Connect with us

Exclusiv

Clientelism, corupție și 10 moduri de a te îmbogăți ca politician

Prahova Mea

Publicat

pe

Finanțarea partidelor nu a fost niciodată o treabă curată, întrucât politicienii au căutat mereu căi alternative să își crească propria avere sau să plătească pentru campaniile electorale. Așadar, au fost folosit atât mecanisme clientelare, la limita legii, cât și instrumente ilegale. Putem porni de la clasicele sticle cu ulei sau pungi cu făină, să trecem prin campanii în școli sau facultăți sau angajați ai companiilor publice care sunt angrenați în mașinăria de partid și să ajungem până la contracte fictive. Cert este că politicienii sunt creativi și se adaptează. Finanțarea ilegală este adeseori subtilă și se leagă de crima organizată, evaziune fiscală sau spălare de bani. Pe lângă mijloacele evidente, EFOR vă oferă o listă de mijloace mai puțin vizibile prin care politicienii adună resurse, prin achiziții publice, numiri clientelare sau punerea în funcțiune a unor mecanisme locale de putere.

 #1 Oamenii de afaceri plătesc un comision (de regulă 10-20%) din valoarea contractului către președintele de consiliu județean, primar, director, ministru etc. pentru a câștiga o achiziție publică; în anumite cazuri o parte din bani merg către partid

Trei companii de construcții au oferit mită deputatului PSD Vlad Cosma și tatălui acestuia,  Mircea Cosma, Președintele CJ Prahova, precum și unui director din aceeași instituție pentru a asigura câștigarea unor contracte de lucrări de modernizare și întreținere a drumurilor și decontarea prioritară a unor lucrări deja realizate (condamnare în primă instanță). Companiile au depus documente false, iar contractele au fost prelungite și supraevaluate fraudulos. Decidenții au primit cumulat peste 6.5 milioane de lei. Banii erau transferați ca subcontractări către firme controlate de Răzvan Alexe – parte din ecuație – ulterior scoși din firme și împărțiti cash. Familia Cosma ar fi obținut bani și din vânzarea succesivă de terenuri supraevaluate. Din declarațiile din dosar, reiese că o parte din bani ar fi ajuns la PSD.

#2 Decidenții solicită mită (ex. primar, consilier județean, ministru etc) / companiile dau mită pentru aprobarea unor plăți pentru lucrări deja executate de către companii

Directorii unor firme precum Consmin sau Termogaz le-ar fi mituit în perioada 2009-2010 pe directoarea Companiei Naționale de Investiții (CNI), Ana Maria Topoliceanu și pe ministrul Elena Udrea (PDL) pentru a primi contracte sau pentru a deconta lucrările plătite deja de companii în dosarul “Gala Bute”. O parte din bani ar fi ajuns la filiala București a partidului. Banii ajungeau la cei 2 oficiali printr-un lanț de firme apropiate acestora. ICCJ reține că banii au mers pentru plata unor postaci care să atace jurnaliști ce scriau despre Gala Bute sau pentru campania electorală a PDL (condamnare în primă instanță). Consmin a donat către PNL în 2012; 45% din veniturile totale ale companiei vin de la CNI.

#3 Folosirea de contracte false sau supraevaluate de consultanță pentru mascarea finanțării ilegale a campaniei / supraevaluarea unor contracte în mod ilegal, desi nu exista justificare pentru lucrări sau servicii (consultanță, studii de fezabilitate etc)

Ioan Niculae a fost condamnat definitiv în 2015 pentru că ar fi finanțat ilegal cu un milion de euro campania prezidențială a lui Mircea Geoană din 2009, inclusiv prin contracte supraevaluate pentru studii sociologice; de fapt, banii erau finanțare ilegală mascată. Acesta a fost convins să contribuie de președintele CJ Brăila (PSD), Gheorghe Bunea Stancu, scopul lui Niculae fiind să aibă control asupra unor numiri clientelare la Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, pentru a obține prețuri avantajoase pentru gaz.

