Connect with us

Exclusiv

Tovaraşul Tudone de la Calaraşi şi măgarul lui Berilă/Tovarase TUDONE, pe la Prahova nu-i ca la Calarasi – Ziarul Incisiv de Prahova

Prahova Mea

Publicat

pe

A respectat Nicu Marcu, Președintele ASF, obligațiile din contractul care i-a adus 92.000 de lei bursă de la Academia Română, în plină criză? O anchetă privind fraudărlle fondurilor europene de către personal din Academia Română și de către Nicu Marcu ar putea da răspunsul. Dar până atunci, iată indiciile că nu a respectat obligațiile. Ceea ce echivalează cu indiciile de fraudă financiară, din fonduri europene. În esență, ce a făcut Nicu Marcu pentru 92.000 de lei. Și mai ales, îi va da înapoi? Și dacă da, din veniturile actuale lunare de 70.000 de lei pe lună, ca Președinte ASF, în timp ce militează pentru scumpirea RCA, se intreaba amalistul economic Radu Teodor Soviani.

Dacă veți căuta pe net ,,Academia Română” veți afla auto-caracterizarea: ,,Academia Română este simbol al spirtualității, forum al consacrării, spațiu al cercetării fundamentale”. Dacă veți avea dubii, puteteți să constatați că în Academia Română și-au găsit totuși un loc și turnători ai securității gen Manole – Președinte al Secției de Științe Economice, Juridice și Sociologice a Academiei Române, după ce devenise membru corespondent din 2001, la nici 14 ani după ce turna la securitate despre colegele nemulțumite de transportul din Drumul Tabarei și care mai și făceau comparație cu alte țări socialiste, enervând colegii, viitori academicieni.Prin urmare, nu este de mirare că tot soiul de #piștălăi (gen Nicu Marcu de la ASF) încearcă să se împopoțoneze în ,,forumul conscrării” și în ,,spațiul cercetării fundamentale”, în esență pentru a metamorfoza prin aură academică ceea ce în esență reprezintă ei, aproape nimic, pentru a se îmopopoțona cu aripile altora.

Nu toți însă în efortul lor de vopsire ca academicieni fraudează sau ajung să se îndrepte împotriva propriei populații prin scumpiri ale asigurărilor obligatorii, astfel încât să ia de la populație și companii până la un miliard de lei pe an și să îi vireze spre acționarii privați ai unor societăți comerciale pe care ar trebui să le supravegheze (și nu o face în mod real).

De aceea continui să scriu astăzi despre Nicu Marcu și despre cei 92.000 de lei încasați de exmatriculatul și fostul contabil șef de la păduri (fără studiile superioare obligatorii, pentru ocuparea funcției), bani despre care deja am suspiciuni că au fost obținuți prin fraudă academică, în esență pentru nimic care să aibă cât de cât valoare.

Confirmarea suspiciunilor urmează să vină fie de la Academia Română, fie de la Parchet publicul având dreptul să știe în premieră că există indicii că frauda academică (și nu numai) a pătruns în ,,simbolul spirtualității” prin breșa Nicu Marcu și poate avea ca rezultat frauda financiară.

După citirea acestui episod, este legitim să ne punem întrebarea dacă va returna Nicu Marcu (actual Președinte ASF, plătit acum cu 70.000 de lei/lună + bonusuri) cei peste 20.000 de Euro (92.000 de lei la momentul respectiv) primiți ca bursă de la Academia Română, în perioadă de criză, prin înălcarea celor mai multe sau chiar a tuturor criteriilor esențiale de acordare a bursei, ceea ce ar fi condus automat la anularea bursei.

Rolul Autorității de Supraveghere Financiară condusă de repartizatul Marcu este supravegherea reală a pieței financiare non-bancare (piața de capital, piața asigurărilor și piața pensiilor private), o piața de până la 50 de miliarde de Euro și circa 10 milioane de consumatori dar și prevenirea și sancționarea reală a abuzurilor (nu mângâierea pe creștet a asigurătorilor rău-platnici prin mimarea unor amenzi care ajung să fie suspendate în justiție).

Protecția înseamnă inclusiv vegherea (reală și nu simulată) ca asigurătorii să nu scumpească nejustificat tarifele de primă RCA ca să își acopere sifonări anterioare, fraude anterioare (societățile de asigurare au fost amendate de Consiliul Concurenței cu peste 50 de milioane de Euro pentru că s-au înțeles la preț în timp ce fostul Președinte Mișu Negrițoiu veghea la cartelizarea lor ba chiar instiga la cartelizare și scumpiri), în esență fraude de la bugetul de stat și la buzunarul asiguraților. În mod evident, din iulie 2020, ASF-ul care ar trebui să vegheze, a stat de șase și a pus umărul la destabilizarea pieței asigurărilor în prezent, pe care o vrea ,,stabilizată” prin scumpiri dubioase și nelegale, îndreptate fix împotriva consumatorilor pe care ar trebui să îi protejeze, la scutul noului Președinte ASF, Nicu Marcu. (detalii aici)

În episodul II al investigației ați putut vedea că viața profesională a lui Nicu Marcu este descrisă perfect de de sensul cuvântului ,,piștălău” (include umblatul teleleu încoace și încolo, fără nicio treabă, fără rost, fără finalitate).

Ați putut citi deasemenea în episodul II că el și-a început viața profesională printr-o exmatriculare și o poziție de contabil șef la păduri (fără să aibă studiile necesare și obligatorii, conform legii), a umblat teleleu pe la Loteria Romana, ANAF (unde a semnat, din poziția de secretar general și protocol cu un serviciu secret), Romsilva, Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului, Consiliul Național de Integritate, Curtea de Conturi, ba chiar și în Parlament, timp în care a început un lung demers de împopoțonare, bazat pe furt academic, în perspectiva sporirii averii personale de la o Dacie Papuc la momentul t0 al împopoțonării, spre venituri anuale spre 200.000 de Euro, ca Președinte ASF, unde poposește.

Câți dintre dumneavoastră ați schimba 8 poziții într-un interval de numai 5 ani, și asta imediat după absolvirea Colegiului Național de  Apărare?

Câți dintre dumneavoastră, neavând certitudinea unui loc de muncă stabil (altfel, de ce l-ai schimba?), ați scrie în această perioadă zeci de articole ,,științifice”, ați doveni profesori, ați fura articole și ați deveni membru al comitetului care îi evaluează pe hoții de cuvinte – plagiatorii, ca fundament pentru a ajunge ulterior Șef de școală doctorală și Președinte ASF?

Nicu Marcu a ajuns Președinte ASF în 2020, printr-un troc politic în urma căruia Victor Ponta a reușit să își impună socrul, Ilie Sîrbu, în poziția lăsată liberă de piștălău la vicepreședinția Curții de Conturi).

Pentru banii de la ASF (70.000 de lei pe lună) care îi revin lui Marcu (și influența altora prin el) și banii de la Curtea de Conturi (și influența) care îi revin lui socrului lui Ponta nu a mai contat că Nicu Marcu semnase în 2014, ca parlamentar, o moțiune împotriva lui Victor Ponta (similar cu Marcu, hoț de cuvinte), intitulată ,,Opriți Guvernul Ponta 3 – Guvernul Corupției, Demagogiei și Minciunii). Marcu ajunsese consilier la Curtea de Conturi (și ulterior vicepreședinte) în urma numirii în februarie 2015 de către un Parlament controlat de Victor Ponta. Dacă Victor Ponta a fost șeful guvernului corupției, demagagiei și minciunii, înseamnă că Nicu Marcu este produsul aceleiași conduite.

Neavând nicio treabă cu piața de capital, piața asigurărilor sau a pensiilor administrate privat, prima mutare a lui Nicu Marcu a fost să își aducă șef de cabinet un fost securist de dinainte de 1989, George-Viorel Voinescu, preluat imediat după revoluție de SRI și tocmai lăsat la vatră de Eduard Hellwig, intempestiv, din postura de adjunct al directorului SRI, pentru motive considerate de necontestat. Neplăcându-i la vatră, fostul adjunct SRI acceptă aproape imediat să devină directorul de cabinet al Președintelui ASF, instituție pe care SRI nu o mai putea subordona subteran așa cum a făcut-o prin protocolul secret semnat în mai 2014 de SRI și Mișu Negrițoiu.

Astăzi: Împopoțonarea lui Nicu Marcu.

În episodul III al investigației (aici) ați putut citi despre debutul fraudei academice (post-doctorale) a lui Nicu Marcu. Am analizat primele două articole clamate de Nicu Marcu și de unic autor, conferențiar universitar la acel moment (un articol furat și altul care nu există), inclusiv ceea ce pare un indiciu de promovare a furtului academic chiar din sânul Academiei Române, prin bizara citare de către academicianul Dobrescu a articolului furat de către Nicu Marcu. Și spuneam că articolul 3 de unic autor al lui Marcu face tranziția dinspre debutul fraudei academice a lui Nicu Marcu, spre indicii de fraudă cu implicații financiare ale bursierului Nicu Marcu, care a obținut prin bursă de la Academia Română 92.000 de lei.

