Connect with us

Exclusiv

O persoană care a fost numită în funcție fără a parcurge o procedură de selecție se autoidentifică nu numai cu instituția pe care o conduce, ba chiar cu Justiția/Vanitatea de a te crede însuși Adevărul și lichelismul intelectual

Prahova Mea

Publicat

pe

S.R.I. incalca legea! Documente! Se confirma dezvaluirile effectuate pe aceasta tema de fostii ofiteri S.R.I, Adrian Radu, Dedu Ion, Florea Daniel (cei doi dezvaluind in ultimul an aceste ilegalitati in emisiunea „Secretele Sistemului” de la Nasul Tv), Gulianu Florian, etc.

Înalta Curte de Justiție a avizat un mandat de interceptare pe securitate națională cerut de SRI în 9 noiembrie 2011 pentru urmărirea unui număr de telefon din Israel pe numele lui Elan Schwartzenberg, omul de afaceri care a plecat în 2012 din România și este dat în urmărire internațională.

SRI nu are atribuții în afara teritoriului României, conform legii, precizeaza Flux 24.

Mandatul indică că SRI a acționat în afara teritoriului României inclusiv prin interceptarea unui număr de telefon mobil din Israel.

Interceptarea din Israel a fost mai apoi prelungită de mai multe ori conform documentelor prezentate de B1 Tv.

Mandatul de supraveghere care prevedea supravegherea totală în România, dar și a numărului de telefon din Israel, a fost prezentat vineri seară la B1 când omul de afaceri a acordat un interviu în exclusivitate postului de televiziune.

Documentul prezentat de Sorina Matei, jurnalista care a realizat interviul cu Schwartzenberg, nu a fost însă comentat, ci doar prezentat pe ecran. 

În emisiunea de la B1, deputatul PMP Robert Turcescu a spus că și în 2017 a fost ascultat numărul israelian de mobil al omului de afaceri conform unor informații pe care le-a obținut din surse de încredere.

Documentul Înaltei Curți de Justiție la cererea SRI poate provoca un scandal internațional, în special cu Israelul.

Interceptările făcute de serviciile secrete în țări străine au dus la mai multe scandaluri în ultimii ani, în special între NSA din SUA și Germania, Franța și alte țări europene.

Acum există dovada că SRI a interceptat cel puțin un număr de telefon din Israel. 

”Realitatea a fost furată de Cozmin Gușă și Marcel Păcuraru, prin falsificarea semnăturii mele și cu susținerea unora din sistem”, a declarat Elan Schwartzenberg într-un interviu în exclusivitate la B1 Tv.

După o pauză de șase ani, Elan Schwartzenberg, omul de afaceri cu mandat internațional de arestare, a vorbit în exclusivitate pentru B1 TV,  în emisiunea ”Actualitatea Românească” moderată de Sorina Matei.

În 2012 m-a avertizat cineva din SRI, din cercul apropiat lui Coldea, că mi se vor face înscenări și multiple dosare și să plec din țară, a susținut el.

În interviul luat pe teritoriul statului Israel, Elan Schwartzenberg a răspuns, pentru prima dată după șase ani, acuzațiilor oficiale și neoficiale ce i se aduc.

Acesta a mai declarat că Sebastian Ghiță i-a spus că are susținerea totală a lui Florian Coldea. Ulterior și-a dat seama că Ghiță a spus adevărul și chiar e susținut de Coldea.

El a mai spus că Dorin Cocoș la sugestia SRI a sponsorizat Realitatea Tv cu 500.000 de euro.

 

Omul de afaceri a vorbit şi despre o întâlnire cu Dorin Cocoş, care a avut loc în biroul unui prieten de-al său.

„A spus că a evitat să mă sune pentru că sunt urmărit, că e rău ce fac cu Realitatea că e sub protecţia lui Coldea. Generalul Coldea i-a cerut 500.000 de euro către Realitatea ceea ce a şi făcut”, a declarat omul de afaceri.

Elan Schwartzenberg a mai povestit care au fost rolurile jucate de Cozmin Gușă și Marcel Păcuraru. Totodată, acesta a mai declarat că a fost anunțat de lichidator că se fac presiuni extrem de mari din partea SRI.

Schwartzenberg a mai spus că nu s-a întâlnit niciodată cu Florian Coldea, dar a vorbit cu George Maior în 2012.

