Afaceri
North Bucharest Investments încheie 2025 cu vânzări de peste 320 milioane de euro și anticipează o creștere de 35% a volumului tranzacționat în 2026
North Bucharest Investments încheie anul 2025 cu un volum total al vânzărilor de peste 320 milioane de euro, realizat prin 1.922 de tranzacții, confirmând poziția companiei ca jucător relevant pe segmentul rezidențial din nordul Bucureștiului, într-un an marcat de ajustare și maturizare a pieței.
Anul 2025 a reprezentat o etapă de consolidare a businessului. Portofoliul North Bucharest Investments a ajuns la 95 de proiecte, dintre care aproximativ 40% sunt în reprezentare exclusivă, reflectând nivelul ridicat de încredere al dezvoltatorilor. În cursul anului trecut, portofoliul a fost extins cu 54 de proiecte noi, iar luna iulie a fost cel mai performant moment din perspectiva vânzărilor, confirmând atât maturizarea cererii, cât și eficiența strategiei comerciale.
Structura cererii indică o piață echilibrată, dominată de apartamentele cu 2 și 3 camere, fără a limita însă interesul pentru segmentele superioare. Apartamentele de 2 camere au reprezentat 42% din totalul unităților vândute, cele de 3 camere 35% . O tranzacție relevantă din 2025 a fost vânzarea unui penthouse în valoare de 2,1 milioane de euro, alături de mai multe pachete investiționale cu valori cuprinse între 1,5 și 3 milioane de euro, reflectând maturizarea și lichiditatea segmentului rezidențial premium din nordul Bucureștiului.
Din perspectiva valorii tranzacțiilor, 40% din vânzări s-au situat în intervalul 100.000 – 200.000 de euro, iar 46% între 200.000 și 400.000 de euro, confirmând o cerere solidă pentru proprietăți cu poziționare corectă și potențial investițional. Segmentul premium continuă să se consolideze, proprietățile din zona luxury reprezentând aproximativ 14% din totalul vânzărilor, un indicator al interesului constant pentru active rezidențiale premium și investiții cu valoare ridicată.
Pentru anul 2026, North Bucharest Investments anticipează o creștere de aproximativ 35% a volumului tranzacționat, într-un context de piață mai stabil și mai predictibil, susținut de cerere reală, un portofoliu diversificat și o strategie comercială orientată spre valoare.
„2025 a fost un an de așezare a pieței, în care deciziile au devenit mai raționale, iar calitatea proiectelor a cântărit mai mult decât ritmul de creștere”, declară Vlad Musteață, fondator & CEO North Bucharest Investments. „Pentru 2026 vedem o evoluție bazată pe stabilitate și predictibilitate, cu premise clare pentru creștere sănătoasă, atât din perspectiva volumelor, cât și a profesionalizării pieței imobiliare.”
În paralel cu performanța comercială, dezvoltarea organizațională rămâne un pilon strategic. După ce echipa North Bucharest Investments s-a dublat în 2025, compania își propune pentru 2026 un ritm de recrutare activ, cu focus pe zona de vânzări și consultanță imobiliară, susținut de consolidarea departamentelor operaționale și de suport. O componentă esențială a acestei strategii o reprezintă investițiile consistente în training și dezvoltare profesională, prin programe dedicate atât consultanților juniori, cât și celor seniori, inclusiv module avansate de management și leadership. În acest context, cele 114 tururi de aprofundare organizate în 2025 au funcționat ca programe de training specializat pentru echipă, asigurând faptul că fiecare proprietate din portofoliu este cunoscută în detaliu, de la specificații tehnice și poziționare, până la argumentele de investiție și profilarea tipologiei de client.