Cum și de ce a ajuns Nicu Marcu să fie bursier cu 92.000 de lei al unui Institut al Academiei Române.

Era anul de criză 2010, după ce România condusă prost tocmai majorase TVA-ul de la 19% la 24% și tăiase salariile cu 25%. Dobânzile erau la cer, neperformante cu duiumul, siguranța locului de muncă nu exista pentru cei mai mulți dintre noi. România pierduse în criză, până la acel moment 700.000 de locuri de muncă.

Nicu Marcu, extrem de bine plătit (exclusiv) în funcții publice, nu își găsea totuși locul. Din aprilie 2009 și până în 2011, umblase deja teleleu pe la 4 locuri de muncă: secretar general al ANAF, inspector guvernamental la Ministerul Agriculturii, secretar general adjunct la Ministerul Mediului și Pădurilor și desigur, Președinte al Consilului Național de integritate.

Era deja a doua frenezie cu locuri de muncă după absolvirea Colegiului Național de Apărare de către Marcu, după cea din boom-ul din 2007, când Marcu umblase telelelu prin alte funcții (exclusiv) bine plătite de la stat:  o lună Director Executiv la Loteria Română, două luni Director General la Ministerul Agriculturii  la Direcția Buget Finanțe și Fonduri Europene, 4 luni Director la ANAF dar și Președinte al Consiliului Național de integritate.

Sumarizând, între 2007 și 2011, Marcu schimbase 5 angajatori și mai multe de 5 funcții (Loterie, Agricultură, Mediu, ANAF, Consiliul Național de Integritate) iar un al șaselea era Universitatea din Craiova, ca și conferențiar universitar. Un al șaptelea loc de muncă din această perioadă, Nicu Marcu nu l-a trecut niciodată în CV (detalii în episodul V). Dar tot își găsea locul și recunoașterea.

Pornind de la o Dacie Papuc înainte de a fi lansat, Nicu Marcu devine în anul 2010 bursier și nu al oricui, ci al Academei Române (Institutul Național de Cercetări Economice). Ca urmare, în 2011 și 2012 își trage din bursa de la Academie 92.000 de lei cash, ca bursă:

Nicu Marcu, necunoscător al limbii engleze (debutant, A2), devine astfel bursier al Academiei Române în cadrul programului POSDRU/89/1.5/S/62988, în 5 noiembrie 2010.

Scorul lui Nicu Marcu reflectă mediocritatea lui (deși acum e șef de școală doctorală și are și doctoranzi): obține doar 71 de puncte din 100 (minimul fiind de 70) și se plasează astfel după alți 24 de cercetători post-doctorali ai Institutului Național de Cercetări Economice ,,Costin C. Kirițescu” unde director general adjunct este, rețineți numele, Valeriu-Ioan Franc.

Sub Marcu se plasează doar alți 6 cercetători post-doctorali (ca scor, la diferențe minimale).

Dintr-un total de 70 de burse post-docotrale plătite cu 1000 de Euro pe lună (32 la INCE), doar două note au fost mai proaste decâ ale lui Marcu (70 și 70,5 puncte). Un singur articol furat (prezentat de candidați la evaluarea acordării bursei), putea face diferența între bursierul cu 71 de puncte Marcu și respinsul cu sub 70 de puncte Marcu.

Ce trebuia să facă Nicu Marcu, în calitate de bursier cu 4000 de lei pe lună? Cercetare, să publice articole științifice, să contribuie la bunăstarea altora și nu exclusiv a sa. Să nu copieze, să nu fure, să ateste clar că tot ceea ce urma să scrie era ca urmare a faptului că era plătit din bani publici, 4000 de lei, pe lună. Să publice în reviste de calitate, recunoscute internațional la cel mai înalt nivel. Nu în maculatură.

Ce fel de cercetare? Aici găsiți contractul semnat de bursieri. Printre ei, Nicu Marcu.

Obligațiile contractuale ale ,,cercetătorului” Nicu Marcu (necunoscutor al limbii engleze), ca bursier și ca să ia 4.000 de lei pe lună, până la 92.000 de lei? Multe. Printre ele:

a) Elaborarea unui articol științific din aria tematică a proiectului ,,Cercetarea științifică economică, suport al bunăstării și dezvoltării umane în context european” și publicarea acestuia într-o revistă de specialitate cotată ISI Thompson. Nerespectarea acestei obligații și neavizarea favorabilă a lucrării pentru publicare de către expertul îndrumător atrage suspendarea plății bursei, până la data îndeplinirii acestor obligații”. Nicu Marcu nu a publicat niciodată un articol ISI Thompson.

b) Să includă în toate lucrările publicate/prezentate mențiunea ,,Această lucrare a fost realizată în cadrul proiectului ,,Cercetarea științifică economică, suport al bunăstăriii și dezvoltării umane în context european”, co-finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României din Fondul Social European prin POSDRU 2007-2013, contractul de finanțare nr. POSDRU/89/1.5/S/62988”. Nicu Marcu nu a inclus în niciun articol această mențiune.

c) cercetătorul va putea publica rezultatele cercetării, dacă îndeplinesc condițiile de calitate științifică, certificate de avizul expertului îndrumăor și cel al managerului de proiect. Articolele publicate de Nicu Marcu (unul singur ca unic autor) nu sunt nici măcar vecine cu îndeplinierea condițiilor de calitate științifică.

d) Elaborarea unui proiect de cercetare circumscris Proiectului ,,Cercetarea științifică economică, suport al bunăstării și dezvoltării umane în context european” și înaintarea acestuia către expertul îndrumător (…) în care să precizeze rezultatele obținute în raport cu obiectivele propuse. Nerespectarea acestei obligații atrage examtricularea și obligația restituirii sumelor de bani primite cu titlu de bursă”. Oops.

A respect Nicu Marcu obligațiile din contractul care i-a adus 92.000 de lei bursă de la Academia Română, în plină criză? O anchetă privind fraudărlle fondurilor europene de către personal din Academia Română și de către Nicu Marcu ar putea da răspunsul. Dar până atunci, iată indiciile că nu a respectat obligațiile. Ceea ce  echivalează cu indiciile de fraudă financiară, din fonduri europene. În esență, ce a făcut Nicu Marcu pentru 92.000 de lei? Iată ce zice el:

Pe lângă maculatura publicată (nerecunoscută în vreun fel științific) gen articole de 2 pagini cu titluri gen ,,Un motiv pentru care să mai cred în tine…” ori ,,Epopei comparate”, bursierul de 92.000 de lei, Nicu Marcu nominalizează 3 articole publicate în reviste, niciuna ISI, dintre care un singur articol de unic autor.

  • Articol 1: (și singurul de unic autor dintre cele 3 invocate) ,,The Impact of the Convergence Criteria on the States from The Euro Area” publicat în 2011 în Revista Analele Universității din Craiova (non-ISI și cea mai slabă categorie de cotare pentru o revistă – Categoria C), vol IV.;
  • Articol 2: ,,The need for Public Debt Management in the Context of Sustainable Development within the European Union”, este publicat în 2011 în Analele Universității din Oradea (non-ISI) și semnat co-autorat cu o colaboratoare de lungă durată a lui Nicu Marcu, Meghișan Georgeta-Mădălina.
  • Articol 3: ,,Characteristics of the Economic-Financial Crisis in Europe”, este publicat în 2012 în numărul 3/2012 al Revistei Române de Statistică și este semnat în co-autorat cu Meghișan Georgeta-Mădălina. Nici atunci și nici acum, Revista Română de statistică nu era indexată ISI, abia în 2015 fiind inclusă într-un indice verișor cu ISI. Articolul inventează țări (Leetonia, Oland, Great Britain, Czech), copiează (prost) dintr-un comunicat Eurostat neidentificat ca sursă, dar ce mai conta și nu îndeplinește standarde minimale de calitate științifică, dar Nicu Marcu primise deja în 2011 o ,,diplomă de onoare pentru rezultate deosebite în cercetarea științifică aplicată în domeniul statistic, Societatea Română de Statistică”. Onoare? Care onoare? Statistică? Poate cineva să indice un singur articol de unic autor, cu merite desebite, pe teme statistice, semnat de Nicu Marcu anterior primirii diplomei? Categoric nu. Nici măcar Nicu Marcu.