„Eu trebuia să mă duc la generalul Coldea şi nu ştiu, să îi pup inelul sau ghiulul, să îi jur credinţă, nu ştiu. Nu m-am întâlnit niciodată cu Coldea. Cu domnul Maior m-am văzut o singură dată la o discuţie după ce am preluat Realitatea. Domnul Maior m-a rugat să trec pe la generalul Coldea şi nu s-a mai întâmplat acest lucru. Pur şi simplu nu s-a mai întâmplat. Am discutat cu domnul Maior despre multiple teme, inclusiv despre Realitatea. Dorinţa lui era ca acest post de televizune să le ofere susţinere în interese naţionale. A fost o discuţie absolut legitimă. Asta se întâmpla în 2012”, a mai declarat Schwartzenberg.

Afaceristul a mai spus că se vedea ocazional şi cu fostul şef SRI Bucureşti, Vasile Cămărăscu, a cărui logodnică, Irina Chirica, a fost adusă de el în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Realitatea Tv.

Schwartzenberg a mai susținut că aşa-numitul Grup de la Monaco nu reprezintă nimic în comparaţie cu procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, Klaus Iohannis sau Florian Coldea.

„Grupul de la Monaco e zero barat ca influenţă pe lângă Coldea, Kovesi, Iohannis”, a declarat Elan Schwartzenberg, într-un interviu acordat B1 TV.

În momentul în care i s-a atras atenţia că aceştia sunt oficiali ai statului român, Schwartzenberg a completat: „Când statul român funcţionează pe sisteme staliniste, influenţa devine forţă letală”.

Cât priveşte aşa-numitul Grup de la Monaco, despre care se spune că este format din milionari influenţă, omul de afaceri a declarat că unii nici nu se cunosc între ei, iar alţii au fost o singură dată la Monaco.

„Grupul de la Monaco- jumătate dintre ei au fost cel mult într-un hotel la Monaco, majoritatea este împărţită în mici bisericuţe, dar nu au relaţii personale. Eu ştiam două, trei persoane la nivel de prieteni”, a mai spus Schwartzenberg.

„M-am întâlnit în 2011 (n.r.: cu Sebastian Ghiţă) şi mi-a spus <<Îmi cer scuze pentru ce voi face. Sunt captiv la SRI şi DNA. Am intrat într-un joc foarte mare, câştig mulţi bani, dar sunt prizonier, captiv total. Dacă mă ajută scap, dacă nu, la puşcărie sau la trei metri sub pământ>> Sunt textual cuvintele lui Ghiţă (…) Îl văd ca pe un puşti care a intrat într-un joc mult prea mare. A fost controlat, dominat, şantajat de Coldea”, a declarat omul de afaceri.

”Eu nu sunt mogul, nu mă identific cu această titulatură. Eu am luat Realitatea TV, dar m-am trezit deposedat de ea și acuzat că nu am achiziționat niciodată stația, că procedura de insolvența nu a fost corectă, de spălare, de bani evaziune fiscală. Copiii domnului Vîntu au ieșit public și au spus că au vândut 100% din acea televiziune mie. E o conferință de presă! Ei au declarat clar! Am amenajat un sediu extrem de costisitor, echipamente noi, am plătit salarii un an și datoriile istorice. Dacă nu sunt nebun și nu credeam că e televiziunea mea, nu aș fi făcut aceste investiții de milioane de dolari. Am fost acuzat de spălare de bani… Probabil că și jurnaliștii ar trebui acuzați la fel”, a afirmat Elan Schwartzenberg.

Un exemplu este al unei datorii istorice către Stelian Tănase. El avea de încasat de la vechea Realitate o sumă de bani. Nu era datoria mea către el, dar eu i-am plătit banii, dânsul a optat să-i plătesc banii într-un cont din Franța. Și când nu a mai fost televiziunea, marele deontolog Stelian Tănase a scris un articol mizerabil la adresa mea. Deși eu i-am plătit niște bani pe care nu-i datoram! Și cât timp a fost la Realitatea l-am plătit la zi. Sper că a plătit taxele pentru acei bani încasați în afara țării. Probele sunt la DNA. Am plătit câteva zeci de mii de euro (către mai mulți jurnaliști). Am plătit mai multe datorii istorice din epoca Vîntu sau Ghiță, că așa am considerat a fi corect. Îmi asum vina că am plătit salariile la zi, am amenajat sediul, am luat echipamente, apoi m-am trezit vinovat de aceste lucruri în ochii autorităților, a mai susținut.Elan Schwartzenberg.