#4 Politicienii numesc persoane apropiate partidelor politice în posturi cheie (de exemplu, în fruntea companiilor de stat) pentru a facilita câștigarea de contracte din achiziții publice, urmând ca o parte din bani să ajungă la partid

Gheorghe Ștefan, fostul primar din Piatra Neamț și vicepreședinte PDL, condamnat definitiv, a recunoscut că a determinat persoane din funcție de conducere din ministere de resort să numească la conducerea unei companii naționale din domeniul energiei o persoană agreată de partid, care a fost dispusă să contribuie la finanțarea partidului prin atribuirea preferențială de contracte de achiziție publică. Prin licitațiile trucate firma deținută de Horațiu Bruno Berdilă a primit contracte din care a transferat mai departe la partid o parte din bani. Ștefan a primit la rândul său între 10 si 25% din valoarea fiecarui contract; 10 milioane de lei au ajuns în buzunarele politicianului și ale partidului.

#5 Politicienii obțin beneficii în situații de conflict de interese legal sau indirect 

1) Decidentul este acționar, administrator sau controlează firma sub orice altă formă și folosește funcția publică pe care o deține (primar, consilier local, consilier județean etc) pentru a acorda direct sau mijlocit contracte firmei sale sau din conducerea căreia fac parte persoane apropiate

Mihai Șlic a fost viceprimar (2004-2005) și consilier local (2008-2010) PDL/PNL în Bacău. Și-a pierdut mandatul pentru conflicte de interese și incompatibilitate întrucât era acționar și asociat (printre altele) la companiile Conbac și Profinstal, care au primit contracte de lucrări din bani publici. A donat 15.000 lei către PDL în 2012.

2) Mai complicat (și nu neapărat conform definiției din lege) este când avem firme din a căror conducere fac parte persoane cu putere de decizie care lucrează sau au lucrat la instituții publice precum CNADNR sau MDRAP – instituții care gestionează fonduri și gestionează achiziții. Deși în multe cazuri nu se pot trasa legături directe, în alte situații putem să tragem anumite concluzii privind succesul unei firme și legătura cu persoane din conducere.

Virgil Icleanu a fost director la CNADNR. Tot Virgil Icleanu apare ca administrator la SC CCCF DRUMURI ȘI PODURI TIMIȘOARA (faliment), care este acționar la Societatea de Construcții în Transporturi București SA – compania a încheiat 16 contracte între 2007 și 2015 cu CNADNR. Icleanu este administrator la SC Construcții Feroviare Iași, care are 30 de contracte cu CNADNR. Compania a donat 20,000 RON în 2008 către PDL.

 

#6 Politicienii solicită de la oameni de afaceri diverse produse sau servicii pentru campanii electorale (materiale pentru campanii electorale, servicii de consultanta sau publicitate, produse alimentare etc)

Florin Popescu, președinte PDL Dâmbovița a fost condamnat la un an cu executare în 2016 pentru că a solicitat și a primit de la administratorul unei firme 60.992,2 kg de pui grill, în valoare de 485.500 lei, pe care i-a distribuit alegătorilor la alegerilor locale din 2012, când a și fost ales președinte al CJ.

#7 Politicienii de la nivel central sau județean determină factori de decizie locali (primari, spre exemplu) să aducă voturi în schimbul aprobării unor fonduri (de exemplu din Programul Național de Dezvoltare Locală).

Sorin Frunzăverde, președinte PNL al CJ Caraș Severin a fost condamnat în 2016 la 2 ani cu suspendare pentru folosirea influenței vederea obținerii unui folos necuvenit. Acesta l-a influențat pe vicepreședintele CJ, Ionesie Ghiorgioni să pună presiune asupra primarilor cu ocazia alegerilor prezidențiale din 2014, pentru a aduce mai multe voturi pentru candidatul susținut de partid. Acesta din urmă le-a transmis că de rezultatul alegerilor va depinde repartizarea fondurilor pentru 2015 și 2016.

#8 Politicienii obțin fonduri în mod ilegal sub pretextul organizării unor evenimente, prin plata unor taxe de participare

Fostul premier Adrian Năstase (PSD) a fost condamnat alături de alte cinci persoane în 2012 pentru că ar fi organizat concursul Trofeul Calității în Construcții pentru a finanța campania din 2004, unde au fost invitate firme și persoane fizice (inclusiv directori de instituții, politicieni etc) să participe în schimbul unor taxe de participare. Banii strânși – 67.5 mld ROL – nu au ajuns la Inspectoratul de Stat în Construcții, ci la patru firme care au organizat evenimentul. De la firme banii au ajuns la compania EUROGRAFICA, al cărui patron a plătit materiale de propagandă electorală. Noul director al ISC, Adrian Grăjdan, a încercat să retragă instituția ca parte civilă din proces, întrucât nu ar fi existat prejudiciu; Adrian Năstase l-ar fi sunat pe Grăjdan în dimineața zilei în care acesta a retras instituția din proces.