Cu un portofoliu extins, o structură organizațională scalabilă și o strategie orientată spre eficiență și performanță, North Bucharest Investments intră în 2026 dintr-o poziționare solidă. Compania mizează pe un context favorabil pentru investiții imobiliare bine fundamentate, într-o piață mai stabilă, mai predictibilă și mai matură, în care capitalul informat și proiectele corect poziționate vor susține creșterea sustenabilă.
sursa: stiricompanii.ro
Afaceri
Startul sezonului în solarii: de ce luna aprilie face diferența între un an bun și unul pierdut
În fiecare primăvară, luna aprilie aduce același tip de presiune pentru fermierii și micii producători din România: decizia de a monta la timp solarul și de a începe cultura în condiții controlate. Diferențele de temperatură între zi și noapte rămân semnificative, iar instabilitatea vremii poate influența decisiv evoluția plantelor în primele săptămâni.

Potrivit specialiștilor din domeniu, această perioadă nu este doar începutul sezonului, ci momentul în care se stabilesc premisele pentru întreaga producție.
„Cine montează solarul în aprilie are un avantaj clar. Vorbim despre o intrare mai timpurie în piață, cu 2 până la 4 săptămâni înainte, ceea ce înseamnă prețuri mai bune și o valorificare mai eficientă a producției”, explică Răzvan Pătrașcu, General Manager – BACAS, companie românească specializată în producția de solarii agricole.
Clima din România, în special în zonele de câmpie precum Muntenia, Oltenia sau Dobrogea, permite plantarea în spații protejate încă din această lună. Totuși, fără un solar corect realizat, riscurile rămân ridicate. Nopțile reci, variațiile bruște de temperatură și umiditatea necontrolată pot încetini dezvoltarea plantelor sau pot favoriza apariția bolilor.
În solarii, în luna aprilie, se plantează în mod obișnuit roșii, ardei, castraveți timpurii, dar și culturi cu ciclu scurt precum salata, spanacul sau ridichile. Avantajul major îl reprezintă controlul microclimatului, care permite o dezvoltare constantă și predictibilă.
Experiența din teren arată însă că multe dintre problemele din sezon nu apar în timpul verii, ci chiar de la început. Printre cele mai frecvente greșeli se numără montajul întârziat, utilizarea unor materiale de slabă calitate sau realizarea unui montaj necorespunzător.
„Vedem în fiecare an situații în care fermierii aleg solariile doar în funcție de preț. Ulterior apar probleme: folia nu rezistă, structura nu este suficient de stabilă sau mediul din interior nu este uniform. Toate aceste lucruri afectează direct producția”, adaugă Răzvan Pătrașcu.
În contextul unor condiții climatice tot mai imprevizibile, calitatea solarului devine esențială. O structură metalică galvanizată oferă rezistență în timp, iar folia profesională de 180 microni contribuie la menținerea unui mediu stabil, prin difuzia luminii și adaptarea la variațiile de temperatură.
Pentru tot mai mulți români, solarul nu mai este doar o soluție sezonieră, ci o investiție pe termen lung. Fie că este vorba despre producție pentru consum propriu sau pentru valorificare în piețele locale, avantajele sunt clare: control asupra calității, costuri mai predictibile și independență față de fluctuațiile din piață.
În acest context, momentul începerii sezonului devine decisiv. Fermierii care aleg să monteze și să planteze în aprilie reușesc nu doar să devanseze producția, ci și să reducă semnificativ riscurile asociate cu vremea instabilă.
În agricultură, fiecare săptămână contează, iar începutul corect al sezonului poate face diferența între un an dificil și unul profitabil.
Pentru mai multe informații despre solarii și soluții adaptate condițiilor din România, puteți accesa www.bacas.ro.
Afaceri
CONSTRUCȚIILE SUSTENABILE ȘI REZILIENȚA: BĂNCILE ȘI ASIGURATORII – PARTENERI CHEIE LA NIVEL GLOBAL
În contextul unor fenomene meteorologice extreme din ce în ce mai frecvente, construcțiile sustenabile devin treptat o temă centrală pentru managementul riscurilor, reziliența teritorială și conservarea valorii economice și a activelor — depășind sfera performanței de mediu.
Ediția 2026 a Barometrului Construcțiilor Sustenabile, publicat de Observatorul pentru Construcții Sustenabile al Saint-Gobain, evidențiază totuși o discrepanță persistentă: deși actorii financiari recunosc importanța adaptării și a rezilienței mediului construit, integrarea acestora în deciziile de investiții, finanțare și asigurare rămâne limitată, din cauza beneficiilor insuficient demonstrate.