În primul rând, ca trăsături comune ale celor 3 articole nominalizate:

  • Niciun articol nu este publicat într-o revistă ISI Thompson, ceea ce ar fi trebuit să atragă suspendarea bursei (și returnarea sumelor primite pentru nepublicare, întrucât până la finalul bursei achitate integral, Marcu nu a îndeplinit obligația);
  • Niciun articol nu include mențiunea ,,Această lucrare a fost realizată în cadrul proiectului ,,Cercetarea științifică economică, suport al bunăstăriii și dezvoltării umane în context european”, co-finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României din Fondul Social European prin POSDRU 2007-2013, contractul de finanțare nr. POSDRU/89/1.5/S/62988”, ceea ce ar fi trebuit să atragă neplata bursei și returnarea sumelor încasate
  • Referitor la criteriul c) ,,cercetătorul va putea publica rezultatele cercetării, dacă îndeplinesc condițiile de calitate științifică, certificate de avizul expertului îndrumăor și cel al managerului de proiect”, coroborat cu punctul de mai sus (doar pe vorbe Marcu susține că a scris respectivele articole în schimbul banilor europeni – întrucât nu apare referirea la proveniența banilor, fonduri europene în articol) ajung logic la ideea că lucrările lui Marcu nu au îndeplinit condițiile de calitate științifică, nu au fost certificate de avizul expertului îndrumător și de cel al managerului de proiect”, deci cei 92.000 de lei plătiți lui Marcu au fost bani fraudați/risipiți. Astfel de articole nu puteau fi certificate decât prin fraudă care să spună mincinos că îndeplinesc condițiile de calitate științifică.
  • Mai degrabă, din cele 3 articole invocate, pare a rezulta că munca pentru articole (fără valoare științifică reală, nerespectând cerința de publicare într-o revistă ISI Thompson) a fost făcută de co-autorul a două dintre ele. Și nu numai.

În al doilea rând, Academia Română ar trebui urgent să declanșeze o anchetă care să stabilească ce valoare științifică au aceste articole semnate de Marcu, să investigheze dacă le-a scris el sau nu, să analizeze valoarea științifică a singurului articol invocat de Marcu ca unic autor (Articolul 1), să constate că are zero valoare științifică, și să îi ceară cei 92.000 de lei înapoi.

Altfel, persoane din Academia Română continuă complicitatea la sifonarea banilor europeni, din programul POSDRU. Am solicitat și formal mai multe informații și documente de la Academia Română referitoare la bursa de 92.000 de lei plătită lui Nicu Marcu, iar când voi avea răspunsurile, le voi publica. Până atunci, să analizăm cele 3 articole invocate.

Primul articol:

Primul, este și singurul de ,,unic autor” al lui Marcu (și care îi arată valoarea lui și nu a altora care scriu articole și pe care Marcu doar le semnează) și folosit pentru a încasa bursa.

Dacă valoarea științifică ar putea fi și negativă, exemplul din enciclopedie ar putea fi ilustrat fix de acest articol. Dacă ar putea plânge copacii din care s-a făcut hârtia pe care a fost tipărit articolul, ar plânge în hohote. Îl găsiți aici.

În esență este singurul articol care, dacă ar fi fost recenzat pe bune (și nu la Universitatea din Craiova unde are Nicu Marcu legături) și evaluat pe bune de un îndrumător de proiect obiectiv al cercetătorului post-doctoral Marcu, ar fi avut observații de 5 ori mai multe decât lungimea articolului de 3 pagini și un pic (cu tot cu bibliografie).

Iată câteva motive pentru care articolul, în esență, reprezintă o fraudă academică. Și primul indiciu de fraudă financiară cu banii de la Acaemie, nefiind publicat într-o revistă ISI (ci una de categoria C – nerelevant) și neincluzând mențiunea obligatorie de a arăta că a fost plătit din bani europeni (pentru a ascunde frauda din bani europeni a unui articol fără valoare sau chiar mirarea și revolta cercetătorilor adevărați).

  1. În esență, articolul ,,The Impact of the Convergence Criteria on the States from The Euro Area’. se ,,întinde” pe 3 pagini și un sfert. Fără introducere (care e o pseudo-sinteză), rămân mai puțin de 3. Fără bibliografie (pusă la mișto), rămân 2 pagini.  Fără partea teoretică (copiată dintr-o referință bibliografică), fără metodologia cercetării (care în fapt nu prezintă metodologia cercetării), fără obiectivul cercetării (care nu este definit și nu există, fiind înșiruite niște trăznăi), rămâne mai puțin de o pagină. Fără ,,analiză” (în fapt o înțelegere sfertodoctă a câte ceva din tratatul de la Maastricht) rămâne ,,contribuția” autorului, exprimată într-un singur rând prin concluzia: nu se știe: ,,The problem is that, currently, nobody knows which criterion should predominate”. Deci un articol de 3 pagini și un pic și care ne anunță că ne va arăta impactul criteriilor de convergență asupra statelor (toate) din Zona Euro, ajunge la concluzia că ,,nu se știe”. Wow! În condițiile în care tratatul de la Maastricht vorbește despre un singur lucru: toate criteriile trebuie respectate. Valoare științitifcă, zero. Apropos, tratatul de la Maastricht nu este inclus în bibliografie, iar articolele din tratat citate de Marcu prevăd altceva decât cea ce zice Marcu. La mișto.
  2. Cercetătorul post-doctoral Nicu Marcu (cu 4000 de lei pe lună de la Academia Română), nu știe nici măcar denumirea în engleză a Băncii Centrale Europene. Nicule, repetă după mine: ECB. ECB. ECB. European Central Bank. Nu CEB. Nu Central European Bank. Nicule, Central European Bank nu există. Extras din articolul lui Marcu:

3. Nesurprinzător, cercetătorul post-doctoral Nicu Marcu plătit cu 4.000 de lei pe lună pentru asta (92.000 de lei în total), citează la mișto și chiar împotriva articolul 107 al tratatului. Pentru că articolul 107 vorbește despre independența Bancii Centrale Europene (ECB Nicule). Adică ECB și băncile centrale naționale nu vor căuta și nu vor accepta să primească instrucțiuni de la guverne (etc) și vor fi independente. Cu alte cuvinte, Nicu reinventează articolul 107 al Tratatului, forma originală fiind în mod evident neînțeleasă de Nicu.

4.  Înțelegerea economică a lui Nicu Marcu este zero în raport cu tot ceea ce înseamnă criteriile de convergență, așa cum ține să își demonstreze analfabetismul economic, în articol, unde ține să sublinieze ceea ce este ,,foarte probabil” și desigur, infirmat de realitate:

  • Nicu Marcu nu înțelege în mod efectiv că datoria publică se raportează la PIB în tratatul de la Maastricht și nu la valoarea ei nominală (de aceea nici nu pune în articol debt to GDP ratio). Prin urmare, dacă PIB-ul crește (sustenabil, ca urmare a respectării criteriiilor) iar deficitul încă există dar se restrânge procentual ca urmare a creșterii PIB-ului (deși deficitul crește nominal), și datoria publică (procentual, raportată la PIB), scade. Deci în condițiile creșterii PIB-ului, este chiar aproape cert că odată cu reducerea deficitului scade și ponderea datoriei publice în PIB, nefiind obligatorie existența unui surplus.;
  • Diminuarea datoriei publice (ca procent în PIB așa cum stipulează criteriul de convergență) nu implică surplus bugetar. Ponderea datoriei publice în PIB  (Maastricht) poate scădea chiar cu deficit bugetar, atâta timp cât PIB-ul real crește, pentru că la pondere se referă criteriul și nu la valoare nominală. Desigur, Nicu Marcu nu oferă nicio dată, nu analizează niciun stat, nu face niciun calcul, nu evaluează nicio dinamică a datoriei publice în niciun stat în maculatura plătită din bani europeni și numită: ,,Impactul criteriilor de convergență asupra statelor din zona Euro”. Vă închipuiți că deși articolul anunță impactul asupr (tuturor) statelor din Zona Euro și al (tuturor) criteriilor de convergență asupra (tuturor) statelor din zona Euro, în articol nu se regăsește nici măcar menționat vreun stat din zona Euro, nici măcar impactul criteriilor asupra unui singur stat? Maculatură plătită din bani publici pentru concluzia ,,nu se știe”, respectiv pentru bunăstarea cercetătorului post-doctoral, Nicu Marcu.

5. Bibliografia raportată la articol este o mizerie din toate punctele de vedere, dar prezintă în schimb indiciile unui alt tip de fraudă pe care îl promovează Nicu Marcu: citarea la mișto în bibliografie a unor articole care nu au nicio legătură cu lucrarea semnată de el, în scopul de a ,,vopsi” în citări și relevanță academică pe prietena de la Craiova, Mirela Cristea, care poate și ea astfel păcăli criteriile acordării unor viitoare burse și finanțări, pentru că nu-i așa? E citată.

a) Citarea lucrării Mirelei Cristea (poziția 1), colega lui Nicu Marcu de la Universitatea din Craiova (publicată tot la Craiova. Analizând lucrarea Mirelei Cristea (aici) e ușor de observat că aceasta este pe cu o cu totul altă tematică, nu are nicio legătură cu prevederile tratatului de la Maastricht în ceea ce privește convergența reală și nominală or datoria publică, și nici măcar o idee nu se regăsește în articolul lui Marcu. Concluzia? Marcu a citat-o în fals, ca să o împopoțoneze pe colega Mirela Cristea cu citări academice. Pentru ca să facă asta, Nicu Marcu a luat probabil lecții de la academicianul Emilian Dobrescu de la Academia Română, cel care cita (așa cum ați văzut în episodul III) o lucrare plagiată a lui Nicu Marcu și în esență mizerabilă. În textul ,,articolului” lui Marcu nu se vede în niciun fel reflectarea ,,rezultatelor științifice” ale lui Cristea (nici nu avea cum), deci, fraudă prin citare inexistentă, ca doamna Cristea să capete citări (și în schimb să îi întoarcă serviciul, prin citări ale unor articole semnate de Marcu, fără valoare).

b) Pozițiile 2,3,4,6,7 din bibligrafie sunt de fapt articole nedemonstrat a fi citite de Marcu și sunt puse doar ca să ascundă sub scutul citării copierea a cam 20% în articol respectiv părți din lucrarea lui Wyplosz din 1990.

