prin Parlament, Guvern, administrație (chiar și SRI), pe care le transformăm în V.I.P.-uri mondene și din imbecili în valori.
Într-un astfel de decor sinistru, dominat de prostie, în care încălcarea drepturilor cetățenești, constituționale, a devenit ceva firesc – pentru că turma habar n-are ce drepturi are, darămite să mai ceară și respectarea lor -, croșeele Curții Constituționale, aplicate în plexul uriașului colos SRI, ridicat prin toleranța extremă a cetățeanului, aproape că n-au efecte, fiind anihilate de puterea promovată și instalată cu binecuvântarea aceluiași SRI omniprezent și omnipotent. Se pare că într-o societate dominată de mediocritate și ignoranță, Constituția, legile și drepturile fundamentale umane, pentru putere și serviciile vasale, sunt jaloane de plastic, ușor de înlăturat, pentru că nu există o reacție pe măsură, ci doar palide scâncete, ale unei mass-medii mercenarizate și aservite și a unei societăți civile muribunde, ce se aud de după draperiile sălii unde are loc marea reprezentație a exercitării puterii.
Curtea Constituțională a decis că interceptările SRI sunt neconstituționale și, logic, acestea nu mai pot constitui probe în toate dosarele aflate pe rolul instanțelor (principiul cauzelor pendinte). În consecință, cu excepția cazurilor care privesc siguranța națională (delimitate strict prin art. 3 din Legea 51/1991 a siguranței naționale), SRI nu mai are dreptul să efectueze interceptări, nici direct, nici ca „prestator de servicii” prin intermediul tehnicii din dotare. Că sunt necesare investiții în tehnică de interceptare și recrutare de personal; că centrul de interceptare, împreună cu aparatura și personalul, aflat în subordinea SRI, trec sub control civil și vor fi subordonate Parlamentului, Guvernului ori Ministerului Justiției, sunt variante imperative, logice și incontestabile, care nu permit prea multă marjă de interpretare și nici abordări paranoia de faliment al justiției civile.
Și totuși, miniștrii și specialiștii Guvernului Cioloș, pozând în analfabeți care, chipurile, n-au înțeles, nici literar, nici în spiritul constituției, Decizia Curții Constituționale cu privire la eliminarea totală a SRI din ecuația interceptărilor din cazuzele ce nu privesc siguranța națională, încearcă o nouă cacealma tipic dâmbovițeană, în care SRI nu va mai proceda, direct, la efectuarea interceptărilor, ci, indirect, va asigura aparatura și personalul (și, automat, arhivarea !) necesare efectuarii interceptărilor. Adică, vor nu vor, Parchetele vor depinde tot de SRI, de certificatele ORNIS, de „filtrele” militare și de tehnica din dotarea SRI, care, în orice circumstanță, oricât de restrictivă ar părea, e evident că garantează SRI acces la toate interceptările efectuate de organele de cercetare penală, pentru că ei rămân proprietarii și administratorii serverelor în care se salvează și stochează informația. Prin această șmecherie decizia Curții: „…este justificată opţiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnică să fie pus în executare de procuror şi de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, conform art.30 din Codul de procedură penală, precum şi de către lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în condiţiile în care aceştia pot deţine avizul de ofiţeri de poliţie judiciară, în condiţiile art.55 alin.(5) din Codul de procedură penală„, devine una formală, inaplicabilă, un fel de struțo-cămilă generată de interpretarea subiectivă a noțiunii de „punere în executare”, care, în opinia „specialiștilor” guvernamentali înseamnă interceptarea convorbirilor sau mesajelor de către organele de cecetare penală, cu tehnica din dotarea SRI, stocând informația pe serverele SRI, servere care râmân în patrimoniul si administrarea SRI. Păi, în aceste condiții, cine naiba rămâne posesorul tuturor informațiilor ? Cine poate opri „valorificarea” lor neoficială ? N-ar fi mai sigure, în aceste circumstanțe, chiar serverele „Google” sau „Yahoo”, neutre în luptele pentru putere din România ? Având în vedere „antecedentele” (porția sufocantă de stenograme furnizate mass-media înainte ca dosarele să fie făcute publice și manipulările din campaniile electorale), cu siguranță că ar fi mai sigure serverele „Google” și „Yahoo” !
Deci, prin ordonanța de urgență, prin care, inexplicabil, Guvernul Cioloș s-a grăbit să prelungească nu să clarifice, starea de incertitudine privind aplicarea constituției sau încălcarea drepturilor constituționale, nu numai că nu s-a tranșat problema beneficiarului informațiilor, ci a fost complicată și mai mult. Astfel, grăbindu-se să intervină (clar în favoarea SRI nu a Constituției și cetățeanului) Guvernul încalcă flagrant Constituția, emițând o ordonanță într-un domeniu în care nu avea competență materială. Pentru că, conform art. 73, alin. (3) din Constituție, în cazul legilor organice, guvernul poate interveni doar în situația în care, prin reglementările pe care le conțin, actele normative emise „au consecințe pozitive în domeniile în care intervin” (Decizia C.C.1.189/2008). Or, despre ce consecințe pozitive putem vorbi când ordonanța guvernului asigură, în continuare, arhivarea de către SRI a interceptărilor realizate de organele de cercetare penală, adică acces la informații ? Nu e evidentă neconstituționalitatea ordonanței ?