”Cu Blejnar am avut o relație frumoasă, dar, ca în cazul lui Mazăre, nu au funcționat lucrurile când prietenia s-a suprapus cu funcția. De exemplu, i-am bătut la ușă de două ori, prima dată când i-am spus că echipamentele de la Realitatea sunt sub sechestru la ANAF, la Casa Presei. Tu, ca șef ANAF, cu datorii imense de la Realitatea, trebuie ori să le sigilezi la ANAF ori le muți în sediul în care funcționează societatea, adică la Willbroock. În niciun caz nu pot sta la RTV, la Sebi Ghiță. A ridicat din umeri și mi-a spus că-i pare rău că nu poate să mă ajute, că era și legal, dar ”există niște forțe deasupra mea, din sistem”. Eu nu știu la ce se referea. La Băsescu , SRI, DNA sau Sfântul Petru. L-am întrebat și ridica din umeri și se uita în sus.  Discuția a avut loc după ce am făcut mai multe cereri oficiale. În cadrul neoficial îmi făcea semne din cap… E un om liber e în România, întrebați-l”, a mai declarat Schwartzenberg, pentru B1 TV.

Întrebat de Sorina Matei dacă vreodată a acordat protecție cuiva, el a răspuns:  ”Când eram mai tânăr acordam în cadrul serviciului militar, conform fișei postului. Blejnar și Marta au fost numiți în post de Falcă, Blaga, cine erau acolo, de partid. Nu aveam televiziuni, proiecție. După ce am luat Realitatea, Marta a plecat și la câteva luni Blejnar a fost demis de premierul de atunci, Ungureanu. Nu înțeleg de unde le-am acordat protecție…”. (Cerasela N.).

Citeste in continuare
Publicitate
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Eveniment

Butoiul cu pulbere din Balcani

Publicat

pe

De

Protestele împotriva președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic au atins cea mai mare intensitate de la izbucnirea lor, în noiembrie 2018. Mai mult, relatările presei internaționale despre protestele de la Belgrad și asaltul asupra televiziunii publice par să sugereze că în țara vecină se va reedita revoluția colorată ce l-a dat jos de la putere pe Slobodan Milosevic, în 2000.

”Rezist” la Belgrad

Într-adevăr, sloganul ”Gotov je – E terminat” scandat acum împotriva lui Vucic este preluat din repetoriul protestelor din 2000 ale mișcării Otpor (Rezistența), puternic finanțată de SUA (41 milioane de dolari). Într-adevăr, președintele Vucic poate fi o rămășiță a regimului Milosevic, în care a fost ministru al Informațiilor, la doar 27 de ani, iar acum Vucic păstrează, ca și Milosevic, o relație mai mult decât apropiată cu Rusia. Însă asemănările se opresc aici, pentru că Vucic cochetează și cu Occidentul, își dorește aderarea la UE și are legături Alexander Soros, fiul lui George Soros, cel care a contribuit la îndepărtarea regimului Milosevic.

Dincolo de tendințele autoritare și de actele de corupție de care este acuzat Vucic, furia ”Rezistenței” din Serbia trebuie căutată într-o zonă sensibilă pentru întreaga regiune, pentru UE și chiar pentru SUA. Este vorba despre planul ca Serbia și Kosvo să facă schimb de teritorii în vederea reglementării disputei dintre Belgrad și Pristina. Vucic își dorește partea de nord a Kosovo, unde se află orașul Mitrovița, dominat de sârbi, fiind dispus să cedeze Valea Preșevo, locuită majoritar de albanezi.

Precedentul periculos al schimbului de teritorii

În Serbia, opoziția față de acest schimb de teritorii este evidentă, de la partidele moderate, pro-europene, până la cele de extremă dreapta. Schimbul de teritorii ar duce în mod implicit la recunoașterea statalității kosovare. Pentru statele din Balcanii de Vest, ca și pentru restul Europei, un asemenea schimb de teritorii pe criterii etnice ar marca un precedent periculos. ”Premiul cel mare” pentru regimul Vucic ar fi ruperea Republicii Srpska de Bosnia și Herțegovina și alăturarea la Serbia, într-o confederație.