Concret, Charles Wyplosz în lucrarea lui din 1990 (disponibila aici) îi studiază real și îi citează pe Diamond, Echkenazi, Lucas, Stockley, Stiglitz (cu lucrări în intervalul 1956-1981), iar Marcu, în lucrarea lui de 3 pagini din 2011 îi fură sinteza, bibliografia și considerentele, citându-l, deși lucrarea din 1990 citată se referă la oportunitatea sau nu a unui buget federal și în mod evident nu la efectele reale ale tratatului de la Maastricht intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993.

În esență, niciuna dintre lucrarile pretins studiate de Marcu, în mod real, nu este citită/valorificată suplimentar în articolul său. Aici aveți și extras din articolul lui Wyplosz din care a copiat Nicu Marcu autorii, sinteza și bibliografia.

c) De asemenea, la poziția 5 (preferata de la Universitatea din Craiova a lui Nicu Marcu), Georgeta-Madalina Meghisan si co-autoare la multe dintre articolele despre care eu opinez că sunt doar semnate nu și scrise de Nicu Marcu) este citată aiurea complet aiurea. Sau poate nu.

Cariera lui Meghișan este legată intempestiv de a lui Nicu Marcu la Universitatea din Craiova ca și co-autoare și nu numai, astfel încât în anul 2012 în care Marcu a devenit, atenție, membru al CNATDCU (instituția care trebuie să îi prindă pe plagiatorii gen Nicu Marcu) și poziție pe care a ocupat-o până în 2016, Meghișan a devenit ea însăși, la 28 de ani, în 2012, membru al Comisiei de Contestații a CNATDCU. Adică dacă Marcu era verificat pentru plagierea din 2008 de către CNATDCU, el trebuia să verifice, dacă era dovedit plagiator, putea să conteste, iar contestația era rezolvată de Meghișan. Cu siguranță Meghișan este mult mai pregătită decât Marcu (are și lucrări în domeniile ei de activitate), dar ca și co-semnatară a lui Marcu în articolele 2 și 3, cu siguranță a dat-o în bară.

Al doilea articol:

Al doilea articol de asemenea nu respectă niciuna dintre cerințele imperative pentru a fundamenta plata celor 92.000 de lei către Marcu.

  • nu este publicat într-o revistă ISI Thompson;
  • nu poartă înscrierile obligatorii privind conceperea lui cu plată de 4000 de lei lună din bani europeni și din ce bani europeni.
  • Este semnat de Marcu în co-autorat cu Georgeta Mădălina-Meghișan, dar nu Meghișan era bursiera post-doctorală, însă textul recunoaște că doar un singur autor a lucrat la articol.
  • deși lucrarea are doi autori, autorul real se auto-denunță chiar în articol: a scris singur articolul: ,,I aimed to clarify” ne explică autorul. ,,Eu vreau să clarific” zice autorul și nu ,,Noi vrem să clarificăm”:

În articol, Meghișan și Marcu au copiat o formulă cvasi-cunoscută, din notele de curs ale Tatianei Moșteanu. Doar că au scris formula și nu au făcut în articol niciun calcul al datoriei publice (și dinamicii ei) în România, și nici în comparație cu alte. Niciun calcul!

Concluziile (care ar fi trebuit potrivit autorilor să formuleze propuneri pentru o creștere economică sustenabilă) nu există din acest punct de vedere și sunt de-a dreptul, nu mă feresc să o spun, imbecile, măcar și pentru că sunt scrise idiot în limba engleză (foto dreapta): ,,the conditions of the Romania’s accession to the Monetary Union targets too also other….” Ce naiba vrea să spună autorul? Și unde sunt propunerile? Cum s-a împrumutat România? Cum ar fi trebuit să se împrumute România? A făcut sau nu refinanțări ale datoriei publice? Cum sunt scadențele datoriei publice, cum au evoluat, cum au evoluat pe ce tip de scadențe și pe ce monede componentele datoriei publice? NIMIC. Nada. Zero. Niente.

Niciun calcul (formula Tatianei Moșteanu rămâne doar enunțată), nicio dinamică a datoriei publice (și a costurilor de finanțare) din țările care ar fi trebuit să fie evaluate, nicio sursă sau indiciu pentru afirmații lipsite de fundament gen: ,,Romania was the only country that has registered a decrease in productivity” (conform a ce? de la ce nivel până la cel nivel? cum calculează producitivtatea muncii? Cum e posibil ca salariile să scadă și productivitatea să scadă? Care este contribuția managementului datoriei publice la productivitate, etc?).

Las la o parte limba engleză, dar mă întreb: zău? Cu cât arată articolul că a scăzut productivitatea? De la cât la cât? Care a fost dinamica productivității în Bulgaria, Cehia, Polonia, Ungaria (că așa spunea ,,articolul” că analizează un număr mare de date statistice). Unde este evoluția productivității și cum o calculează? Unde este evoluția pe baza pretențiilor minicinoase de analizare de ,,numar mare de date statistice” în Bulgaria, Cehia, Polonia, Ungaria?

Unde este contribuția personală? Unde este măcar un singur calcul? În fapt, singurul calcul este în afara articolului: Nicu Marcu a calculat că dacă vîră la Academia Română maculatură, poate să ia 4.000 de lei pe lună din bani europeni, or, înmulțit cu 24 de luni, asta înseamnă 96.000 de lei. Poate cineva contesta? În esență, articolul este un eseu prost, nefundamentat, fără nicio valoare științifică.

Subliniez, este dreptul lui Marcu și Meghișan să scrie/semneze articole proaste și fără nicio valoare, însă când aceasta sunt plătite din bani publici, din punctul meu de vedere devine o fraudă.

Articolul are însă un succes nebun pentru Mirela Cristea, colega lui Marcu de la Universitatea din Craiova (citată fraudulos în Articolul 1), care simte nevoia să citeze la rândul ei acest articol, într-un material publicat la Târgu Jiu (frauda citării inventate), cu ceva care nu a existat în articolul lui Meghișan/Marcu: ,,toate implicațiile șomajului și dimensiunii asigurărilor au un impact înalt asupra datoriei publice” zice Cristea, citând articolul semnat de Marcu și Meghișan.

Articolul semnat Marcu nu a suflat nicio vorbă despre șomaj (număr, dinamică or costuri), asigurări sau prime de asigurare, iar articolul care îl citează, al lui Cristea, se numește ,,impactul ratei șomajului asupra dezvoltării (pieței) asigurărilor în România. O abordare statistică.” În fapt, Cristea îi întoarce lui Marcu frauda academică a acestuia din citarea fictivă în primul articol invocat, citându-l la rândul ei, fictiv. Subliniez, în articolul semnat de Marcu și Meghișan nu există nicio referire la șomaj și piața asigurărilor.

Și încă ceva despre acest al doilea articol: Îl cheama pe Nicu Marcu și Bogdan Sticlosu? 

Nicu Marcu este numele de scenă al lui Bogdan Sticlosu? Sau Bogdan Sticlosu este numele de scenă al lui Nicu Marcu? Pentru că în IDEAS-Repec, Bogdan Sticlosu de la Craiova apare ca persoana care a listat articolul alături de Meghișan exact acest articol (sub numele Nicu Marcu).  Cu Sticlosu ne vom întâlni.

Al treilea articol: Characteristics of the economic-financial crisis in Europe. 

WOW! Principala contribuție oferită comunității științifice de limbă engleză prin acest articol este inventarea unei țări care nu există: ,,Leetonia” sau menționarea țării ,,Great Britain” deși numele oficial este United Kingdom. De asemenea ,,Oland” în loc de Netherlands, ,,Czech” în loc de Czech Republic și ,,Luxemburg” în loc. de ,,Luxembourg”.