Și, ca de obicei, devenit o cutumă în România, nimic nu se poate realiza fără Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Un organism care, prin aportul ex-președintelui Traian Băsescu și-a lărgit infinit competențele și a devenit o putere paralelă, ce substituie, în mod curent, Parlamentul României. Rămasă fără urmări și fără o reacție pe măsură, șmecheria CSAT de a aduăga la o lege emisă de Parlament (la art. 3 din Legea 51/1991, au fost adăugate, prin decizia CSAT, noi atribuții SRI), noi prerogative, ce au permis SRI să efectueze acte de cercetare penală, deși contravin Legii 14/1992 și Constituției, cutuma a fost preluată și reînviată și de noul Președinte, Klaus Iohannis, acesta reacționând prompt la Decizia CSAT ce vizează direct încălcarea atribuțiilor constituționale de către SRI, prin convocarea CSAT. Deși potrivit art.119 din Constituție, CSAT „organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii”, are atribuții strict limitate, întrunit, de urgență – de parcă ar fi apărut o problemă de siguranță națională -, CSAT a analizat și s-a pronunțat, avizând favorabil Ordonanța Guvernului Cioloș privind măsurile aprobate în urma Deciziei nr. 51/2016 a Curții Constituționale. Și asta în condițiile în care, potrivit art. 4, lit. d) din Legea 415 din 27 iunie 2002, CSAT avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind: „securitatea naţională; organizarea generală a forţelor armate şi a celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale; organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării; pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare; propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale; alocaţiile bugetare destinate ministerelor şi serviciilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale; condiţiile de intrare, trecere sau staţionare pe teritoriul României a trupelor străine; numirea în funcţiile prevăzute în statele de organizare cu grad de general-locotenent, viceamiral, similare şi superioare acestora” domenii care, oricât de subiectivi am fi și de paranoia, este evident că nu privesc, sub nici o forma, dispoziţiile art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală. Și atunci, care a fost logica convocării de către Klaus Iohannis a CSAT? Nu e clar că la presiunile și pentru SRI s-a făcut această convocare ?
România se află într-o ipostază tenebroasă a existenței ei. O insulă între est-ul controlat de expansionismul rusesc și musulman radical și vest-ul letargic, boem, unde civilizația morală se află la apogeu. Un „no man’s land” moral în care se experimentează un grețos amestec de civilizații bazate pe elemente morale și imorale. Si dacă influența vestică este reprezentată, în special, de progresul tehnologic, din punct de vedere social și al civilizației continuăm să rămânem arhaici, influențați de est-ul rusesc sau musulman, în care morala se rezumă la „a te descurca”. O societate caracterizată de „scopul scuză mijloacele”, în care informația, indiferent cum este folosită, este vitală.
Lupta pentru acapararea puterii în România a pervertit totul: cetățeni, mass-media, instituții de stat, ONG-uri, culte, învățământ, cultură, etc. Aproape totul este infestat și virusat cu cangrena generată de morbul puterii. În această luptă, devenită cronică, instituțiile statului, fie că se numesc SRI, DNA, DIICOT, Parlament, Guvern, au devenit măciuci și ghioage pentru altoit adeversarii. Păpușarii care le controlează, prin numiri politice, prin promovări imorale, se folosesc de orice prilej și de orice metodă pentru a implica instituțiile publice în luptele pentru putere. Conștient sau manipulat, fiecare funcționar din instituțiile de forță, este angrenat (mai mult sau mai puțin, dar nu neutru) în luptele pentru putere și în păruiala națională generală. Loviturile sub centură, capetele în gură, croșeele în ficat, uppercuturi în barbă (figurativ vorbind), fac parte din arsenalul combatanților. Iar în disputa generală, „care pe care”, fără menajamente, deținerea și controlul informației este vital. Astfel, până în prezent, cine a deținut informația, a controlat măcelul și a decis finalul, pentru că a putut aplica lovituri năucitoare celor vizați, care au fost eliminați chiar înainte de a conta. Și cine a deținut informația a controlat, în primul rând, mass-media, furnizând, înainte de a deveni publice, „dovezi” ale așa zisei vinovații, în doze credibile, substituid justiția cu o tele-justiție sau o justiție mass-media, controlată prin dozajul informației și prin presiuni extraordinare care au influențat justiția oficială. Astfel, în timp, printr-o încălcare grosolană a Constituției, s-a cimentat și format o supra-structura uriașa, compusă din posesorul informației (SRI) și beneficiarul informației (mass-media), care a controlat și continuă să controleze România, stabilind, arbitrar și subiectiv, prin presiunea uriașă capabilă s-o exercite, cine și cât deține puterea în România, cine rămâne și cine dispare din peisajul puterii.
Prin Decizia nr. 51/2016, Curtea Constituțională a fracturat, oficial, monopolul asupra informației, cu consecințe dezastruoase nu asupra siguranței naționale și nici asupra dosarelor în care există interceptări nelegale, ci asupra controlului informației care contează în lupta pentru putere. Spargerea monopolului informației înseamnă pierderea controlului unor grupări asupra societății și asupra adversarilor. Spectrul apariției concurenței în domeniul informațiilor, presupune eliminarea arbitrariului și dă frisoane celor care s-au obișnuit să controleze societatea prin dozarea informației și manipularea mass-media prin dozaj. Lecturând presa și vizionând media, în cazul Deciziei 51/2016 a CC, este mai mult decât evident cine au fost beneficiarii privilegiați a informațiilor în premieră, furnizate de „stăpânii” informațiilor și cine au de pierdut și de câștigat din această reașezare a dreptului de acces la informații. De asemenea, reacțiile Guvernului Cioloș și ale lui Klaus Iohannis, arată clar tabăra în care au jucat și joacă, pentru că, aproape pe față, au luat poziție, vădit ostilă deciziei Curții Constituționale și pro SRI, convocând CSAT (ca urmare a considerării pierderii monopolului informației de către SRI o problemă de siguranță națională, adică spargerea monopolului informației e sinonimă cu atacarea armată a României) și emițând o Ordonanță de Urgență (prin care nu numai că nu pun în aplicare decizia Curții Constituționale, ci, sfidând Curtea Constituțională și Constituția, lărgesc prerogativele SRI și întăresc controlul și monopolul acestei instituții asupra informației). Și iar asistăm bezmetici la o repriză de păruială între ariviști, disperați să ajungă la putere, incapabili să percepem cât și până când mai suportă societatea astfel de experimente antidemocratice, în care statul de drept este terfelit chiar de către cei care-l invocă, ușurându-se pe Constituție, pentru a permite unei instituții să mențină monopolul informației obținută fraudulos.
Ultimile Noutăți din Prahova