Însă aceasta ar deschide cutia Pandorei în regiune și nu numai. Presa vestică arată că premierul Albaniei, Edi Rama, păstrează o tăcere neobișnuită în privința potențialului schimb de teritorii, o tăcere ce devine periculoasă având în vedere relansarea temei ”Albaniei Mari” la reuniunile cu omologul din Kosovo și cu liderii politici ai albanezilor din Macedonia. Posibilele scenarii de evoluție sunt destul de tulburi și pentru Federația croato-musulmană din Bosnia si Herțegovina, unde se discută tot mai mult despre un Acord Dayton 2, care să rescrie organizarea și chiar granițele statului ce s-a născut în urma Acordului de la Dayton din 1995.

”Macedonia nu este o țară”

De unde a început dezbaterea pe marginea schimbului de teritorii între Serbia si Kosovo? La nivel public, totul a plecat de la o scrisoare a congresmanului american Dana Rohrabacher care propunea această retrasare de frontiere ca soluție pentru reglementarea disputei. Amintitul congresman din Camera Reprezentanților dădea măsura diplomației sale când declara, în 2017: ”Asta o să înfurie pe toată lumea, dar la naiba. Macedonia nu este o țară. Îmi pare rău, nu este o țară”.

Reeditarea scenariului Milosevic-Tudjman?

Vuk Jeremic, fost ministru de Externe al Serbiei (2007-2012) și acum rival politic al regimului Vucic, a declarat însă, în ianuarie 2019, pentru publicația austriaca Der Standard, că schimbul de teritorii a fost adus în discutie de fostul premier britanic Tony Blair, care a încercat să obțină acceptul cancelarei Angela Merkel. Germania rămâne însă singura putere europeană care se opune ferm creării unui asemenea precedent.

Jeremic a mers mai departe, spunând că partiția teritorială este plănuită în spatele ușilor închise de președintele Serbiei, premierul Albaniei și președintele kosovar Hashim Thaci, ca o modalitate prin care fiecare se va putea menține la putere. ”Și-au dat seama că până la aderarea la UE este cale lungă și și-au stabilit alte obiective”, spune Jeremic. ”În ciuda atacurilor verbale, acești naționaliști se înțeleg bine în spatele ușilor închise. Nu este rău că trei sau patru oameni sunt prieteni. Însă când restul lumii se ceartă, lucrurile pot scăpa de sub control. Așa a fost la începutul anilor 1990, când Slobodan Milosevic și Franjo Tudjman (președintele Croației) aveau relații cordiale și vorbeau despre împărțirea Bosniei în spatele ușilor închise. Totul s-a terminat cu o catastrofă”.

Rețeaua Soros-Blair-Petritsch

În rețeaua care susține la nivel internațional schimbul de teritorii se află Tony Blair, Corey Lewandowski (fostul manager de campanie al lui Donald Trump), austriacul Wolfgang Petritsch (fost Înalt Reprezentant în Bosnia și Herțegovina, acum implicat în puternice firme de lobby). Li se adaugă Alexander Soros, cu care premierul Vucic s-a întâlnit de mai multe ori și i-a promis că va susține activitățile Fundației pentru o Societate Deschisă în Serbia. Lewandowski are sarcina de a face lobby la Washington pentru partiția teritorială. Soros jr, spune Jeremic, are rolul de a-i convinge pe democrații din Congres să fie pentru retrasarea granițelor in Balcani.

”Americanii îi conving pe albanezi să semneze orice”

Fostul ministru de Externe Jeremic este surprins și dezamăgit de poziția UE, care, ”în lipsa altor succese de politică externa, prefera un triumf pe termen scurt”. Jeremic suspectează că acrtuala Comisie și italianca Federica Mogherini, șefa diplomației UE, își doresc un minim succes cu încheierea disputei sârbo-kosovare, fie și prin schimb de teritorii pe principii etnice. ”Reprezentanții UE nu au apetit pentru extinderea Uniunii și de aceea nu le pasă”, spune Jeremic.