#9 Politicienii de la nivel central alocă fonduri în mod discreționar sau manipulează legislația pentru a facilita alocările clientelare

Partidele politice alocă din bani naționali, prin mecanisme precum Programul Național de Dezvoltare Locală (PDNL) sau Compania Națională de Investiții, sume vizibil mai mari primarilor de aceeași culoare, folosindu-se de criterii neclare și proceduri netransparente. În 2007, șansa unui primar de la putere era de trei ori mai mare să ia bani decât a unuia din opoziție; în 2012-2016, șansa era de două ori mai mare. La fel se distribuie banii și din Fondul de Rezervă al Guvernului, mai ales înainte de perioadele electorale. La începutul lui 2017, prin OUG 6 și 9, Guvernul a suprimat reglementări din Legea finanțelor publice, prin care permitea primarilor să depășească anumite limite de cheltuieli, generând deci datorii, sau să schimbe destinația banilor; toate acestea în condițiile în care PNDL 2 are alocate peste 30 de miliarde, credite de angajament.

#10 Decidenții favorizează firme de partid la achiziții publice

Spre exemplu, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, în 10 județe analizate de EFOR, 4-5 firme (din 40-50 de competitori de județ care câștigă cel puțin un contract) câștigă peste 50% din achizițiile publice. Majoritatea firmelor din top 20/județ ca sume pot fi legate de partidele politice sau au probleme penale (spălare de bani, evaziune fiscală, fraude cu fonduri europene etc). La nivel de fonduri europene, din primele 30 de firme ca sume câștigate în contracte de infrastructură aproape trei sferturi din firme pot fi legate de partide politice direct sau indirect; „primul milion” pe care l-au făcut mari firme de construcții sau consultanță, care acum dețin monopol la achiziții este legat de favorizare politică. Unele dintre firme, la rândul lor, susțin politicienii sau partidele politice cu donații.

Sursa: ExperForum

Articolul Clientelism, corupție și 10 moduri de a te îmbogăți ca politician apare prima dată în Ziarul Nationalul.

Citeste in continuare
Publicitate
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Eveniment

Butoiul cu pulbere din Balcani

Publicat

pe

De

Protestele împotriva președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic au atins cea mai mare intensitate de la izbucnirea lor, în noiembrie 2018. Mai mult, relatările presei internaționale despre protestele de la Belgrad și asaltul asupra televiziunii publice par să sugereze că în țara vecină se va reedita revoluția colorată ce l-a dat jos de la putere pe Slobodan Milosevic, în 2000.

”Rezist” la Belgrad

Într-adevăr, sloganul ”Gotov je – E terminat” scandat acum împotriva lui Vucic este preluat din repetoriul protestelor din 2000 ale mișcării Otpor (Rezistența), puternic finanțată de SUA (41 milioane de dolari). Într-adevăr, președintele Vucic poate fi o rămășiță a regimului Milosevic, în care a fost ministru al Informațiilor, la doar 27 de ani, iar acum Vucic păstrează, ca și Milosevic, o relație mai mult decât apropiată cu Rusia. Însă asemănările se opresc aici, pentru că Vucic cochetează și cu Occidentul, își dorește aderarea la UE și are legături Alexander Soros, fiul lui George Soros, cel care a contribuit la îndepărtarea regimului Milosevic.

Dincolo de tendințele autoritare și de actele de corupție de care este acuzat Vucic, furia ”Rezistenței” din Serbia trebuie căutată într-o zonă sensibilă pentru întreaga regiune, pentru UE și chiar pentru SUA. Este vorba despre planul ca Serbia și Kosvo să facă schimb de teritorii în vederea reglementării disputei dintre Belgrad și Pristina. Vucic își dorește partea de nord a Kosovo, unde se află orașul Mitrovița, dominat de sârbi, fiind dispus să cedeze Valea Preșevo, locuită majoritar de albanezi.

