O persoană care a fost numită în funcție fără a parcurge o procedură de selecție se autoidentifică nu numai cu instituția pe care o conduce, ba chiar cu Justiția/Vanitatea de a te crede însuși Adevărul și lichelismul intelectual
S.R.I. incalca legea! Documente! Se confirma dezvaluirile effectuate pe aceasta tema de fostii ofiteri S.R.I, Adrian Radu, Dedu Ion, Florea Daniel (cei doi dezvaluind in ultimul an aceste ilegalitati in emisiunea „Secretele Sistemului” de la Nasul Tv), Gulianu Florian, etc.
Înalta Curte de Justiție a avizat un mandat de interceptare pe securitate națională cerut de SRI în 9 noiembrie 2011 pentru urmărirea unui număr de telefon din Israel pe numele lui Elan Schwartzenberg, omul de afaceri care a plecat în 2012 din România și este dat în urmărire internațională.
SRI nu are atribuții în afara teritoriuluiRomâniei, conform legii, precizeaza Flux 24.
Mandatul indică că SRI a acționat în afara teritoriului României inclusiv prin interceptarea unui număr de telefon mobil din Israel.
Interceptarea din Israel a fost mai apoi prelungită de mai multe ori conform documentelor prezentate de B1 Tv.
Mandatul de supraveghere care prevedea supravegherea totală în România, dar și a numărului de telefon din Israel, a fost prezentat vineri seară la B1 când omul de afaceri a acordat un interviu în exclusivitate postului de televiziune.
Documentul prezentat de Sorina Matei, jurnalista care a realizat interviul cu Schwartzenberg, nu a fost însă comentat, ci doar prezentat pe ecran.
În emisiunea de la B1, deputatul PMP Robert Turcescu a spus că și în 2017 a fost ascultat numărul israelian de mobil al omului de afaceri conform unor informații pe care le-a obținut din surse de încredere.
Documentul Înaltei Curți de Justiție la cererea SRI poate provoca un scandal internațional, în special cu Israelul.
Interceptările făcute de serviciile secrete în țări străine au dus la mai multe scandaluri în ultimii ani, în special între NSA din SUA și Germania, Franța și alte țări europene.
Acum există dovada că SRI a interceptat cel puțin un număr de telefon din Israel.
”Realitatea a fost furată de Cozmin Gușă și Marcel Păcuraru, prin falsificarea semnăturii mele și cu susținerea unora din sistem”, a declarat Elan Schwartzenberg într-un interviu în exclusivitate la B1 Tv.
După o pauză de șase ani, Elan Schwartzenberg, omul de afaceri cu mandat internațional de arestare, a vorbit în exclusivitate pentru B1 TV, în emisiunea ”Actualitatea Românească” moderată de Sorina Matei.
În 2012 m-a avertizat cineva din SRI, din cercul apropiat lui Coldea, că mi se vor face înscenări și multiple dosare și să plec din țară, a susținut el.
În interviul luat pe teritoriul statului Israel, Elan Schwartzenberg a răspuns, pentru prima dată după șase ani, acuzațiilor oficiale și neoficiale ce i se aduc.
Acesta a mai declarat că Sebastian Ghiță i-a spus că are susținerea totală a lui Florian Coldea. Ulterior și-a dat seama că Ghiță a spus adevărul și chiar e susținut de Coldea.
El a mai spus că Dorin Cocoș la sugestia SRI a sponsorizat Realitatea Tv cu 500.000 de euro.
Omul de afaceri a vorbit şi despre o întâlnire cu Dorin Cocoş, care a avut loc în biroul unui prieten de-al său.
„A spus că a evitat să mă sune pentru că sunt urmărit, că e rău ce fac cu Realitatea că e sub protecţia lui Coldea. Generalul Coldea i-a cerut 500.000 de euro către Realitatea ceea ce a şi făcut”, a declarat omul de afaceri.
Elan Schwartzenberg a mai povestit care au fost rolurile jucate de Cozmin Gușă și Marcel Păcuraru. Totodată, acesta a mai declarat că a fost anunțat de lichidator că se fac presiuni extrem de mari din partea SRI.
Schwartzenberg a mai spus că nu s-a întâlnit niciodată cu Florian Coldea, dar a vorbit cu George Maior în 2012.