Cât despre SUA, Jeremic arată că ”americanii sunt singurii care îi pot convinge pe albanezi să semneze orice”. Administrația de la Washington este de acord cu planul schimbului de teritorii pe criterii etnice. S-a exprimat în acest sens consilierul pentru securitate al președintelui SUA, John Bolton. El este cel care, la momentul declarării independenței kosovare, în 2008, arata ca SUA comit o greșeală susținând această decizie unilaterală. Ulterior, invocarea precedentului Kosovo de către Moscova, pentru recunoașterea independenței Osetiei de Sud și a Abhaziei (republici separatiste georgiene), avea să-i dea dreptate într-o oarecare măsură actualului consilier de la Casa Alba.

O alianță contra naturii la Belgrad

Cu un asemenea plan de schimb de teritorii pus la cale în secret cu liderii din Albania și Kosovo, nu este de mirare că premierul Vucic și-a făcut dușmani în toate taberele politice din Serbia. Protestele împotriva regimului sau sunt organizate de un ONG numit ”Unul din cele 5 milioane”, sprijinit și coordonat de coaliția politică Alianța pentru Serbia și alte partide mai mărunte. Protestele au început având în prim-plan personaje puțin cunoscute și puțin controversate, însă apoi au început să fie dominate de politicieni cunoscuți.

În Alianța pentru Serbia se află amintitul Vuk Jeremic și fostul primar al Belgradului Dragan Djilas, ambii niște politicieni moderati și pro-europeni. Însă în aceeași alianță se află și Bosko Obradovic, liderul partidului extremist Dveri (Portile). El a fost în prim-planul atacării sediului televiziunii publice din Belgrad, de unde a fost scos de forțele de ordine. Analiștii sârbi consideră că asocierea lui Jeremeic sau Djilas cu Obradovic este una toxică și periculoasă, putând să transfere capital politic însemnat catre extrema dreaptă. Catalizatorul acestei alianțe contra naturii si al riscurilor la adresa stabilitatii din Balcanii de Vest pare a fi președintele Vucic și ambiția sa de intra în cărțile de istorie cu un precedent periculos, acceptat însă de diplomația mioapă a UE, de administrația Trump și susținut de lobby-ul lui Alexander Soros și Corey Lewandowski. (Călin Marchievici ).

 

 

Citeste in continuare

Administrație locală

Orban și laudele în formă continuată…

Publicat

pe

De

Preşedintele PNL Ludovic Orban a declarat joi că liberalii au cea mai puternică listă pentru PE, numindu-l pe Rareş Bogdan, primul pe listă, un campion al luptei împotriva minciunii, pe Mircea Hava – campionul absorbţiei de fonduri UE, iar pe Gheorghe Falcă – un primar de succes.

Conform liderului PNL, Vasile Blaga se va bate pentru admiterea României în Schengen. Dintre actualii europarlamentarii, Sigfried Mureşan este, în opinia sa, printre cei mai tineri şi influenţi români din PE, Adina Vălean este cea care a contribuit decisiv la desfiinţarea taxei de roaming, Daniel Buda s-a bătut sistematic pentru interesele fermierilor români, iar Mihai Ţurcanu, „practic, a reuşit să salveze industria petro-chimică din România’, în timp ce Marian-Jean Marinescu a reuşit să obţină reglementări care să apere interesele transportatorilor români. Fostul europarlamentar Cristian Buşoi are „realizări remarcabile în domeniul sănătăţii”.

„Partidul Naţional Liberal, în această campanie, îşi asumă răspunderea de a repara prestigiul României,deteriorat grav în urma conflictelor artificiale generate de cei care se află astăzi la putere şi în urma incapacităţilor de a reprezenta România corect.  Avem cea mai puternică listă. Avem oameni care în viaţa lor au făcut lucruri palpabile pentru cetăţeni. Avem reprezentanţi care deja în diferitele funcţii pe care le-au deţinut, indiferent că au fost primari, indiferent că au fost în Parlamentul European, indiferent că au ocupat poziţii publice, au arătat că au capacitatea să îi slujească pe cetăţeni şi să  facă lucruri bune pentru oameni”, a declarat Orban după ce lista de candidaţi a fost validată în forurile de conducere ale partidului, el dând cititre listei şi prezentând candidaţii.