Precedentul periculos al schimbului de teritorii

În Serbia, opoziția față de acest schimb de teritorii este evidentă, de la partidele moderate, pro-europene, până la cele de extremă dreapta. Schimbul de teritorii ar duce în mod implicit la recunoașterea statalității kosovare. Pentru statele din Balcanii de Vest, ca și pentru restul Europei, un asemenea schimb de teritorii pe criterii etnice ar marca un precedent periculos. ”Premiul cel mare” pentru regimul Vucic ar fi ruperea Republicii Srpska de Bosnia și Herțegovina și alăturarea la Serbia, într-o confederație.

Însă aceasta ar deschide cutia Pandorei în regiune și nu numai. Presa vestică arată că premierul Albaniei, Edi Rama, păstrează o tăcere neobișnuită în privința potențialului schimb de teritorii, o tăcere ce devine periculoasă având în vedere relansarea temei ”Albaniei Mari” la reuniunile cu omologul din Kosovo și cu liderii politici ai albanezilor din Macedonia. Posibilele scenarii de evoluție sunt destul de tulburi și pentru Federația croato-musulmană din Bosnia si Herțegovina, unde se discută tot mai mult despre un Acord Dayton 2, care să rescrie organizarea și chiar granițele statului ce s-a născut în urma Acordului de la Dayton din 1995.

”Macedonia nu este o țară”

De unde a început dezbaterea pe marginea schimbului de teritorii între Serbia si Kosovo? La nivel public, totul a plecat de la o scrisoare a congresmanului american Dana Rohrabacher care propunea această retrasare de frontiere ca soluție pentru reglementarea disputei. Amintitul congresman din Camera Reprezentanților dădea măsura diplomației sale când declara, în 2017: ”Asta o să înfurie pe toată lumea, dar la naiba. Macedonia nu este o țară. Îmi pare rău, nu este o țară”.

Reeditarea scenariului Milosevic-Tudjman?

Vuk Jeremic, fost ministru de Externe al Serbiei (2007-2012) și acum rival politic al regimului Vucic, a declarat însă, în ianuarie 2019, pentru publicația austriaca Der Standard, că schimbul de teritorii a fost adus în discutie de fostul premier britanic Tony Blair, care a încercat să obțină acceptul cancelarei Angela Merkel. Germania rămâne însă singura putere europeană care se opune ferm creării unui asemenea precedent.

Jeremic a mers mai departe, spunând că partiția teritorială este plănuită în spatele ușilor închise de președintele Serbiei, premierul Albaniei și președintele kosovar Hashim Thaci, ca o modalitate prin care fiecare se va putea menține la putere. ”Și-au dat seama că până la aderarea la UE este cale lungă și și-au stabilit alte obiective”, spune Jeremic. ”În ciuda atacurilor verbale, acești naționaliști se înțeleg bine în spatele ușilor închise. Nu este rău că trei sau patru oameni sunt prieteni. Însă când restul lumii se ceartă, lucrurile pot scăpa de sub control. Așa a fost la începutul anilor 1990, când Slobodan Milosevic și Franjo Tudjman (președintele Croației) aveau relații cordiale și vorbeau despre împărțirea Bosniei în spatele ușilor închise. Totul s-a terminat cu o catastrofă”.

Rețeaua Soros-Blair-Petritsch

În rețeaua care susține la nivel internațional schimbul de teritorii se află Tony Blair, Corey Lewandowski (fostul manager de campanie al lui Donald Trump), austriacul Wolfgang Petritsch (fost Înalt Reprezentant în Bosnia și Herțegovina, acum implicat în puternice firme de lobby). Li se adaugă Alexander Soros, cu care premierul Vucic s-a întâlnit de mai multe ori și i-a promis că va susține activitățile Fundației pentru o Societate Deschisă în Serbia. Lewandowski are sarcina de a face lobby la Washington pentru partiția teritorială. Soros jr, spune Jeremic, are rolul de a-i convinge pe democrații din Congres să fie pentru retrasarea granițelor in Balcani.

”Americanii îi conving pe albanezi să semneze orice”

Fostul ministru de Externe Jeremic este surprins și dezamăgit de poziția UE, care, ”în lipsa altor succese de politică externa, prefera un triumf pe termen scurt”. Jeremic suspectează că acrtuala Comisie și italianca Federica Mogherini, șefa diplomației UE, își doresc un minim succes cu încheierea disputei sârbo-kosovare, fie și prin schimb de teritorii pe principii etnice. ”Reprezentanții UE nu au apetit pentru extinderea Uniunii și de aceea nu le pasă”, spune Jeremic.