Băncile și asiguratorii: un nivel consistent, dar incomplet de conștientizare
Pentru prima dată de la lansarea sa în 2023, Barometrul Construcțiilor Sustenabile include un studiu calitativ internațional, axat pe adaptare și reziliență, realizat în rândul celor care activează în sectorul financiar – bănci comerciale, bănci de dezvoltare și asiguratori.
Această nouă componentă completează sondajul cantitativ internațional realizat anual (4.800 de actori implicați și 30.000 de cetățeni din 30 de țări).
Rezultatele arată că adaptarea la schimbările climatice și reziliența câștigă teren peste tot: atât în rândul actorilor financiari, cât și al celorlalți factori implicați (26% dintre mențiuni, în creștere cu 5 puncte față de 2025, după un avans deja semnificativ în anul precedent) și al cetățenilor intervievați.
Aceste dimensiuni se referă la capacitatea clădirilor și infrastructurii de a face față riscurilor climatice, de a absorbi șocurile și de a-și păstra valoarea în timp. Cu toate acestea, ele întâmpină încă dificultăți în a deveni criterii de structură în modelele economice și rămân greu de transpus operațional în deciziile privind creditarea sau alocarea capitalului.
Obstacolul principal: lipsa unei rentabilități demonstrate a investiției
Toți actorii consultați în cadrul Barometrului sugerează aceeași explicație: necesitatea de a demonstra clar rentabilitatea investițiilor în proiecte de adaptare și reziliență.
Spre deosebire de reducerea emisiilor de CO₂, care beneficiază de indicatori larg standardizați, reziliența se bazează pe beneficii pe termen lung, tratate probabilistic și adesea indirecte: reducerea pierderilor viitoare, continuitatea activității și conservarea valorii activelor.
Ca urmare, costurilor imediate și vizibile, uneori semnificative, le sunt contrapuse beneficii mai difuze, care sunt încă insuficient integrate în modelele financiare și de asigurare.
Transformarea rezilienței într-un atu economic
Pentru a accelera transformarea sectorului și tranziția către construcții sustenabile, este acum urgent ca reziliența să fie transformată într-un motor al performanței economice, al competitivității și al reducerii riscurilor.
Barometrul arată că 47% dintre actorii implicați consideră că domeniul construcțiilor sustenabile creează mai multă valoare decât construcțiile tradiționale — o evaluare care rămâne totuși prea fragilă, în special în Europa și regiunea Asia-Pacific.
În plus, trei pârghii cheie se conturează pentru a consolida sprijinul celor mai reticenți respondenți (6% dintre actorii implicați) în vederea continuării dinamicii în construcțiile sustenabile:
- concretizarea beneficiilor;
- garantarea performanței reale pentru utilizatori;
- demonstrarea competitivității economice a soluțiilor.
Instituțiile financiare joacă un rol esențial
În acest context, băncile și asiguratorii ocupă o poziție strategică: prin integrarea mai sistematică a aspectelor legate de adaptare și reziliență în procesele lor decizionale, pot juca un rol decisiv în trecerea de la o simplă ambiție comună la transformarea la scară largă a sectorului construcțiilor.
Acest lucru necesită progrese pe mai multe planuri:
- dezvoltarea unor repere și standarde mai operaționale;
- o mai bună transpunere financiară a riscurilor fizice;
- structurarea unor instrumente financiare adaptate;
- integrarea mai sistematică a rezilienței în evaluarea proiectelor și a portofoliilor.
Percepția domeniului construcțiilor sustenabile în România
Unul dintre rezultatele relevante pentru România evidențiază un nivel ridicat de familiaritate cu conceptul de construcții sustenabile printre actorii din sector. La nivel global, gradul de familiarizare cu acest concept s-a stabilizat în 2026: 67% dintre părțile interesate declară că înțeleg în mod clar ce presupune, iar 94% au auzit cel puțin o dată de construcțiile sustenabile. În acest context, România se remarcă printr-un nivel de informare semnificativ, 86% dintre respondenții din domeniu declarând că sunt familiarizați cu acest concept, comparativ cu media europeană de 69%.