Nu fac analiza articolului (nici nu merită, este o altă maculatură proastă deghizată în cercetare, fără niciun calcul propriu relevant, cu date copiate de la Eurostat, neinterpretate propriu și având concluzii care nu se susțin prin corpul articolului), dar remarc o constanță a (ne)îndeplinirii condițiilor pentru care Nicu Marcu nu ar fi trebuit să încaseze bursa. Și să o returneze. După cum urmează:

  • Nu este un articol publicat într-o revistă ISI Thompson (condiție a bursei). Prin urmare articolul nu respectă obligația din proiectul de cercetare, un motiv suficient pentru imputarea în tot sau în parte a bursei de 92.000 de lei.
  • Nu are mențiunea obligatorie pentru toate lucrările făcute în cadrul proiectului POSDRU (condiție a bursei). Un alt motiv suficient pentru neacordarea bursei lui Nicu Marcu (inițial) și returnarea sumelor, în prezent.
  • Nicio rigoare. Inventează țări care nu există în Uniunea Europeană: Leetonia, Oland, Czech. Deși este semnat de Nicu Marcu (care nu știa engleză la acel moment) și de partenera lui academică de lungă durată, Meghișan, care este și co-autoare a articolului, categoric cel care a scris/a tradus și-a băgat picioarele, ceea ce nu trebuia să facă și îndrumătorul de proiect al cercetătorului post-doctoral Nicu Marcu, de asemenea, plătit din bani europeni.
  • Trimestru/ ,,Trimester”? În română da, în engleza economică, niciodată. Limba engleză folosită în articol are mai degrabă legătură cu graviditatea și sarcina, folosindu-se spre exemplu termenul ,,trimester” în loc de quarter, pentru indicarea perioadei la care se face referire în rapoartele statistice. La gravide – trimestre. La cercetare economică în limba engleză, quarter, necondiționat.

  • Perpetuează tehnica frauduloasă a citării unor articole ale unor prieteni, aritcole care nu au nicio legătură cu subiectul articolului care îl citează – ,,Characteristics of the economic financial crisis in Europe”. Din nou este citată profesoara de la Craiova, Cristea, cu aceeași lucrare citată fraudulos în primul articol, respectiv ,,Romanian Electronic System of Interbank payments….”, nimic neregăsindu-se aici. Dar și Cristea avea să îi întoarcă favorul, citând lucrări fără valoare științifică semnate de Marcu, sau chiar de ea și de Marcu.

  • Ca să iasă mai lung articolul, Nicu Marcu o convinge pe Meghișan să aplice mai vechea tehnică a lui în ceea ce privește plagiatul fără indicarea surselor, respectiv copierea unui comunicat de presă Eurostat și fără citarea sursei. Comunicatul de presă Eurostat copiat se află aici, iar autorii cercetării încearcă să ascundă furtul punând ca sursă a tabelului și calcului Eurostat – Banca Centrală Europeană. În fapt, sursa este Eurostat, comunicatul de presă nr. 20/6 februrarie 2012, care nu se regăsește la bibliografie.
  • Aflăm în schimb că există țările ,,Oland”, ,,Czech” sau ,,Leetonia”, și desigur analfabetismul autorilor care în loc de împrumuturi (loans) folosesc termenul credits. Desigur, în limbajul academic al autorilor, în limba engleză, la produsul intern brut se spune? Cum altfel decât PIB, ca în română. Oricum ,,Oland” și ,,Leetonia” (în engleză Letonia este Latvia) sunt foarte tari pentru caracterizarea lui Nicu Marcu, prim autor. E ca și când ați studia o cercetare științifică despre Abibas, Mike, sau Powasonic (în loc de Adidas, Nike sau Panasonic).
  • Deși ne anunță că ne va prezenta Caracteristicile crizei economico-financiare din Europa, articolul nu prezintă nicio caracteristică, nu mai vorbesc de caracteristici diferențiate ale țărilor sau ale grupelor de țări. Articolul nu calculează nimic, iar concluziile sunt lipite și fără sens în raport cu restul articolului. În concluzii se referă la ,,măsuri anti-ciclice promovate de statele membre” (care state?, care măsuri? care politici?), la mix-ul de politici economice (fără să le identifice, fără să arate caracteristicile), la ,,planuri de austeritate” fără să arate unde, când și cum s-au aplicat sau unde nu s-au aplicat și ce rezultate, se referă la ,,financial societies” în loc de financial companies, pe scurt, o maculatură fără nicio valoare științifică

În esență, articolul 3 fură cu tupeu calculele făcute de Eurostat în premieră (Eurostat menționează îngroșat în comunicatul de presă că ,,Eurostat publică pentru prima dată un comunicat de presă cu date trimestriale privind datoria publică”, iar Marcu și Meghișan le fură cu tupeu, asumându-și ei aceste calcule, și indicând ca sursa (pentru date, chipurile ei făcând calculele) o sursă falsă (Banca Centrală Europeană).

Proba1:

  • Calculele copiate și însușite în articol ca și cum le-ar fi făcut ei.

Proba 2:

  • Calculele copiate (invocate ca fiind o ,,analiză mai adâncă” (a autorilor) și ,,noi apreciind necesar faptul…” – deci o metodă de a ascunde sursa inițială, dicolo de traducerea non-economică, arată așa:

Proba 3:

  • Conținutul copiat și distorsionat (comunicatul Eurostat se referă la datoria publică la sfârșitul trimestrului III, iar conținutul copiat susține aceleași procente, dar pentru întreg anul 2011):

Proba 4:

  • Conținutul copiat, din nou, cu distorsionarea datelor: comunicatul Eurostat se referă la datoria guvernamentală la sfârșitul trimestrului III 2011, iar în conținutul copiat, Marcu și Meghișan le copiază la virgulă, dar le atribuie întregului an 2011, cu aceleași cifre (4 trimestre). Ba mai mult, pentru Ungaria, unde Eurostat arată modificarea cu +4,8 puncte procetuale a datoriei publice/PIB, Marcu și Meghișan decid să copieze pe dos: ,,-4,8”. Apropos, în limba engleză zecimalele sunt delimitate prin punct, nu prin virgulă, un motiv suficent ca nimeni să nu ia în serios vreodată vreun astfel de articol. Mă rog, poate Mirelea Cristea, Meghișan, Marcu și îndrumătorul de proiect al lui Marcu.

Copierea capului de tabel (în esență, prin atribuirea datelor BCE și nu Eurostat ca și când ar fi o centralizare proprie a autorilor (și calcule) pe baza datelor de la BCE și nu un furt ordinar de la Eurostat) este la rândul ei haioasă, având în vedere ce spune Eurostat că reprezintă cifrele și ce spun autorii că reprezintă cifrele

  • Și capul de tabel copiat:

Observați așadar că nu este nicio centralizare propie pe baza datelor Băncii Centrale Europene ci pur și simplu date și calcule copiate. Observați că Marcu și Meghișan nu cunosc faptul că în limba engleză (și în cercetarea economică) împrumuturile sunt ,,loans” și nu ,,credits”, că a 3-a coloană rândul 2 nu indică faptul că datele și calculele se referă la  diferența în puncte procentuale raportate la PIB în trimestrul 3 2011 compartiv cu celelalte, și, desigur, tăierea ultimei coloane din tabel pentru că Marcu și Meghișan au găsit gred de descifrat păsăreasca Eurostatului – IGL, și prin urmare, deși acesta era un element de strictă noutate publicat de Eurostat și care îi interesează pe analiști și cercetători, au decis să zboare coloana.

Concluziv pentru acest articol, încă unul furat.

Concluziv pentru cele 3 articole pentru care Nicu Marcu a fost plătit cu 92.000 de lei

este că e în puterea fostului exmatriculat Nicu Marcu să plagieze, să semneze, și de cenu chiar să scrie el articole proaste, asumându-și răspunderea în demersul său de împopoțonare ca vecin al Academiei Române și anume că poate și va fi devoalat. Dar nu poate face mizerii academice, pe bani publici (bani europeni) și nu prin impostură sau prin burse de la Academia Română (peste 20.000 de Euro) cu rezultate științifice zero, trucate, furate sau inventate. Pentru că:

  • Dacă Nicu Marcu  face acest lucru din bani publici, se face astfel tranziția de la frauda academică la frauda financiară;
  • Nerespectarea criteriilor pentru a primi bursa de 92.000 de lei, timp de 24 de luni (așa cum am demonstrat în acest episod) atrage obligația rambursării sumei și identificării făptuitorilor fraudei, fie că e doar Nicu Marcu sau și cei care i-au acordat, îndrumătorul lui, or co-autorii/traducătorii;
  • În plus, Nicu Marcu, la momentul obținerii, încasării și cheltuirii bursei, subliniez, post-doctorale – noiembrie 2010, la 6 ani după ce și-a luat doctoratul în păduri și când era obligatoriu ca Marcu să aibă mai mult rigoare și responsabilitate decât un student din primul an de la vreo pârnaie de facultate particulară), Marcu nu era doar un biet hoț de cuvinte (așa cum o demonstrează articolul din 2008). El rămăsese în mediul de la Universitatea Craiova (băieții și fetele care își fac favoruri citându-se între ei uneori cu articole fără vreo valoare reală). Începând cu anul 2008 (când fura primul articol cu unic autor), Marcu devenise deja Conferențiar Universitar la Universitatea din Craiova și mai avusese neîntrerupt 8 ani de lector și cadru asociat. Cum a ajuns după atâția ani să fure primul articol (în nume propriu) și să producă maculatură pentru care Academia Română a plătit, din bani publici, peste 20.000 de Euro?

Răspunsurile, mai pe larg, peste câteva zile, care se va intitula: Nicu Marcu, Professore și Dottore.