Rochii de mireasa – cum sa o alegi pe cea potrivita
Unul dintre cele mai incitante momente este alegerea rochiei de mireasa , pentru ca sigur vrei sa arati uimitor in...


Toate au trecut pe lume, numai rÄul a rÄmas…
Contrariul Èi ComparaÈia sunt tipare mentale individual prestabilite. Am cunoscut multÄ lume în mod nemijlocit, prin discuÈii faÈÄ cÄtre faÈÄ,...


Omagiul adus marelui poet naÈional Mihai Eminescu
OrganizaÈia judeÈului ConstanÈa a PRN apreciazÄ programul organizat la MânÄstirea Dervent în seara de 15 ianuarie prin care a fost...


Samsung Galaxy S21 Ultra: ExperienÈa supremÄ pe un smartphone conceput pentru a fi epic
Galaxy S21 Ultra oferÄ cel mai avansat Èi inteligent sistem de camere, cel mai luminos Èi mai inteligent display folosit...


Partidul Ecologist Român salutÄ poziÈia ministrului Mediului, Apelor si Padurilor, TaÌnczos Barna cu privire la faptul cÄ âtaÌierile ilegale reprezintaÌ criminalitate organizataÌâ
Partidul Ecologist Român salutÄ poziÈia ministrului Mediului, Apelor si Padurilor, TaÌnczos Barna cu privire la faptul cÄ âtaÌierile ilegale reprezintaÌ...