„Eu trebuia să mă duc la generalul Coldea şi nu ştiu, să îi pup inelul sau ghiulul, să îi jur credinţă, nu ştiu. Nu m-am întâlnit niciodată cu Coldea. Cu domnul Maior m-am văzut o singură dată la o discuţie după ce am preluat Realitatea. Domnul Maior m-a rugat să trec pe la generalul Coldea şi nu s-a mai întâmplat acest lucru. Pur şi simplu nu s-a mai întâmplat. Am discutat cu domnul Maior despre multiple teme, inclusiv despre Realitatea. Dorinţa lui era ca acest post de televizune să le ofere susţinere în interese naţionale. A fost o discuţie absolut legitimă. Asta se întâmpla în 2012”, a mai declarat Schwartzenberg.
Afaceristul a mai spus că se vedea ocazional şi cu fostul şef SRI Bucureşti, Vasile Cămărăscu, a cărui logodnică, Irina Chirica, a fost adusă de el în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Realitatea Tv.
Schwartzenberg a mai susținut că aşa-numitul Grup de la Monaco nu reprezintă nimic în comparaţie cu procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, Klaus Iohannis sau Florian Coldea.
„Grupul de la Monaco e zero barat ca influenţă pe lângă Coldea, Kovesi, Iohannis”, a declarat Elan Schwartzenberg, într-un interviu acordat B1 TV.
În momentul în care i s-a atras atenţia că aceştia sunt oficiali ai statului român, Schwartzenberg a completat: „Când statul român funcţionează pe sisteme staliniste, influenţa devine forţă letală”.
Cât priveşte aşa-numitul Grup de la Monaco, despre care se spune că este format din milionari influenţă, omul de afaceri a declarat că unii nici nu se cunosc între ei, iar alţii au fost o singură dată la Monaco.
„Grupul de la Monaco- jumătate dintre ei au fost cel mult într-un hotel la Monaco, majoritatea este împărţită în mici bisericuţe, dar nu au relaţii personale. Eu ştiam două, trei persoane la nivel de prieteni”, a mai spus Schwartzenberg.
„M-am întâlnit în 2011 (n.r.: cu Sebastian Ghiţă) şi mi-a spus <<Îmi cer scuze pentru ce voi face. Sunt captiv la SRI şi DNA. Am intrat într-un joc foarte mare, câştig mulţi bani, dar sunt prizonier, captiv total. Dacă mă ajută scap, dacă nu, la puşcărie sau la trei metri sub pământ>> Sunt textual cuvintele lui Ghiţă (…) Îl văd ca pe un puşti care a intrat într-un joc mult prea mare. A fost controlat, dominat, şantajat de Coldea”, a declarat omul de afaceri.
”Eu nu sunt mogul, nu mă identific cu această titulatură. Eu am luat Realitatea TV, dar m-am trezit deposedat de ea și acuzat că nu am achiziționat niciodată stația, că procedura de insolvența nu a fost corectă, de spălare, de bani evaziune fiscală. Copiii domnului Vîntu au ieșit public și au spus că au vândut 100% din acea televiziune mie. E o conferință de presă! Ei au declarat clar! Am amenajat un sediu extrem de costisitor, echipamente noi, am plătit salarii un an și datoriile istorice. Dacă nu sunt nebun și nu credeam că e televiziunea mea, nu aș fi făcut aceste investiții de milioane de dolari. Am fost acuzat de spălare de bani… Probabil că și jurnaliștii ar trebui acuzați la fel”, a afirmat Elan Schwartzenberg.
Un exemplu este al unei datorii istorice către Stelian Tănase. El avea de încasat de la vechea Realitate o sumă de bani. Nu era datoria mea către el, dar eu i-am plătit banii, dânsul a optat să-i plătesc banii într-un cont din Franța. Și când nu a mai fost televiziunea, marele deontolog Stelian Tănase a scris un articol mizerabil la adresa mea. Deși eu i-am plătit niște bani pe care nu-i datoram! Și cât timp a fost la Realitatea l-am plătit la zi. Sper că a plătit taxele pentru acei bani încasați în afara țării. Probele sunt la DNA. Am plătit câteva zeci de mii de euro (către mai mulți jurnaliști). Am plătit mai multe datorii istorice din epoca Vîntu sau Ghiță, că așa am considerat a fi corect. Îmi asum vina că am plătit salariile la zi, am amenajat sediul, am luat echipamente, apoi m-am trezit vinovat de aceste lucruri în ochii autorităților, a mai susținut.Elan Schwartzenberg.