Nivelul de familiarizare cu construcțiile sustenabile este ridicat în România și în rândul populației generale, unde 65% dintre respondenți declară că sunt familiarizați cu acest concept. Prin comparație, nivelul mediu global e de 39%, cel european e de 33%, în timp ce în alte piețe europene, precum Republica Cehă, acest procent scade la doar 14%, evidențiind un decalaj major de informare la nivel regional.
În ciuda unui nivel ridicat de familiarizare cu conceptul de construcții sustenabile, respondenții români care au o legătură cu domeniul au o înțelegere mai scăzută a elementelor concrete care definesc acest concept, comparativ cu media europeană. Doar 44% asociază construcțiile sustenabile cu reducerea amprentei de carbon a clădirilor, față de 69% la nivel european. Diferențe semnificative se observă și în cazul altor practici esențiale: utilizarea materialelor locale (31% vs. 56%), prioritizarea renovării clădirilor existente (31% vs. 59%), reutilizarea materialelor (39% vs. 69%) și reciclarea acestora (34% vs. 67%). Aceste decalaje indică o nevoie clară de aprofundare a înțelegerii operaționale a sustenabilității în sectorul construcțiilor din România.
Publicul din România manifestă un nivel ridicat de susținere pentru dezvoltarea construcțiilor sustenabile. Astfel, 72% dintre respondenți consideră că a construi mai sustenabil reprezintă o prioritate clară, comparativ cu 63% la nivel global. Acest rezultat indică un nivel puternic de așteptare din partea populației și poziționează România printre piețele în care presiunea publică poate accelera adoptarea practicilor sustenabile în sectorul construcțiilor.
În ansamblu, datele pentru România arată că piața locală beneficiază de un context favorabil: interesul public este puternic, iar gradul de familiarizare cu tema este ridicat. Următoarea etapă pentru accelerarea transformării sectorului este însă consolidarea înțelegerii concrete a ceea ce presupun, în practică, construcțiile sustenabile.
Cea de-a 4-a ediție completă a Barometrului Construcțiilor Sustenabile este disponibilă pe saint-gobain.com. De reținut că este necesară completarea unui formular scurt pentru a accesa versiunea integrală.
Afaceri
Românii încep să calculeze corect: locuința „verde” nu mai e un moft, ci o investiție care se plătește singură
Interesul pentru locuințe eficiente energetic crește vizibil, dar decizia finală rămâne blocată de percepția costului inițial.
Datele indică, însă, o schimbare de mentalitate. În timp ce studiile internaționale arată că doar o treime dintre proiectele de construcții sustenabile ajung să fie implementate, în România există deja comunități care trăiesc de peste un deceniu beneficiile reale ale locuirii verzi.
Piața rezidențială din România intră într-o etapă de maturizare în care criteriul dominant începe să se schimbe: de la „cât costă casa” la „cât costă să trăiești în ea.”
Tot mai mulți români încep să înțeleagă impactul direct al eficienței energetice asupra bugetului personal. Un studiu recent arată că 77% dintre proprietari au investit deja în ultimii ani în măsuri de eficiență energetică, principalul motiv fiind reducerea costurilor lunare.
În paralel, 80% dintre români evaluează o locuință, în funcție de costurile de întreținere, nu doar de prețul de achiziție, iar eficiența energetică a devenit un criteriu esențial pentru două treimi dintre cumpărători. Această schimbare de perspectivă vine pe fondul unei realități dure: fondul locativ din România este în mare parte învechit, cu aproximativ 70% dintre clădiri construite înainte de 1990, la standarde energetice scăzute. Practic, majoritatea locuințelor existente sunt ineficiente și costisitoare pe termen lung.
În acest context, diferența dintre locuințele tradiționale și cele eficiente energetic devine din ce în ce mai vizibilă în cifre concrete. Datele din piață arată că o locuință eficientă poate reduce consumul de energie chiar și cu până la 90% față de una convențională, ceea ce înseamnă economii anuale de ordinul miilor de euro.