Pe primul loc, Partidul Naţional Liberal va fi reprezentat de Rareş Bogdan. „Rareş Bogdan revine în Partidul Naţional Liberal şi intră pe câmpul de bătălie, de data asta fiind alături de Partidul Naţional Liberal. Rareş Bogdan este un adevărat campion al luptei împotriva minciunii, dezinformării, abuzurilor, este omul care când toţi ceilalţi spuneau minciuni  a avut curajul să spună adevărul.  Este un om care, fără menajamente, şi-a pus în slujba binelui public  toate calităţile şi şi-a asumat toate riscurile  pentru a-i informa corect pe cetăţeni şi pentru a arăta cu adevărat faţa hidoasă a celor care îşi bat joc de România”, l-a prezentat liderul PNL.

Pe locul doi, Partidul Naţional Liberal, Partidul Unirii, „îl sprijină pe primarul capitalei Unirii, Alba Iulia, în persoana lui Mircea Hava, campionul absorbţiei de fonduri europene, primarul care a reuşit să facă minuni în Municipiul Alba Iulia”.

„Pe locul trei îl susţinem pe  Siegfried Mureşan, unul dintre cei mai tineri şi influenţi europarlamentari români, un om care a fost parte la decizii importante pentru Parlamentul European, pentru Uniunea Europeană  şi mai ales pentru România. (…) Pe locul patru este Vasile Blaga.  Vasile Blaga  are misiunea de a se bate pentru integrarea  României Schengen. Nu cred că este cazul să vă reamintesc lucrurile deosebite pe care le-a făcut în calitate de ministru, pe parcursul integrării României în Uniunea Europeană şi de-a lungul carierei sale politice”, a afirmat liderul PNL.

Pe locul cinci PNL o susţine pe Adina Vălean. „Despre Adina Vălean pot să vă spun că este în Parlamentul European din 2006, încă dinaintea intrării României în Uniunea Europeană, având calitatea de euro-observator şi din 2007 până astăzi a fost parlamentar european. A deţinut funcţii extrem de importante cum este funcţia de vicepreşedinte al  Parlamentului European iar Adina Vălean este singurul europarlamentar român care deţine astăzi funcţia de preşedinte de Comisie a Parlamentului European, fiind preşedinta Comisiei M. Am să vă readuc aminte despre un singur lucru, din ceea ce a făcut bun pentru români, Adina Vălean şi anume,  practic desfiinţarea taxei de roaming”, a amintit Ludovic Orban.

 

„Pe locul şase este Daniel Buda, preşedintele PNL Cluj un europarlamentar remarcabil, un europarlamentar care s-a bătut sistematic pentru interesele fermierilor români , un europarlamentar care a avut capacitatea de a determina comisarul pe agricultură şi alţi oficiali europeni, să se îndrepte şi să caute să sprijine şi fermierii români la nivel european. Domnul Dan Motreanu, vicepreşedinte al PNL,  ocupă locul şapte. Domnul Dan Motreanu este profilat pe Dezvoltare Regională şi Dezvoltare Rurală, este un om care a deţinut calitatea de ministru al Agriculturii şi este unul dintre cei mai valoroşi membrii  din conducerea Partidului Naţional Liberal. Domnul primar Falcă este candidat pe locul opt. Domnul Falcă este un primar de succes. Este un primar care a fost campion al atragerii investiţiilor private în Municipiul Arad. Este un primar care a fost campion al atragerii de fonduri europene şi este un primar deja implicat în politica europeană, deoarece domnul Falcă este reprezentant de 9 ani din partea României în structura de la nivel european al autorităţilor locale şi regionale, respectiv Comitetul Regiunii”, a continuat el.

Pe locul 9 se află Cristian Buşoi. „Domnul Cristian Buşoi a reprezentat Partidul Naţional Liberal în mandatul trecut în Parlamenetul European, având realizări remarcabile în domeniul sănătăţii fiind, practic, persoana pe care o sprijinim pentru a determina politici de sănătate care să permită creşterea calităţii serviciilor medicale acordate românilor la nivelul serviciilor medicale europene. De asemenea, susţinerea tuturor proiectelor care beneficiază de finanţări europene cum sunt proiectele celor 3 spitale regionale care din păcate bat pasul pe loc din cauza incompetenţei şi relei voinţe ale actualului Guvern”,a explicat liderul PNL.

Pe locul 10 Marian-Jean Marinescu, este „reprezentantul Partidului Popular European în negocieri extrem de importante pentru România în domenii cum ar fi transport, energie şi alte domenii de maximă importanţă”, cel care „a reuşit să obţină modificări care să apere interesele transportatorilor români”.