”Cu Blejnar am avut o relație frumoasă, dar, ca în cazul lui Mazăre, nu au funcționat lucrurile când prietenia s-a suprapus cu funcția. De exemplu, i-am bătut la ușă de două ori, prima dată când i-am spus că echipamentele de la Realitatea sunt sub sechestru la ANAF, la Casa Presei. Tu, ca șef ANAF, cu datorii imense de la Realitatea, trebuie ori să le sigilezi la ANAF ori le muți în sediul în care funcționează societatea, adică la Willbroock. În niciun caz nu pot sta la RTV, la Sebi Ghiță. A ridicat din umeri și mi-a spus că-i pare rău că nu poate să mă ajute, că era și legal, dar ”există niște forțe deasupra mea, din sistem”. Eu nu știu la ce se referea. La Băsescu , SRI, DNA sau Sfântul Petru. L-am întrebat și ridica din umeri și se uita în sus. Discuția a avut loc după ce am făcut mai multe cereri oficiale. În cadrul neoficial îmi făcea semne din cap… E un om liber e în România, întrebați-l”, a mai declarat Schwartzenberg, pentru B1 TV.
Întrebat de Sorina Matei dacă vreodată a acordat protecție cuiva, el a răspuns: ”Când eram mai tânăr acordam în cadrul serviciului militar, conform fișei postului. Blejnar și Marta au fost numiți în post de Falcă, Blaga, cine erau acolo, de partid. Nu aveam televiziuni, proiecție. După ce am luat Realitatea, Marta a plecat și la câteva luni Blejnar a fost demis de premierul de atunci, Ungureanu. Nu înțeleg de unde le-am acordat protecție…”. (Cerasela N.).
Ploieștiul incepe un nou drum? Ieșirea din ADI Deșeuri și provocările infruntării corupției
Un deceniu de mizerie și corupție
Ploieștiul a ieșit din ADI Deșeuri, structură care a menținut orașul într-o stare precară timp de un deceniu. Această perioadă a fost marcată de mizerie și gunoaie, iar drumul spre normalitate se preconizează a fi lung și dificil, precizeaza Primarul Ploieștiului, Mihai Polițeanu.
Promisiuni și independenta în serviciile de salubritate
Totuși, independența Ploieștiului în controlul calității serviciilor de salubritate constituie singura premisă de la care se poate progresa, reprezentând și o promisiune de campanie. Primarul Ploieștiului, Mihai Polițeanu, a mulțumit Consiliului Local pentru sprijin și pentru calitatea dezbaterilor pe această temă.
Se simte un gust amar observând că o parte din presă a descoperit abia acum problemele legate de UWS (United Waste Solutions) – fosta Rosal. Deși noi dezvăluiam ilegalitățile comise de această companie și lipsa bunurilor de retur, acea parte a presei promova UWS. Acum, după ce Ploieștiul a ieșit din ADI Deșeuri, chiar și această parte a presei a ajuns la concluziile pe care noi le-am expus si dezvaluit în ultimele luni.
Proiecte Europene: speranțe și provocări
De asemenea, cu tot respectul pentru Mihai Polițeanu și Consiliul Local Ploiești, considerăm necesar să facem unele precizări:
Este vital să ne amintim că se desfășoară în prezent un proiect finanțat de Uniunea Europeană intitulat „Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor”, implementat la nivelul întregului județ Prahova.
Este important de notat că acest proiect este supus atât legislației naționale în vigoare, cât și directivelor comunitare referitoare la managementul deșeurilor, derularea sa având loc sub atentă coordonare a Ministerului Fondurilor Europene – Direcția Generală Programe Infrastructură Mare – Autoritatea de Management POIM.
Responsabilități legale și oportunități de imbunătățire
Conform Art. 10 alin. (11) din Legea nr. 51/2006: „Unitățile administrativ-teritoriale membre ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, care au delegat împreună gestiunea utilităților publice aceluiași operator/operator regional, se pot retrage din asociație înainte de expirarea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor doar cu acordul majorității celorlalte unități administrativ-teritoriale membre, exprimat prin hotărâri ale autorităților deliberative, precum și cu acordul scris al entităților finanțatoare, în cazul în care beneficiază de proiecte cofinanțate din fonduri europene.”