Furtul academic este cu atât mai grav cu cât el este făcute de conferențiari, lectori, sau profesori, or când persoana devine chiar membru al CNATDCU. Există un excelent articol științitific din 2009 ,,Faculty and peer influences on academic integrity. College cheating in Romania”, scris de Daniel Teodorescu și Tudorel Andrei (actualul președinte al Institutului Național de Statistică). Potrivit autorilor, studiul diferă de literatura economică de până atunci pentru că examinează gradul și modul în care furtul academic al studenților este influențat de calitatea și relevanța instrucțiunilor primite de la îndrumătorii lor și de lipsa de onestitate academică a profesorilor lor. O să îi rog pe cei doi autori să includă în viitorul sample al studiului din 2009 și cazul lui Nicu Marcu și a studenților lui. Și a îndrumătorilor lui Marcu de la INCE-Academia Română.

Dar până atunci, mulțumesc transparenței manifestate încă din timpul mandatului lor de foști sau actuali miniștrii ai educației, spre exemplu Daniel Funeriu, Sorin Cîmpeanu și Mihnea Costoiu (2012-2014) care, prin exercitarea funcției lor, mi-au oferit și îmi vor oferi tot sprijinul pentru această investigație, ba chiar se vor alătura ei.

Mulțumesc și Academiei Române și personal Președintelui Ioan-Aurel Pop pentru transparența de care va da dovadă în a îmi răspunde la întrebările deja adresate în legătură cu modul în care Nicu Marcu a obținut bursa post-doctorală (cei 92.000 de lei) și în legătură cu indiciile privind frauda în ceea ce privește plata celor 4.000 de lei pe lună, fără contraprestația reală asumată prin contract (nu articol ISI, nu menționare în lucrări sursa finanțării, articole cu valoare zero, etc). Imediat ce voi avea răspunsurile, le voi publica aici, având convingerea că și Academia Română are tot interesul să investigheze eventuale fraude din bani europeni, făcute la scutul Academiei, cu cercetători post-doctorali impostori, dar plătiți din banul public. (Cerasela N.).

Exclusiv

Macar o data la doi ani, apare cel putin o informatie importanta despre un nou furtisag al Directiei Generale Financiare din cadrul M.A.I. – Ziarul Incisiv de Prahova

Prahova Mea

Publicat

pe

Unul dintre oamenii luați la țintă de gruparea din jurul fostului procuror Portocală a fost Cezar Stoichiciu, fost sef al CSM Ploiesti si sef de achiziții la Poliția Locală.Târât prin instanțe pentru niste dosare inventate, starea de sănătate a lui Stoichiciu a fost grav afectată dar nu s-a lăsat invins.

In fapt, acesta s-a si pensionat din cauza bolilor capatate in urma acestei hartuiri.

Timp de 8 ani, un proces demarat în urma unui dosar cu cântec pe baza achizițiilor publice efectuate la Poliția Locală Ploiești a fost amânat, discutat si lungit la nesfârsit. Asta și pentru faptul că „uneltele” de lucru ale procurorului exclus din magistratură, Negulescu Mircea, zis Portocală, zis Zdreanță, chemați ca martori în instanță, s-au contrazis în propriile minciuni în acest dosar „fabricat” doar din „fetișurile” față de Cristinel Toader, fost director al Poliției Locale Ploiești și Cezar Stoichiciu, fost șef la Achiziții în cadrul aceleiași instituții.După sentință, despre care nu vom vorbi în acest articol, Cezar Stoichiciu a depus plângeri împotriva martorilor mincinosi, care au denaturat adevărul, încercând să îi facă pe plac lui Mircea Negulescu.Plângerea lui a fost clasată, polițiști corupti din IPJ Prahova- ascultând ordinele lui Portocală. Doar că acum, la solicitarea primului procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti va reîncepe urmărirea penală în dosarul nr. 7176/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti la data de 14.03.2023.

Din nefericire, un alt hartuit din acest dosar nu se va putea bucura de dreptate pentru ca a decedat. Aceasta caracatita nu are limite.

Cu alte cuvinte, doar un om haituit va avea sansa de a demonstra că a fost acuzat pe nedrept, iar santajul făcut de Portocală si gașca lui (inclusiv de „trompeta” utilizata de mafie aici) va putea fi scos la lumină.

Timp de 8 ani, un proces demarat în urma unui dosar cu cântec pe baza achizițiilor publice efectuate la Poliția Locală Ploiești si-a gasit soluția finală. Asta și pentru faptul că „uneltele” de lucru ale procurorului exclus din magistratură, Negulescu Mircea, zis Portocală, zis Zdreanță, chemați ca martori în instanță, s-au contrazis în propriile minciuni în acest dosar „fabricat” doar din „fetișurile” față de Cristinel Toader, fost director al Poliției Locale Ploiești și Cezar Stoichiciu, fost șef la Achiziții în cadrul aceleiași instituții.

Așadar, uneltele utilizate ca martori mincinoși, martori acoperiți sau înregistrările ambientale ilegale, în diverse dosare penale, pentru „fetișurile” neprocurorului Negulescu, apar și în acest caz.

Organul local de paznici comunitari, foști gardieni publici, actuali „polițiști locali” va muri încet, o moarte lentă, chinuitoare, mascată uneori de câteva patrulări anemice și fantomatice prin oraș, trimiterea pe străzi a unor autospeciale de la rutieră care mai dau drumul la girofaruri și sirene (“Nino- Nino”), nu pentru că ar avea vreo urgență, ci ca să vadă lumea Ploieștiului că mai există, sau de “prinderea în flagrant” a câtorva babe și moși amărâți care vând “neautorizat” mărar, cimbru, pătrunjel și alte verdețuri din grădina lor “în locuri neamenajate”, veniți săracii de pe la Bratasanca, Chitorani, Corlatesti, Fanari ori de aiurea, dând mai mulți bani la maxi-taxi, decât scot ei din vânzarea produselor. Asta doar sub coordonarea de exceptie a nasului edilului, Albu Catalin.

Reamintim ca, fostul director general TOADER CRISTINEL a formulat, cu bună credință, sesizare penală la organul judiciar competent cu nr. 6857 din 08.10.2013, înregistrată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieșți la nr. 16 din dată de 08.10.2013 din Registrul procurorului de serviciu.

Plângerea a fost făcută de fostul director general TOADER în numele instituției pe care o conducea, conținea datele și informațiile pe care i le prezentasera trunchiat și inexact foștii directori generali, VAIDA ADRIAN și TĂNASE DANIEL, precum și multe omisiuni cu rea credință pentru ascunderea adevărului și în dorința de a prezenta variante false ale situației de fapt, de către cei doi funcționari publici foști în funcții de conducere la nivelul Poliției Locale Ploieșți, privind încheierea și derularea contractului de achiziții publice a 120 terminale TETRA și a soft-ului AVL de la SC BARBY ROUTE SRL Brașov.

Plângerea penală a fost redactată de consilierul juridic MOCANU GABRIELA ISABELA la cererea lui VAIDA ADRIAN, care i-a solicitat acesteia SĂ NU-L NOMINALIZEZE ȘI PE EL PRINTRE PREZUMTIVII FĂPTUITORI.

Sesizarea penală a fost „documentată” de VAIDA ADRIAN (potrivit propriului interes).

Mai mult, VAIDA ADRIAN l-a însoțit pe directorul general TOADER CRISTINEL la parchet, plângerea penală fiind depusă la procurorul NEGULESCU MIRCEA la PCA Ploiești, conform unei discuții telefonice anterioare prin care s-a convenit că acesta să primească sesizarea penală, mai ales că se cunoștea bine cu VAIDA ADRIAN.

Chiar VAIDA recunoaște că nu l-a informat pe TOADER CRISTINEL, concret, cu această problema, iar pe TĂNASE DANIEL susține că l-a informat, dar nu „explicit”! (filă 6 a declartiei din 18.10.2018 de la dosarul cauzei despre care vorbim).

TOADER CRISTINEL a acționat în anul 2013 în maniera descrisă mai sus pentru a nu intră sub incidența art. 263 Cod penal anterior, „Omisiunea sesizării organelor judiciare” – (1) “Fapta funcţionarului public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de îndată a procurorului sau a organului de urmărire penală, potrivit legii de procedură penală, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 5 ani.

(2) Dacă fapta este săvârşită de către un funcţionar public cu atribuţii de conducere sau de control, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 7 ani.

De asemenea, acesta a respectat prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 155/2000 a poliției locale – “Poliția locală comunică, de îndată, organelor abilitate datele cu privire la aspectele de încălcare a legii, altele decât cele stabilite în competența să, de care a luat cunoștință cu ocazia îndeplinirii misiunilor și activităților specifice.

În același registru, TOADER CRISTINEL a aplicat dispozițiile art. 21 din același act normativ de legislație primară, care prevede la alin. (1) – “În exercitarea atribuțiilor de serviciu, polițistul local este obligat:

  1. b)să respecte principiile statului de drept și să apere valorile democrației;
  2. c)să respecte prevederile legilor și ale actelor administrative ale autorităților administrației publice centrale și locale.

