Ca un rege fără trecut și fără coroană, Klaus Iohannis a ieșit la rampă și a cerut modificarea legislației pînă mîine. Presupun că a înțeles că o parte din electorat, mică sau mare, rămîne de văzut, ar putea susține pe altcineva. Și unde să își mai găsească susținători? Dincolo de granițele țării, între cei plecați la muncă și convinși că de la Gheorghiu Dej și pînă astăzi numai PSD-ul este de vină. Dacă se împrăștie pe Facebook o ploaie de acuze la adresa lui Iliescu și Năstase și la pericolul comunist, toți cei aflați prin diverse locuri pe glob vor da fuga la urne să salveze țara de comunism.

Întîmplarea a făcut ca la alegerile europarlamentare să mă aflu nu departe de Ambasada României la Paris. Din spusele unor funcționari, pentru alegeri s-au anunțat 1500 de cetățeni romani și s-au prezentat aproape dublu. Și, cu toate acesta nu a a fost înghesuială, nu s-au călcat în picioare și nici n-au rămas pe dinafară. Deci, se poate. De ce în alte locuri a fost balamuc? Din greșeală sau din programare? Trăim o perioadă în care și buluceala poate fi programată și provocată. Încă nu am ajuns la o concluzie, dar am serioase îndoieli în legătură cu diversiunile puse la cale de tot felul de servicii pentru a indica dezorganizarea și blocarea cetățenilor români la exercitarea dreptului de vot.
Am motivele mele să am niște îndoieli. A fost cineva interesat (și mă refer și la președinte) să lămurească numărul cetățenilor trecuți pe listele electorale? Din cîte știu, ne complacem cu un 2-3-4 milioane de alegători care sunt plecați la muncă. Nici legislația nu reglementează clar statutul acestora. De obicei, toți politicienii se dau de ceasul morții că frații noștri de peste hotare nu pot vota. Fals.

Nu vrea nimeni o reglementare clară. Nici măcar alegătorii.”Toată lumea vorbește de umilințele la care sunt supuși alegătorii dar nimeni, nici politicienii și nici alegătorii, nu vrea să se supună și ordinii. Ar fi foarte simplu ca o prevedere legală să prevadă obligația înscrierii pe listele aferente secțiilor din străinătate și cetățenii români ar fi repartizați în secții dimensionate pe măsura numărului de înscriși. Or, România, pentru a putea șmecheri rezultatele, lucrează la plezneală. Ba, unii, mai săraci cu neuronii, cer ca MAE să facă hărți ale coloniilor de români din diverse țări și să dimensioneze secțiile în funcție de numărul acestora depistați în teren. Asta ne mai trebuie! Să-i căutăm pe români prin lume și să le ducem urnele cît mai aproape de curtea în care stau.
Asta visează Iohannis. Să schimbăm toată legislația în așa fel încît să nu-i scape nici un vot. Funcționarii români să organizeze o campanie de colectat voturi și înjurături și după o săptămînă de călătorii să predea rezultatul votului. De ce nu vor nici Iohannis, nici Internele, nici STS-ul, ca românii din străinătate să se înscrie, cum se procedează, de exemplu, în Anglia. Pentru Brexit s-a anunțat în fiecare zi, preț de cîteva luni, cîte zile au mai rămas pînă la termenul limită de înscriere pe liste. În România, nu! În marile orașe, vrem școli și parcuri în care să plasăm cabine și comisii și acolo să așteptăm, poate vin, poate nu. Și pe urmă cu numele celor 3-4 milioane să facem ce decide cel de la butoane.