Cu toate acestea, bariera psihologică rămâne puternică. Peste 70% dintre români nu intenționează să investească în sisteme moderne de încălzire, principalul motiv fiind costul inițial ridicat. Cu alte cuvinte, piața înțelege beneficiile, dar ezită în fața investiției.
Aici apare ruptura reală dintre intenție și acțiune.
În acest peisaj, dezvoltatori, precum Ecovillas, vin cu un model care mută discuția din zona teoretică în cea practică. Activă pe piață din 2014, cu sute de locuințe construite și livrate deja, compania este prima din România care a construit comunități bazate pe eficiență energetică și mentenanță minimă, folosind tehnologii precum pompe de căldură geotermale, ventilație cu recuperare de căldură și materiale fără emisii toxice.
“În unele cazuri, diferența de costuri de operare poate depăși 2.000 de euro pe an, iar pe termen mediu investiția inițială, mai mare cu 10–20% , începe să se amortizeze rapid”, afirmă reprezentanții Ecovillas.
Conceptul promovat de Ecovillas – „effortless maintenance living” – mută accentul de pe ideea de „eco” ca sacrificiu sau cost suplimentar, către ideea de timp câștigat și predictibilitate. Rezultatul nu este doar unul de mediu, ci unul economic: costuri de întreținere reduse și o predictibilitate a cheltuielilor pe termen lung, într-un context în care prețurile la energie au devenit volatile.
Ecovillas anunță planuri de dezvoltare de peste 50.000 de metri pătrați de locuințe în următorii ani, într-un efort care nu vizează doar extinderea, ci și educarea pieței.
„După 10 ani, putem vorbi despre sustenabilitate în termeni concreți, nu teoretici. Pentru clienții noștri, acest concept s-a tradus în costuri predictibile, autonomie și o calitate a vieții care nu depinde de fluctuațiile pieței energetice”, declară reprezentanții Ecovillas.
Exemplele concrete arată că, într-o locuință eficientă, consumul este mai redus decât într-o casă standard, deci chiar și în condiții de creștere a prețurilor la energie, acest lucru reduce impactul scumpirilor asupra bugetului familiei.
De exemplu, la o casă eficientă după standarde nZEB, de 134 mp utili, consumul mediu anual calculat pentru o familie cu 4 membrii – în care e asigurată încălzirea, răcirea locuinței, sistem de ventilație cu recuperare și apa caldă menajeră – este în jur de 4.500 kWh/an, ceea ce înseamnă un cost mediu de 5600 lei/an. În cazul unei case încălzită cu centrală pe gaz, cu tâmplărie obișnuită și fără izolație eficientă, costul poate ajunge la circa 10.000 lei/an. La o casă mai veche, diferențele pot fi mai mari.
În esență, schimbarea este deja în curs: românii nu mai cumpără doar metri pătrați, ci încep să cumpere costuri viitoare mai mici. Iar în momentul în care educația economică va ajunge din urmă interesul, locuințele verzi nu vor mai fi o alternativă, ci noul standard.
-
Viața în Prahovaacum 3 luniAdvertoriale: ce înseamnă, cum se redactează și unde se distribuie
-
Viața în Prahovaacum 3 luniMarketing digital explicat: SEO, content și AI într-o singură strategie
-
Administrație localăacum 2 luni
Mobilier la comandă cu schiță 3D și contract ferm – De ce NCH Mob este alegerea inteligentă pentru casa ta
-
Sportacum 3 luni
Proiectul F.E.I.B. demarează: Uniunea Europeană sprijină incluziunea socială prin scrimă
-
Administrație localăacum 3 luni
De ce ai nevoie de transparenta intr-un serviciu de contabilitate firma de transport
-
Evenimentacum 2 luni
Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă
-
Afaceriacum 2 luni
Padbol România ajunge în Valea Jiului. Petrila devine centru oficial!
-
Exclusivacum o lunăEgalitatea de șanse și dezvoltarea durabilă în contextul european