Plângerea penală în numele Poliţiei Locale Ploiești (cu nr. 6857/08.10.2013, înregistrată la poziţia nr. 16/08.10.2013 din registrul procurorului de serviciu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşți, pentru abuz în serviciu, delapidare şi fals şi uz de fals), s-a bazat pe existența unui prejudiciu de 485.404, 66 lei, stabilit de Camera de Conturi Prahova (Decizia nr. 6/23.03.2011) şi Curtea de Conturi a României (Încheierea nr. VI 253/09.06.2011), confirmate şi rămase definitive prin Decizia nr. 1006/01.04.2015 a Curţii de Apel Ploieşti (care a respins recursul funcţionarilor publici presupuși că au creat prejudiciul şi a menţinut Decizia nr. 1373/23.04.2014 a Tribunalului Prahova, prin care li s-a respins acţiunea în anularea actelor administrativ-fiscale ale Curţii de Conturi)  şi irevocabile prin Decizia nr. 2035/15.07.2015 a Curţii de Apel Ploieşti, prin care s-a respins funcţionarilor publici nominalizați de VAIDA ADRIAN și TĂNASE DANIEL, contestaţia în anulare).

De altfel, în acest dosar, Poliția Locală nici nu s-a apărat pentru a prezența situația reală, consilierul juridic MOCANU ISABELA GABRIELA, în conivență cu VAIDA ADRIAN, nu a prezentat probe și nici nu s-a prezentat la judecată în căile de atac.

În ceea ce-i privește pe numiții VAIDA ADRIAN și TĂNASE DANIEL, se consideră că aceștia au înfrânt prevederile imperative ale art. 75 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici – “Încălcarea de către funcționarii publici, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau penală, după caz.

Această prevedere sancționatorie este raportată la art. 45, alin (1) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici – “Funcționarii publici răspund, potrivit legii, de îndeplinirea atribuțiilor ce le revin din funcția publică pe care o dețin, precum și a atribuțiilor ce le sunt delegate. (s. n.) Or, cei doi, din calitatea de directori generali ai Poliției Locale, sunt potențial vinovați direct nu numai de producerea prejudiciului, de neurmarirea respectării contractului de achiziții publice și de nerecuperarea prejudiciului, inclusiv prin sesizarea organelor de urmărire penală, dar și de ascunderea tuturor acestora și a persoanelor cu adevărat vinovate față de noul director general, TOADER CRISTINELla preluarea mandatului de conducere și ulterior acestui moment.

Nici VAIDA, și nici TĂNASE, nu au întreprins niciun demers pentru reintrarea în legalitate, executarea contractului și recuperarea pagubelor, VAIDA ADRIAN apărându-se într-o notă puerilă în declarația din 18.10.2018 (filă 7): „AM ȚINUT INTERIMATUL 3 LUNI, TIMP INSUFICIENT PENTRU VREUN DEMERS!!

La rândul sau, TĂNASE DANIEL, întrebat fiind „CÂND AȚI PREDAT LUI TOADER CRISTINEL MANDATUL DE DIRECTOR GENERAL, I-AȚI ADUS LA CUNOȘTINȚĂ SITUAȚIA LEGATĂ DE INEXISTENTA SAU NEFUNCTIONALITATEA SISTEMULUI SOFTWARE ACHIZIȚIONAT <DOAR PE HÂRTIE>?, declară pe data de 21.02.2019 (ds. nr. 8519/105/2015 al Tribunalului Prahova, Secția penală), la filă 11, „NU AM PURTAT CU TOADER CRISTINEL DISCUȚII PE ACEST SUBIECT, NICI EU NU CUNOȘTEAM ÎN ACEL MOMENT SITUAȚIA!

În esență, însă, situația de fapt și împrejurările adevărate referitoare la Contractul nr. 1916/02.08.2010 încheiat între Poliția Locală Ploieșți și SC BARBY ROUTE Brașov este următoarea:

După ce a preluat mandatul de director general pe data de 10.08.2012, TOADER CRISTINEL a cerut subordonaților referințe despre activitatea instituției, organigrama acesteia și informări privind problematica prioritară cu care se confruntă poliția. Din discuțiile avute cu directorul general adjunct VAIDA ADRIAN și cu fostul director general TĂNASE DANIEL (în secundar și cu MOCANU GABRIELA ISABELA, consilier juridic, SIMION MARIA, resurse umane), în prima lună de mandat a reușit să-și contureze câteva repere ale aspectelor cu care se confruntă instituția. Îndeosebi VAIDA și TĂNASE i-au explicat că se impune reorganizarea compartimentului de achiziții publice unde STOICHICIU era încadrat, acuzându-l că acționaeză „împotriva intereselor economice ale Poliției Locale. Au mai arătat făptuitorii că el și IONESCU MARIANA sunt implicați în producerea unui imens prejudiciu adus Poliției Locale Ploiești, constatat la auditul activității pe anul 2010.

Ulterior, în ianuarie 2013, TOADER CRISTINEL a aflat că, pe rolul instanțelor de judecată din Ploieșți (Tribunal și Curte), există o cauză în care poliția locală a contestat raportul Curții de Conturi a României și pentru care VAIDA angajase inoportun și neeconomic o casă de avocatură (el semnând și ordinul de plata a onorariului), în condițiile în care instituția avea si are Serviciu JuridicTOADER   l-a chestionat pe VAIDA ADRIAN în legătură cu această problema și, întrebându-l de ce nu l-a informat complet și corect, acesta i-a răspuns că i-a ascuns adevărul deoarece se află și el implicat în această chestiune și i-a fost frică de răspundere civilă și penală.

Notă: Acesta a fost momentul când TOADER CRISTINEL a aflat despre existența unui Raport al Curții de Conturi, document pe care VAIDA și TĂNASE, în secundar și MOCANU GABRIELA ISABELA, i l-au ascuns.

În declarația dată pe 10.05.2018 de martorul TOADER CRISTINEL în dosarul de instanța nr. 1525/281/2017, pe parcursul cercetării judecătorești, acesta reconfirmă atitudinea neloială și nesinceră a lui VAIDA ADRIAN: „… ÎNTREBÂNDU-L PE VAIDA ADRIAN DE CE NU MI-A ADUS LA CUNOȘTINȚĂ MAI DEVREME ACEASTĂ PROBLEMĂ, ACESTA MI-A SPUS CĂ ESTE POSIBIL SĂ FIE ȘI EL VINOVAT, MOTIV PENTRU CARE A MAI LĂSAT TIMPUL SĂ TREACĂ.

În acest context, VAIDA a glisat întreaga vinovăție în sarcina subalternilor, mințind că STOICHICIU ar fi cumpărat un soft care nu există și, astfel, sistemul de monitorizare și comunicare cu autospecialele poliției aflate în teren în misiune nu funcționeazăTOADER  a continuat investigarea problemei, convocandu-l în birou pe CHIFOR GEORGE IONUȚ, șeful structurii de Dispecerat, care i-a dat o informație ambiguă, respectiv că ar fi primit un calculator în care s-a introdus un CD și că „se mișcă ceva pe monitor, iar VAIDA i-a sugerat să nu semneze niciun proces verbal.

Notă: CHIFOR GEORGE IONUȚ a semnat, totuși două procese verbale de predare primire: Procesul verbal de punere în funcțiune a serviciului de localizare în teren a terminalelor Tetra încheiat între Serviciul de Telecomunicații Speciale prin col. VASILE MARIAN (nr. 630604/06.05.2011) și Poliția Locală Ploieșți, prin  CHIFOR GEORGE (nr. 1552/10.05.2011) șProcesul verbal de punere în funcțiune a serviciului de comunicații de buclă locală pentru aplicația de management a serviciului AVL încheiat între aceleași instituții prin CRIȘU SEBASTIAN de la STS (nr. 630580/29.04.2011), respectiv nr. 1480/05.05.2011 la Poliția Locală Ploieșți, prin CHIFOR GEORGE.

Înscrisurile nu au atestat, în realitate, că s-ar fi instalat și probat funcționarea sistemului AVL livrat de SC BARBY ROUTE SRL Brașov și pus la dispoziție de Poliția Locală Ploiești către STS, ci un cu totul alt soft, similar, dar proprietatea STS, montat de acesta temporar pentru probarea / testarea comunicațiilor cu stațiile Tetra.

VAIDA ADRIAN a fost tot timpul în cunoștință de cauză că furnizorul din Brașov nu a efectuat niciodată punerea în funcțiune a sistemului AVL recepționat, iar softul auxiliar / ajutător „Tractor Guard” nu a fost expediat cu cheile de activare (declarația din 18.11.2013).

În declarația de martor din 18.10.2018, dată în ds. nr. 1525/281/2017, VAIDA ADRIAN nu numai că își contrazice propriile declarații de la urmărirea penală, dar, (de la filă 3 până la filă 8), reușește să se contrazică singur de câteva ori în aceeași declarație.