„Pe locul 11 este domnul profesor Vlad Nistor, vicepreşedintele Partidului Naţional Liberal pentru politică externă, un om cu o activitate internaţională remarcabilă. (…) Pe locul 12 îl susţinem pe actualul europarlamentar Mihai Ţurcanu despre care pot să vă spun că a fost implicat în calitate de raportor în 2 proiecte de reglementare extrem de importante  pentru România şi se poate spune fără niciun fel de indoială că Mihai Ţurcanu, practic, a reuşit să salveze industria petro-chimică din România, a fertilizanţilor, a îngrăşămintelor chimice”, a precizat preşedintele PNL. (R.C.).

 

Citeste in continuare

Administrație locală

START în cursa pentru înlocuirea lui Augustin Lazăr

Publicat

pe

De

Ministerul Justiţiei a anunţat că a declanşat procedura de selecţie pentru numirea noului procuror general al României.

Procedura se desfăşoară în perioada 13 martie – 5 aprilie,  în contextul în care funcția  va deveni vacantă în data de 28 aprilie, când se va încheia mandatul lui Augustin Lazăr.

Ministerul Justiţiei organizează, în perioada 13.03.2019 – 5.04.2019, selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, vacantă începând cu data de 28 aprilie„, se precizează într-un anunţ publicat pe pagina de internet a ministerului.

Conform anunțului, candidații pot depune cereri de înscriere, până la data de 28 martie 2019 (inclusiv), ora 17:30 la Direcția resurse umane din Ministerul Justiției.

Cererile vor fi însoțite de următoarele înscrisuri:

  1. a) declarațiile prevăzute de art. 54 alin. (2) raportat la art. 48 alin. (10-11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
  2. b) un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecţie, care se depune atât pe suport hârtie, cât și în format electronic, pe suport specific. Proiectul se va încadra într-o limită de 30 pagini, iar anexele nu vor putea depăși 10 pagini. Planul și anexele vor fi redactate cu caractere de mărimea 12, font Times New Roman, spațiere la 1,5 rânduri;
  3. c) un curriculum vitae al candidatului, conform modelului comun european;
  4. d) minimum 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care și-a desfășurat activitatea;
  5. e) ultimul raport de evaluare a activității profesionale a candidatului participant la selecţie;
  6. f) orice alte înscrisuri relevante.

Lista persoanelor care îndeplinesc condițiile legale de participare la selecţie și programarea interviului se vor afișa pe data de 29 martie 2019.

Candidații participanţi la selecţie vor susține, în perioada 3-4 aprilie 2019, un interviu cu ministrul justiției care constă în:

  1. a) susţinerea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care participă la selecţie, sub următoarele aspecte:

– prezentarea sintetică a unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecţie;
– identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi în activitatea unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecție, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora;
– propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecţie;
– compatibilitatea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, întocmit de candidatul participant la selecţie cu rolul și funcțiile Ministerului Public;

  1. b) verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, vizând, în esenţă, capacitatea de organizare, asumarea responsabilităților, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa în modernizarea managementului unității/structurii, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare, capacitatea și disponibilitatea de a lucra în echipă și de a colabora cu colegii;
  2. c) prezentarea viziunii asupra modului în care înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare a intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor;
  3. d) prezentarea viziunii cu privire la atribuţiile funcţiei pentru care participă la selecţie în ceea ce priveşte coordonarea activităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii în general şi a unor fenomene specifice: criminalitate organizată, corupţie, evaziune fiscală etc.;
  4. e) verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care participă la selecţie.
  5. f) verificarea aspectelor legate de motivația, conduita, integritatea și deontologia profesională, precum și alte împrejurări rezultate din analiza înscrisurilor depuse de candidatul participant la selecţie.

Audierea candidaților se transmite în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Ministerului Justiției, se înregistrează și se publică pe pagina de internet a ministerului, se mai arată în anunțul Ministerului.

Rezultatele selecţiei vor fi anunțate pe 5 aprilie.

„Propunerea ministrului justiției va fi înaintată Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea obținerii avizului urmând ca, după obținerea acestuia, ministrul justiției să înainteze propunerea Președintelui României, în vederea numirii în funcția de conducere de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, mai precizează sursa citată. (Ioana Radu).