Cât despre SUA, Jeremic arată că ”americanii sunt singurii care îi pot convinge pe albanezi să semneze orice”. Administrația de la Washington este de acord cu planul schimbului de teritorii pe criterii etnice. S-a exprimat în acest sens consilierul pentru securitate al președintelui SUA, John Bolton. El este cel care, la momentul declarării independenței kosovare, în 2008, arata ca SUA comit o greșeală susținând această decizie unilaterală. Ulterior, invocarea precedentului Kosovo de către Moscova, pentru recunoașterea independenței Osetiei de Sud și a Abhaziei (republici separatiste georgiene), avea să-i dea dreptate într-o oarecare măsură actualului consilier de la Casa Alba.

O alianță contra naturii la Belgrad

Cu un asemenea plan de schimb de teritorii pus la cale în secret cu liderii din Albania și Kosovo, nu este de mirare că premierul Vucic și-a făcut dușmani în toate taberele politice din Serbia. Protestele împotriva regimului sau sunt organizate de un ONG numit ”Unul din cele 5 milioane”, sprijinit și coordonat de coaliția politică Alianța pentru Serbia și alte partide mai mărunte. Protestele au început având în prim-plan personaje puțin cunoscute și puțin controversate, însă apoi au început să fie dominate de politicieni cunoscuți.

În Alianța pentru Serbia se află amintitul Vuk Jeremic și fostul primar al Belgradului Dragan Djilas, ambii niște politicieni moderati și pro-europeni. Însă în aceeași alianță se află și Bosko Obradovic, liderul partidului extremist Dveri (Portile). El a fost în prim-planul atacării sediului televiziunii publice din Belgrad, de unde a fost scos de forțele de ordine. Analiștii sârbi consideră că asocierea lui Jeremeic sau Djilas cu Obradovic este una toxică și periculoasă, putând să transfere capital politic însemnat catre extrema dreaptă. Catalizatorul acestei alianțe contra naturii si al riscurilor la adresa stabilitatii din Balcanii de Vest pare a fi președintele Vucic și ambiția sa de intra în cărțile de istorie cu un precedent periculos, acceptat însă de diplomația mioapă a UE, de administrația Trump și susținut de lobby-ul lui Alexander Soros și Corey Lewandowski. (Călin Marchievici ).

 

 

Citeste in continuare

Administrație locală

Orban și laudele în formă continuată…

Publicat

pe

De

Preşedintele PNL Ludovic Orban a declarat joi că liberalii au cea mai puternică listă pentru PE, numindu-l pe Rareş Bogdan, primul pe listă, un campion al luptei împotriva minciunii, pe Mircea Hava – campionul absorbţiei de fonduri UE, iar pe Gheorghe Falcă – un primar de succes.

Conform liderului PNL, Vasile Blaga se va bate pentru admiterea României în Schengen. Dintre actualii europarlamentarii, Sigfried Mureşan este, în opinia sa, printre cei mai tineri şi influenţi români din PE, Adina Vălean este cea care a contribuit decisiv la desfiinţarea taxei de roaming, Daniel Buda s-a bătut sistematic pentru interesele fermierilor români, iar Mihai Ţurcanu, „practic, a reuşit să salveze industria petro-chimică din România’, în timp ce Marian-Jean Marinescu a reuşit să obţină reglementări care să apere interesele transportatorilor români. Fostul europarlamentar Cristian Buşoi are „realizări remarcabile în domeniul sănătăţii”.

„Partidul Naţional Liberal, în această campanie, îşi asumă răspunderea de a repara prestigiul României,deteriorat grav în urma conflictelor artificiale generate de cei care se află astăzi la putere şi în urma incapacităţilor de a reprezenta România corect.  Avem cea mai puternică listă. Avem oameni care în viaţa lor au făcut lucruri palpabile pentru cetăţeni. Avem reprezentanţi care deja în diferitele funcţii pe care le-au deţinut, indiferent că au fost primari, indiferent că au fost în Parlamentul European, indiferent că au ocupat poziţii publice, au arătat că au capacitatea să îi slujească pe cetăţeni şi să  facă lucruri bune pentru oameni”, a declarat Orban după ce lista de candidaţi a fost validată în forurile de conducere ale partidului, el dând cititre listei şi prezentând candidaţii.