Cadourile – o scurtÄ incursiune în istorie Èi o analizÄ modernÄ
Te-ai întrebat de ce oferim daruri? O scurta privire in istoria noastra, ca omenire, ne poate arÄta o mulÈime de...


Urmeaza sa devii parinte? Prinde reducerile la cele mai cautate modele de carucioare 3 in 1
Din seria celor mai practice obiecte si accesorii necesare in ingrijirea copiilor pana la varsta de 3 ani, fac parte...


Business in transport – Ziarul Nationalul
Business-urile moderne din transport merg de la afacerile personale de mutari mobila si servicii de stocare, la operatiuni de transport...


Viitor si horoscop – Ziarul Nationalul
Incontestabil, oamenii au fost mereu interesati, intr-o forma sau alta, de ceea ce le rezerva viitorul, mereu s-au intrebat ce...


Lansare impresionantÄ la CES 2021: TCL revoluÈioneazÄ piaÈa televizoarelor cu noua generaÈie de Mini-LED OD ZeroTM
TCL îÈi consolideazÄ statutul de lider Èi pionier în industria televizoarelor aducând tehnologia viitorului în casele iubitorilor de TV din...


Vrei sa construiesti o casa? Apeleaza la proiecte de casa de la Planex.ro pentru a nu plati mai mult decat trebuie
Se spune ca pentru a construi o casa trebuie sa investesti o suma foarte mare de...


Produsele viitorului la Consumer Electronic Show 2021 TCL cucereÈte piaÈa electrocasnicelor prin noua generaÈie de Mini-LED Èi tehnologiile Future Display
Sub deviza #ExperienceMore, TCL prezintÄ cele mai noi echipamente dotate cu inteligenÈÄ artificialÄ (AI) Èi dispozitive de zi cu zi,...


Partidul Ecologist Român îl someazÄ pe ministrul Transporturilor sÄ accelereze lucrÄrile autostrÄzii PloieÈti- BraÈov
Partidul Ecologist Român îl someazÄ pe CÄtÄlin DrulÄ, ministrul Transporturilor, sÄ accelereze lucrÄrile autostrÄzii PloieÈti- BraÈov, tinand cont de avizul...


PER acuzÄ pe deplin fondat :”Referendumul ignorat este raÌsfaÌț democratic pe bani publici”
Importanța rezultatului unui Referendum tinde caÌtre zero pentru politicienii din RomaÌnia. Ne este deja cunoscut ca demnitarilor noștri le place...


Partidul România NoastrÄ ia atitudinea adecvatÄ Ã®n cadrul atacurilor împotriva IPS Teodosie Èi a intoxicÄrii mediatice
OrganizaÈia JudeÈeanÄ ConstanÈa a Partidului România NoastrÄ dezminte încÄlcarea restricÈiilor impuse de carantina instituitÄ Ã®n municipiul ConstanÅ£a prin OSDSU nr....


Cadouri pentru âELâ – sfaturi Èi idei practice
Cum sÄ oferi cele mai potrivite coÈuri de cadou soÈului, prietenului sau cuiva din familia ta Te pregÄteÈti pentru o...


PRN ia poziție față de recentele evenimente de pe scena politicii autohtone
A venit timpul ca Partidul România Noastră să se facă auzit, sa se implice prin formele legale conferite de legiuitor...


Recomandare ceasornicarie pentru ceasuri de lux
Ceasul tau de lux reprezinta mandria ta. L-ai luat din economii, din munca suplimentara, epuizanta, fiindca ai dorit sa stii...
Știrile Săptămânii
-
Socialacum 3 luni
Casa Del Santos, caminul pentru batraneti linistite
-
Sănătateacum 3 luni
MEDIMFARM S.A. Ploiesti anunta lansarea pe piata romaneasca a testelor “Standard Q Covid 19-Ag”
-
Sportacum 3 luni
Victor Hănescu a participat la Proiectul “Dăruim viață prin sport“
-
Sportacum 3 luni
Adrian Mutu, ambasador oficial Favbet România
-
Sănătateacum 1 lună
Masajul cu bambus – Ce este și cum se face acest tip de masaj
-
Uncategorizedacum 3 săptămâni
Noua tableta Getac UX10 de mare rezistenta si performante de top este acum in portofoliul ELKO Romania
-
Afaceriacum 2 luni
Fotoliile de masaj japonez Fujiiryoki, acum și în România
-
Turismacum 4 săptămâni
Călătorește confortabil cu TRANSCAR SRL