Art. 521 din Legea nr. 51/2006 stipulează: (1) Unitățile administrativ-teritoriale au responsabilitatea pentru neîndeplinirea angajamentelor asumate referitoare la utilizarea fondurilor, atât cele bancare cât și cele nerambursabile.
(2) Ministerul, având rolul de autoritate de management, trebuie să notifice unitățile deficiente și să le solicite remedierea situației în termen de 30 de zile.
(3) Dacă nu se iau măsuri, ministerul va solicita restituirea prejudiciului creat.
(4) În cazul nerespectării obligațiilor, ministerul va recomanda sistarea alimentării cu cote defalcate din impozitul pe venit.
(5) După recuperarea sumelor datorate, ministerul va comunica Ministerului Finanțelor Publice pentru ridicarea restricțiilor.
Nereguli și provocări în managementul deșeurilor
De asemenea, orice membru care se retrage sau este exclus din Asociație se obligă să plătească toate sumele aferente investițiilor și despăgubirile stipulate în Contractele de Delegare. Documentul de Poziție al aplicației de finanțare subliniază că „nicio parte nu va încheia individual un contract de delegare a gestiunii serviciilor menționate”.
Necesitatea unei anchete riguroase
Având în vedere toate aceste aspecte, considerăm că primarul Mihai Polițeanu și Consiliul Local Ploiești ar trebui să analizeze cu atenție consecințele retragerii din Asociație, deoarece aceasta ar putea implica obligații de plată.
Pentru a lua o decizie bine fundamentată, ziarul Incisiv de Prahova publică și Instrucțiunea nr. 04/04.01.2017 emisă de AM POIM.
Aceasta ar trebui să servească drept bază pentru o discuție deschisă și informată despre viitorul serviciilor de salubritate din Ploiești. Este esențial ca autoritățile și cetățenii să colaboreze pentru a găsi soluții viabile care să prevină reapariția neregulilor și să asigure o gestionare eficientă a deșeurilor, restabilind încrederea în sistemul public. Numai prin transparență și responsabilitate se poate construi un viitor mai curat și mai sigur pentru comunitate. Vom reveni. (Cristina T.).
In mod normal, intr-o tara in care dreptatea si ocrotirea binelului public prin intermediul actului de justitie ar trebui sa primeze, Inspectia Judiciara ar trebui sa se autosesizeze cu privire la activitatea judecatoarei Grosu Crina Elena, cea care a reusit sa nu inteleaga pericolul public concret pentru ordinea publica a inculpatului Potra Horatiu.
Pericolul public și activitatea judecătoarei Grosu (aici)
Poate ca, inspectorii judiciari, aflati deja de aproximativ 10 zile la Judecatoria Ploiesti pentru efectuarea verificarilor privind sesizarea doamnei judecator Radulescu ar trebui sa extinda verificarile si cu privire la activitatea acestui judecator care pronunta hotarari in materia masurilor preventive care nu au niciun fundament legal, manifestand inconsecventa in solutiile dispuse.
Între verificări și responsabilitate
Bineinteles ca solutiile judecatorului nu pot face obiectul verificarilor, dar activitatea acestuia si modul de solutionare a cauzelor se pot verifica.
Macar atat, de restul se ocupa …binele public !!!
Impactul hotărârilor judecătorului asupra ordinii publice
Nu este corect ca solutia dispusa de catre Judecatoria Ploiesti sa de-a apa la moara infractorilor spagari ( narcoman si santajist Catalin Stavri) in discreditarea procurorului Mihaila Mihai, sugerandu-se ca luarea masurii preventive a controlului judiiciar, a treia ca si ordine a gravitatii, a avut la baza incompetenta profesionala a domnului procuror.
Opinie politică și influențe externe
Sau poate ca doamna judecator are aceeasi opinie politica exprimata si de un alt magistrat cu privire la votul ce urma sa fie exprimat la alegerile prezidentiabile recent anulate, turul doi……NU U.S.R.., adica nu Lasconi, adica pro Georgescu !!!
Mai bine la Ploiesti s-ar fi spus…NU ROMGAZ !!!
Nu Medias !!!