Pe primul loc, Partidul Naţional Liberal va fi reprezentat de Rareş Bogdan. „Rareş Bogdan revine în Partidul Naţional Liberal şi intră pe câmpul de bătălie, de data asta fiind alături de Partidul Naţional Liberal. Rareş Bogdan este un adevărat campion al luptei împotriva minciunii, dezinformării, abuzurilor, este omul care când toţi ceilalţi spuneau minciuni  a avut curajul să spună adevărul.  Este un om care, fără menajamente, şi-a pus în slujba binelui public  toate calităţile şi şi-a asumat toate riscurile  pentru a-i informa corect pe cetăţeni şi pentru a arăta cu adevărat faţa hidoasă a celor care îşi bat joc de România”, l-a prezentat liderul PNL.

Pe locul doi, Partidul Naţional Liberal, Partidul Unirii, „îl sprijină pe primarul capitalei Unirii, Alba Iulia, în persoana lui Mircea Hava, campionul absorbţiei de fonduri europene, primarul care a reuşit să facă minuni în Municipiul Alba Iulia”.

„Pe locul trei îl susţinem pe  Siegfried Mureşan, unul dintre cei mai tineri şi influenţi europarlamentari români, un om care a fost parte la decizii importante pentru Parlamentul European, pentru Uniunea Europeană  şi mai ales pentru România. (…) Pe locul patru este Vasile Blaga.  Vasile Blaga  are misiunea de a se bate pentru integrarea  României Schengen. Nu cred că este cazul să vă reamintesc lucrurile deosebite pe care le-a făcut în calitate de ministru, pe parcursul integrării României în Uniunea Europeană şi de-a lungul carierei sale politice”, a afirmat liderul PNL.

Pe locul cinci PNL o susţine pe Adina Vălean. „Despre Adina Vălean pot să vă spun că este în Parlamentul European din 2006, încă dinaintea intrării României în Uniunea Europeană, având calitatea de euro-observator şi din 2007 până astăzi a fost parlamentar european. A deţinut funcţii extrem de importante cum este funcţia de vicepreşedinte al  Parlamentului European iar Adina Vălean este singurul europarlamentar român care deţine astăzi funcţia de preşedinte de Comisie a Parlamentului European, fiind preşedinta Comisiei M. Am să vă readuc aminte despre un singur lucru, din ceea ce a făcut bun pentru români, Adina Vălean şi anume,  practic desfiinţarea taxei de roaming”, a amintit Ludovic Orban.

 

„Pe locul şase este Daniel Buda, preşedintele PNL Cluj un europarlamentar remarcabil, un europarlamentar care s-a bătut sistematic pentru interesele fermierilor români , un europarlamentar care a avut capacitatea de a determina comisarul pe agricultură şi alţi oficiali europeni, să se îndrepte şi să caute să sprijine şi fermierii români la nivel european. Domnul Dan Motreanu, vicepreşedinte al PNL,  ocupă locul şapte. Domnul Dan Motreanu este profilat pe Dezvoltare Regională şi Dezvoltare Rurală, este un om care a deţinut calitatea de ministru al Agriculturii şi este unul dintre cei mai valoroşi membrii  din conducerea Partidului Naţional Liberal. Domnul primar Falcă este candidat pe locul opt. Domnul Falcă este un primar de succes. Este un primar care a fost campion al atragerii investiţiilor private în Municipiul Arad. Este un primar care a fost campion al atragerii de fonduri europene şi este un primar deja implicat în politica europeană, deoarece domnul Falcă este reprezentant de 9 ani din partea României în structura de la nivel european al autorităţilor locale şi regionale, respectiv Comitetul Regiunii”, a continuat el.

Pe locul 9 se află Cristian Buşoi. „Domnul Cristian Buşoi a reprezentat Partidul Naţional Liberal în mandatul trecut în Parlamenetul European, având realizări remarcabile în domeniul sănătăţii fiind, practic, persoana pe care o sprijinim pentru a determina politici de sănătate care să permită creşterea calităţii serviciilor medicale acordate românilor la nivelul serviciilor medicale europene. De asemenea, susţinerea tuturor proiectelor care beneficiază de finanţări europene cum sunt proiectele celor 3 spitale regionale care din păcate bat pasul pe loc din cauza incompetenţei şi relei voinţe ale actualului Guvern”,a explicat liderul PNL.

Pe locul 10 Marian-Jean Marinescu, este „reprezentantul Partidului Popular European în negocieri extrem de importante pentru România în domenii cum ar fi transport, energie şi alte domenii de maximă importanţă”, cel care „a reuşit să obţină modificări care să apere interesele transportatorilor români”.