Formula ambiguă care lasă loc învîrtelilor nu este atacată de nimeni. Nici stabilirea corpului electoral. O doză de aproximare din legislație lasă loc unei alte doze de escrocherie la stabilirea rezultatelor.
Apelul lui Klaus Iohannis sună mai degrabă a teamă decît a preocupare privind calitatea alegerilor și organizarea lor. Pentru hazul suplimentar conținut de acest apel, îl și reproduc în parte. Iată vorbele lui Klaus:
-”Reamintesc că Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, pe care l-am inițiat, prevede în mod explicit angajamentul partidelor semnatare de a transpune în legislație, în cel mai scurt timp, măsurile necesare asigurării – atât în țară, cât și în străinătate – a exercitării depline și efective a dreptului de vot de către cetățenii români”….
”În acest sens, solicit Guvernului să elaboreze urgent un proiect de lege care să poată fi adoptat de către Parlament până la finalul actualei sesiuni parlamentare, prin care să propună măsurile administrative adecvate începând de la alegerile prezidențiale din toamna acestui an. În acest sens, solicit Guvernului să elaboreze urgent un proiect de lege care să poată fi adoptat de către Parlament până la finalul actualei sesiuni parlamentare, prin care să propună măsurile administrative adecvate începând de la alegerile prezidențiale din toamna acestui an”.

Bonjour popor, te rog, să mă votezi! (Cornel Nistorescu Editorial).

Deputatul Varujan Vosganian, vicepreşedinte al ALDE, a comentat ironic afirmaţia lui Dan Barna, din Parlament, privind scăderea natalităţii, spunând că natalitatea nu are cum să crească atât timp cât USR, partidul condus de Barna, susţine comunitatea LGBTQ.

”Barna ne spune că anul trecut a fost cea mai scăzută natalitate din România. Păi cum să crească natalitatea dacă USR susţine LGBTQ”,  a scris Vosganian pe pagina sa de Facebook.

Ulterior, răspunzând unui comentariu referitor la calitatea glumei sale, Varujan Vosganian a scris: ”Nu e gluma mea, e a lui Barna”.

Liderul USR Dan Barna a susținut marţi, la dezbaterea moţiunii de cenzură, că anul trecut a fost anul cu cea mai mică natalitate din ultimii 50 de ani. (Ioana Radu).

Pierderea de către ţara noastră a locului de membru nepermanent în Consiliul de Securitate ONU nu poate fi trecută cu vederea  și datorită condițiilor în care România a avut în general o excepțională activitate și reprezentare în forumul internațional. Cauzele sunt diverse și toate duc către  președinția statului. Pe de o parte, comisiile parlamentare par a nu mai lucra în general pentru interesul dovedit al României, ci pentru sinecuri. Pierderea locului de membru nepermanent în Consiliul de Securitate vine și pe fondul unor direcții partizane și a unei politici externe lipsită de substanță, cu foarte mulți nechemați.

Pentru că în ultimă instanță președintele  Klaus Iohannis este vinovat de acest eșec privind reprezentarea țării, nici în acest moment demnitarul nr. 1 al statului nu a convocat responsabilii la o analiză și un comunicat precis referitor la starea de fapt. Jocul de-a politica externă din ultimii ani, cu ambasade supraîncărcate cu funcționari inepți, cu ambasadori fără niciun profil care să-i recomande pentru exercitarea unor mandate de negociere și diplomatice, adăugate comisiilor de politică externă parlamentare, nu a  trezit interesul președintelui spre a reconfigura această situație inacceptabilă. Degeaba vine astăzi președintele și constată o situație care, în drept, îl privește direct. Un eșec de politică externă este desigur complex, însă Klaus Iohannis nu poate dovedi că s-a implicat, deși avea la dispoziție experți de bună condiție profesională și bună reputație, cât și pârghiile necesare.

În mod paradoxal, România a supraviețuit în multe structuri internaționale grație unor prestații anterioare regimului democratic. Politica noastră externă a fost un domeniu exercitat cu destulă competență și succes. In noul context geopolitic politica externă românească va trebui activată prin delegări și fișe ale posturilor riguros  stabilite, nu într-o aparență, și chiar o încolonare în slujba altora, așa cum se întâmplă cu apartenența la UE.

Eșecul de la Consiliul de Securitate trebuie decontat pe seama celui care doarme în privința politicii externe, ocupându-se în mod scandalos de aranjamentele dâmbovițene, președintele Klaus Iohannis. (Ioan Vieru Comentariu).