Evaluarea corectă a situației de către Tribunalul Sibiu
Solutia instantei este gresita si daca ne raportam la motivarea Tribunalul Sibiu, care intr-o actiune in contencios administrativ, solutionand o cerere a inculpatului Potra Horatiu, a motivat respingerea acesteia prin existenta unui pericol public pentru ordinea publica, apreceiind in mod corect ca nu se impune autorizarea acestuia sa poarte arme neletale.
Întrebări privind deciziile judecătorului
Atunci, doamna Grosu, cum ramane cu tot arsenalul gasit in autoturismul lui Potra Horatiu ???
Erati multumita daca acesta si grupul sau ajungeau in Bucuresti si provocau haosul care se preconiza ???
Se adeverea crezul …NU U.S.R. ???
Fraternizarea cu infractorii și consecințele asociate
Vorba protestatarului Marian Ceausescu: Cum dracu un magistrat, altul decat dumneavoastra semna acum cativa ani o petiitie publica prin care isi manifesta increderea in sistemul de justitie iar acum a ajuns sa spuna … NU U.S.R. .., in conditiile in care singura optiune mai era Georgescu ??? Sau lucrurile se schimba in mentalul deja afectat, din momentul fraternizarii cu infractorii ??? Prietenii stiu la ce facem referire.
Teama de represalii în rândul celor verificați
Norocul societatii este ca justitia nu este singurul stalp al acesteia, iar lucrurile se analizeaza cu adevarat si obiectivism in cu totul alta parte !!!
Asa ca, infractorule spagar, narcoman si santajist Catalin Stavri, nu este vina domnului procuror Mihaila Mihai ca sistemul de justitie din cadrul Republicii Ploiesti nu functioneaza corect.
Sfat pentru judecătoarea semnatară a comunicatului de presă
Apropo,
Domnilor inspectori, daca tot doriti sa aflati adevarul in cazul sesizarii doamnei judecator Radulescu, sa aveti in vedere faptul ca toate persoanele carora le-ati solicitat note de relatii priiind situatia de fapt nu au avut curaj sa spuna adevarul.
Desi verificarile au creat o stare de teama in randul celor verificati, cei chemati sa lamureasca situatia de fapt au ales varianta nesinceritatii din cauza eventualelor repercursiuni ulterioare.
Concluzii și provocări viitoare Nu de alta, dar ar fi păcat ca un judecător onest să sufere atât moral cât și ca urmare a afecțiunii medicale intervenite. Iar pentru doamna judecător, semnatara comunicatului de presă, sfatul este de a lăsa judecătorul implicat să semneze și să își asume ceea ce a făcut. Nu de alta, dar soluția este a acestuia și nu este corect ca numele dumneavoastră să fie asociat, nici măcar temporar, cu numele Grosu.
Vremuri interesante, multe de lămurit, mult de lucru. (Cristina T.).
Directorul Bogdan PUIANU se confruntă cu Comisia de disciplină din Ministerul Justiției (MJ), iar „resursizarea” poliției penitenciare s-a dovedit un dezastru. Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) îl acuză pe directorul Penitenciarului Spital Rahova ca fiind principalul responsabil pentru situația actuală.
Probleme generate de management
PUIANU, cunoscut ca „pupila lui Tătucu”, a generat un scandal imens la P.S. Rahova. Se raportă cazuri de amenințări, șantaje și decizii irelevante care au condus la un conflict în creștere în rândul angajaților. Proiectul „resursizarea”, prin care s-au numit directori din rândul personalului de resurse umane, s-a transformat într-un eșec evident.
Mușamalizarea faptelor
Nici Corpul de control al ministrului Justiției, nici Direcția Inspecție Penitenciară din ANP nu reușesc să facă față problemelor. ANP este acuzat că încearcă să mușamalizeze neregulile legate de PUIANU, ceea ce duce la o atmosferă de neîncredere și neprofesionalism.
Avertismente pentru decidenți
Situația de la P.S. Rahova continuă să se degradeze. FSANP va aduce problemele în atenția lui Dan HALCHIN, care trebuie să recunoască eșecurile conducerii actuale. Este crucial ca ANP să își asume responsabilitatea și să nu rămână în umbră.
Concluzie
Adevărul despre situația de la P.S. Rahova nu poate fi ascuns, iar sistemul se va confrunta cu consecințe. Este timpul ca orgoliul să fie lăsat deoparte, iar deciziile corecte să fie prioritizate pentru a aduce ordine și profesionalism în penitenciare. (Sava N.).