 

Citeste in continuare
Advertisement

Ultimile Noutăți din Prahova

Eveniment37 de minute inainte

Butoiul cu pulbere din Balcani

Protestele împotriva președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic au atins cea mai mare intensitate de la izbucnirea lor, în noiembrie 2018. Mai...

Administrație locală4 zile inainte

Orban și laudele în formă continuată…

Preşedintele PNL Ludovic Orban a declarat joi că liberalii au cea mai puternică listă pentru PE, numindu-l pe Rareş Bogdan,...

Administrație locală4 zile inainte

START în cursa pentru înlocuirea lui Augustin Lazăr

Ministerul Justiţiei a anunţat că a declanşat procedura de selecţie pentru numirea noului procuror general al României. Procedura se desfăşoară...

Administrație locală6 zile inainte

De ce a revocat Curtea de Apel Ploieşti arestarea preventivă a lui Ghiţă

Judecătorii Curţii de Apel Ploieşti, instanţă care săptămâna trecută a revocat ultimul mandat de arestare preventivă emis pe numele lui...

EvenimentO săptămână inainte

Țara asaltată de danileți

Parcă ar fi înnebunit lupul cînd a auzit de Justiție ca de un miel în pericol. Vestea s-a dus ca...

Administrație localăO săptămână inainte

Cum l-a botezat Dragnea pe Iohannis

Liviu Dragnea l-a numit duminică pe Klaus Iohannis „leneșul de la Cotroceni”, într-un atac pe tema bugetului. Dragnea a declarat,...

Eveniment2 săptămâni inainte

Antena 3: Al treilea dosar va bubui „în curând”

Jurnalista Antenei 3 Adina Anghelescu a afirmat, referindu-se la învinuirea Laurei Codruța Kovesi la Secția de investigare a magistraţilor de joi,...

Eveniment2 săptămâni inainte

SCRISOAREA lui Toader către Financial Times: ”Codruța Kovesi nu ar trebui numită…”

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a trimis o scrisoare cunoscutei publicații financiare Financial Times în care spune că ”nu are nimic personal...

Eveniment2 săptămâni inainte

„Kovesi va avea soarta Brexitului”?

Europarlamentarul PSD Gabriela Zoană afirmă marți că, în urma unor discuții pe care le-a avut cu diferiți eurodeputați despre votul...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Două tabere din SRI luptă pentru un post de președinte

O postare extrem de interesantă a fost lansata în social media. Ea pare că aparține unui cunoscător din interior a...

Administrație locală2 săptămâni inainte

Vai de jurnalismul Andreei Esca!

Aşa cum a evoluat presa în ultimul deceniu şi ceva, era normal să se ajungă şi pe fundul bălţii puturoase...

Administrație locală2 săptămâni inainte

Dragnea, tradat de Nica pentru Kovesi!

Socul resimtit de Liviu Dragnea si nucleul dur al actualei guvernari in urma victoriei Laurei Codruta Kovesi in Comisia LIBE...

Eveniment3 săptămâni inainte

Presa germană: A reușit SRI din România să infiltreze Oficiul Procurorului UE?

Cine a câștigat runda din Parlamentul European din lupta pentru șefia noului Oficiu al Procurorului European? În opinia lui Oliver...

Eveniment3 săptămâni inainte

Ce nu s-a văzut la TV la audierea Laurei Codruța Kovesi

Mulți membri plini ai Comisiei CONT care a dat votul marți seară pentru procurorul șef european au lipsit, iar europarlamentarii...

Administrație locală3 săptămâni inainte

Un pas în spate, doi înainte: „Abrogarea integrală nu va exista!”

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, luni seară, că ordonanţa de urgenţă pe legile justiţiei dată săptămâna trecută și care...

Administrație locală3 săptămâni inainte

Ce cred românii despre protestul procurorilor

Protestul procurorilor în stradă de la sfârșitul acestei săptămâni a generat numeroase reacții în rândul cetățenilor, multe dintre ele critice...

Eveniment4 săptămâni inainte

Ciorbea, între Dumnezeu și ordonanță: „Puțintică răbdare”

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a declarat joi că a analizează dacă va ataca la Curtea Constituțională OUG controversată care modifică...

Administrație locală4 săptămâni inainte

Kovesi, „premianta” de pe locul doi

Fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi a picat din poziția de favorită la primul filtru pentru funcția de procuror...

Știrile Săptămânii