„Pe locul 11 este domnul profesor Vlad Nistor, vicepreşedintele Partidului Naţional Liberal pentru politică externă, un om cu o activitate internaţională remarcabilă. (…) Pe locul 12 îl susţinem pe actualul europarlamentar Mihai Ţurcanu despre care pot să vă spun că a fost implicat în calitate de raportor în 2 proiecte de reglementare extrem de importante  pentru România şi se poate spune fără niciun fel de indoială că Mihai Ţurcanu, practic, a reuşit să salveze industria petro-chimică din România, a fertilizanţilor, a îngrăşămintelor chimice”, a precizat preşedintele PNL. (R.C.).

 

Citeste in continuare

Administrație locală

START în cursa pentru înlocuirea lui Augustin Lazăr

Publicat

pe

De

Ministerul Justiţiei a anunţat că a declanşat procedura de selecţie pentru numirea noului procuror general al României.

Procedura se desfăşoară în perioada 13 martie – 5 aprilie,  în contextul în care funcția  va deveni vacantă în data de 28 aprilie, când se va încheia mandatul lui Augustin Lazăr.

Ministerul Justiţiei organizează, în perioada 13.03.2019 – 5.04.2019, selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, vacantă începând cu data de 28 aprilie„, se precizează într-un anunţ publicat pe pagina de internet a ministerului.

Conform anunțului, candidații pot depune cereri de înscriere, până la data de 28 martie 2019 (inclusiv), ora 17:30 la Direcția resurse umane din Ministerul Justiției.

Cererile vor fi însoțite de următoarele înscrisuri:

  1. a) declarațiile prevăzute de art. 54 alin. (2) raportat la art. 48 alin. (10-11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
  2. b) un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecţie, care se depune atât pe suport hârtie, cât și în format electronic, pe suport specific. Proiectul se va încadra într-o limită de 30 pagini, iar anexele nu vor putea depăși 10 pagini. Planul și anexele vor fi redactate cu caractere de mărimea 12, font Times New Roman, spațiere la 1,5 rânduri;
  3. c) un curriculum vitae al candidatului, conform modelului comun european;
  4. d) minimum 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care și-a desfășurat activitatea;
  5. e) ultimul raport de evaluare a activității profesionale a candidatului participant la selecţie;
  6. f) orice alte înscrisuri relevante.

Lista persoanelor care îndeplinesc condițiile legale de participare la selecţie și programarea interviului se vor afișa pe data de 29 martie 2019.

Candidații participanţi la selecţie vor susține, în perioada 3-4 aprilie 2019, un interviu cu ministrul justiției care constă în:

  1. a) susţinerea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecţie, sub următoarele aspecte:

– prezentarea sintetică a unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecţie;
– identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi în activitatea unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecție, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora;
– propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecţie;
– compatibilitatea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, întocmit de candidatul participant la selecţie cu rolul și funcțiile Ministerului Public;

  1. b) verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, vizând, în esenţă, capacitatea de organizare, asumarea responsabilităților, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa în modernizarea managementului unității/structurii, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare, capacitatea și disponibilitatea de a lucra în echipă și de a colabora cu colegii;
  2. c) prezentarea viziunii asupra modului în care înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare a intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor;
  3. d) prezentarea viziunii cu privire la atribuţiile funcţiei pentru care participă la selecţie în ceea ce priveşte coordonarea activităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii în general şi a unor fenomene specifice: criminalitate organizată, corupţie, evaziune fiscală etc.;
  4. e) verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care participă la selecţie.
  5. f) verificarea aspectelor legate de motivația, conduita, integritatea și deontologia profesională, precum și alte împrejurări rezultate din analiza înscrisurilor depuse de candidatul participant la selecţie.

Audierea candidaților se transmite în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Ministerului Justiției, se înregistrează și se publică pe pagina de internet a ministerului, se mai arată în anunțul Ministerului.

Rezultatele selecţiei vor fi anunțate pe 5 aprilie.

„Propunerea ministrului justiției va fi înaintată Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea obținerii avizului urmând ca, după obținerea acestuia, ministrul justiției să înainteze propunerea Președintelui României, în vederea numirii în funcția de conducere de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, mai precizează sursa citată. (Ioana Radu).

 

Citeste in continuare
Advertisement

Ultimile Noutăți din Prahova

Eveniment57 de minute inainte

Butoiul cu pulbere din Balcani

Protestele împotriva președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic au atins cea mai mare intensitate de la izbucnirea lor, în noiembrie 2018. Mai...

Administrație locală4 zile inainte

Orban și laudele în formă continuată…

Preşedintele PNL Ludovic Orban a declarat joi că liberalii au cea mai puternică listă pentru PE, numindu-l pe Rareş Bogdan,...

Administrație locală4 zile inainte

START în cursa pentru înlocuirea lui Augustin Lazăr

Ministerul Justiţiei a anunţat că a declanşat procedura de selecţie pentru numirea noului procuror general al României. Procedura se desfăşoară...

Administrație locală6 zile inainte

De ce a revocat Curtea de Apel Ploieşti arestarea preventivă a lui Ghiţă

Judecătorii Curţii de Apel Ploieşti, instanţă care săptămâna trecută a revocat ultimul mandat de arestare preventivă emis pe numele lui...

EvenimentO săptămână inainte

Țara asaltată de danileți

Parcă ar fi înnebunit lupul cînd a auzit de Justiție ca de un miel în pericol. Vestea s-a dus ca...

Administrație localăO săptămână inainte

Cum l-a botezat Dragnea pe Iohannis

Liviu Dragnea l-a numit duminică pe Klaus Iohannis „leneșul de la Cotroceni”, într-un atac pe tema bugetului. Dragnea a declarat,...

Eveniment2 săptămâni inainte

Antena 3: Al treilea dosar va bubui „în curând”

Jurnalista Antenei 3 Adina Anghelescu a afirmat, referindu-se la învinuirea Laurei Codruța Kovesi la Secția de investigare a magistraţilor de joi,...

Eveniment2 săptămâni inainte

SCRISOAREA lui Toader către Financial Times: ”Codruța Kovesi nu ar trebui numită…”

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a trimis o scrisoare cunoscutei publicații financiare Financial Times în care spune că ”nu are nimic personal...

Eveniment2 săptămâni inainte

„Kovesi va avea soarta Brexitului”?

Europarlamentarul PSD Gabriela Zoană afirmă marți că, în urma unor discuții pe care le-a avut cu diferiți eurodeputați despre votul...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Două tabere din SRI luptă pentru un post de președinte

O postare extrem de interesantă a fost lansata în social media. Ea pare că aparține unui cunoscător din interior a...

Administrație locală2 săptămâni inainte

Vai de jurnalismul Andreei Esca!

Aşa cum a evoluat presa în ultimul deceniu şi ceva, era normal să se ajungă şi pe fundul bălţii puturoase...

Administrație locală2 săptămâni inainte

Dragnea, tradat de Nica pentru Kovesi!

Socul resimtit de Liviu Dragnea si nucleul dur al actualei guvernari in urma victoriei Laurei Codruta Kovesi in Comisia LIBE...

Eveniment3 săptămâni inainte

Presa germană: A reușit SRI din România să infiltreze Oficiul Procurorului UE?

Cine a câștigat runda din Parlamentul European din lupta pentru șefia noului Oficiu al Procurorului European? În opinia lui Oliver...

Eveniment3 săptămâni inainte

Ce nu s-a văzut la TV la audierea Laurei Codruța Kovesi

Mulți membri plini ai Comisiei CONT care a dat votul marți seară pentru procurorul șef european au lipsit, iar europarlamentarii...

Administrație locală3 săptămâni inainte

Un pas în spate, doi înainte: „Abrogarea integrală nu va exista!”

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, luni seară, că ordonanţa de urgenţă pe legile justiţiei dată săptămâna trecută și care...

Administrație locală3 săptămâni inainte

Ce cred românii despre protestul procurorilor

Protestul procurorilor în stradă de la sfârșitul acestei săptămâni a generat numeroase reacții în rândul cetățenilor, multe dintre ele critice...

Eveniment4 săptămâni inainte

Ciorbea, între Dumnezeu și ordonanță: „Puțintică răbdare”

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a declarat joi că a analizează dacă va ataca la Curtea Constituțională OUG controversată care modifică...

Administrație locală4 săptămâni inainte

Kovesi, „premianta” de pe locul doi

Fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi a picat din poziția de favorită la primul filtru pentru funcția de procuror...

Știrile Săptămânii