Astfel:

–         În declarația din 18.11.2013, susține că nu s-au livrat cheile de criptare, iar în declarația dată la urmărirea penală pe dată de 26 martie 2015 (ds. nr. 12092/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești), declara că au fost transmise instituției în cauză  (n.n. – STS) pentru instalarea cheilor de criptare; în declarația din 18.10.2018, evita să răspundă la întrebări incomode („nu mai rețin exact, nu știu, probabil că…”, nu îmi amintesc de această problemă…”, nu pot preciza dacă…”, nu îmi amintesc, probabil…” etc.).

–         Deși VAIDA ADRIAN a semnat „Procesul verbal de punere în funcțiune a serviciului de localizare în teren a terminalelor TETRA, acesta oscilează flagrant în toate declarațiile date, afirmând, fie că ar fi fost pus în funcțiune sistemul AVL al lui SC BARBY ROUTE (dar cu unele deficiențe, ca de exemplu deconectarea stațiilor în anumite zone periferice ale Ploieștiului), fie că, ulterior, ar fi aflat că era împrumutat (în custodie) de la STS, deși inițial a declarat că nu cunoștea că sistemul ar fi fost al STS. Mai mult, întrebat fiind pe 18.10.2018 dacă „ESTE ADEVĂRAT CĂ URMARE UNOR DEFICIENȚE ALE SISTEMULUI AVL ACHIZIȚIONAT AȚI FOST NEVOIT SĂ ÎMPRUMUTAȚI UN SOFT DE LA STS?, VAIDA ADRIAN răspunde dezarmant„NU MAI REȚIN EXACT, ÎNSĂ DECLARAȚIA CORESPUNDE ADEVĂRULUI, AȘA CUM AM DAT-O LA MOMENTUL RESPECTIV.   

La revenirea directorului general TOADER CRISTINEL de la cursurile de perfecționare de la ANI-SRI, în septembrie 2013, VAIDA ADRIAN  i-a relatat că a avut un conflict cu STOICHICIU CEZAR și că trebuie să-i comunice o informație despre acesta: că ar fi achiziționat „un soft care nu funcționează și nu a existat, propoziție care denotă un nonsens, o fractură logică: ori nu a existat, ori a existat, dar nu a funcționat!

TOADER CRISTINEL, intrigat fiind de informațiile contradictorii culese din unitate despre acest soft, a decis să reia discuțiile despre această problema, intuind că a fost mințit de VAIDATĂNASE și MOCANU care au făcut inițial o cercetare administrativă pro causa și, după aproximativ un an, a stat de vorba despre problema acestei achiziții de terminale „Tetra” și a softului aferent și cu: STOICHICIU CEZAR DANIONESCU MARIANA, șef Serviciu Contabilitate la acel moment; BALACI CRISTIAN și cu un reprezentat al STS, în esență, concluziile sale fiind că:

  1. Sistemul hardware și software există și a fost achiziționat în condiții legale. A identificat înDispeceratul Poliției Locale Ploieșți serverul pe care a fost „încărcat” softul și o unitate de calcul cu un CD pe care era inscripționată mențiunea „AVL”; CD-ul a fost introdus în calculator, s-a deschis pe ecran o harta a Municipiului Ploiești cu niște puncte (locațiile autospecialelor PLP dotate cu terminale TETRA).

Acesta era softul AVL livrat de SC BARBY ROUTE Brașov, dar nu a fost implementat de STS din motive tehnice de securitate și de existența a unui litigiu cu firma din Brașov.

  1. STS nu a emis nicio adresa oficialăprin care să informeze PLP:  despre motivele pentru care nu a implementat soft-ul livrat de SC BARBY ROUTE Brașov; 2. despre documentul în baza căruia a implementat soft-ul AVL proprietatea STS; 3. care sunt motivele pentru care, în cele două procese-verbale de punere în funcțiune încheiate cu PLP, STS nu a menționat/specificat că softul AVL este proprietatea sa, și nu a SC BARBY ROUTE SRL Brașov.
  2. VAIDAl-a mințit, l-a indus în eroare pe TOADER și i-a indicat vinovați pe STOICHICIU și IONESCU, deoarece „cei doi mi-au creat probleme înaintea venirii dv. în instituțieși că aceștia „M-au ținut de prost!VAIDA și-a cerut scuze față de TOADER, de STOICHICIU și față de celelalte persoane recunoscând că a minț
  3. Vinovați pentru neimplementarea sistemului AVL cumpărat de laSC BARBY ROUTE SRL Brașov, pentru neimplicarea în moderarea/ameliorarea contradicțiilor dintre STS și firma privată din Brașov și, finalmente, pentru nefuncționarea produsului achiziționat de Poliția Locală Ploiești pe procedura de achiziții publice, sunt funcționarii publici cu atribuții de conducere, cu competențe în luarea unor decizii urmare purtării unor discuții oficiale și, îndeosebi, ordonatorii de credite(VAIDA ADRIAN și TĂNASE DANIEL, foști directori generali), iar nu simpli funcționari de execuție, fără nicio prerogativa de conducere și decizie (IONESCU MARIANA, STOICHICIU CEZAR DAN sau BALACI CRISTIAN).

Iata ce harababura, ce haos, in patrimoniul si bugetul Politiei Locale Ploiesti au creat cei trei corifei VAIDAMOCANU si TANASE !

Si pagubele de miliarde de lei sunt departe de a fi recuperate!!

Având în vedere și celelalte prejudicii produse de-a lungul anilor Poliției Locale Ploiești, NERECUPERATE NICI PÂNĂ ÎN PREZENT, văzând și ineficiența actuală a activității per ansamblu a efectivelor acesteia, cu greu ne abținem să nu le urăm de pe acum Noapte bună! și să-i atenționăm că ultimul care pleacă să stingă și lumina la sediu și în curte! Vom reveni cu o inregistrare audio din care reiese ca fata fostului director STS era angajata intr-o zona de interese ceea ce a determinat ca STS sa nu implementeze softul de la SC BARBY ROUTE SRL Brașov dar si despre preiunile unei directoare de la Politia Locala Ploiesti pentru a anula o licitatie, sens in care aceasta directoare inca in functie s-a deplasat la Brasov pentru a se „milogi” de reprezentantii firmei in cauza. (Cristina T.).

Nota Redactiei: Prezentul articol se bazeaza, ca de obicei, pe probe, respectiv: inscrisurile despre care am facut mentiuni in cuprinsul sau, copia sesizarii penale initiale formulata de Politia Locala Ploiesti (PLP) sub semnatura lui TOADER CRISTINEL, cu nr. 6857 din 08.10.2013; Declaratie de martor TOADER CRISTINEL; Declaratii de martor VAIDA ADRIAN; Declaratia de martor TANASE DANIEL; Procesele verbale incheiate intre STS si PLP; Adresa nr. 73/23.02.2011 a PLP catre STS, in atentia directorului g-ral. lt. ing. Marcel Opris; Declaratia de persoana vatamata-parte civila pe care inteleg STOICHICIU a dat-o in cauza; Audierea faptutuitorilor nominalizati, VAIDA ADRIAN si TANASE DANIEL; Alte inscrisuri pe care identificate de noi din surse deschise ca fiind utile cauzei si dovedirii nevinovatiei celor acuzati de VAIDA; Nota de relatii de la Politia Locala Ploiesti.

Așadar, uneltele utilizate ca martori mincinoși, martori acoperiți sau înregistrările ambientale ilegale, în diverse dosare penale, pentru „fetișurile” neprocurorului Negulescu, apar și în acest caz.

Primul martor mincinos – Chifor George, șef dispecerat Politia Locala Ploiesti

Col. Vasile Marian Ercuș, pe atunci șef la Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), a declarat că știa de achiziția efectuată de Poliția Locală Ploiești, dar, la solicitarea factorilor de decizie ai instituției, a implementat un alt soft, fapt contrazis de documente. Vasile declarând că a primit „ordin”, să implementeze un alt soft, în afara celui achiziționat legal de către Cezar Dan Stoichiciu, în calitate de șef Achiziții la Poliția Locală Ploiești. Fără să specifice de unde a venit „ordinul”! Totuși, Vasile a mai declarat, sub jurământ, că acest soft era pe un anumit calculator pe care l-a indicat. Așadar, NU A EXISTAT prejudiciu din partea inculpatului Cezar Dan Stoichiciu, ci acest prejudiciu a fost cauzat din partea altor factori de conducere ai Poliției Locale Ploiești.

Colonelul Vasile a mai declarat că „soft-ul era instalat pe calculatorul existent la Dispeceratul Poliției Locale”, fapt nerecunoscut în dosarul de urmărire penală, întocmit de polițista Grigore Monica, cea care, curios sau dubios, l-a urmat pe așa-zisul procuror Negulescu, când acesta a „migrat” tactic de la Parchetul Curții de Apel la DNA.

Reamintim că, în luna februarie 2011, Poliția Locală a trimis o adresă către STS, prin care a cerut sprijin și consultanță tehnică de specialitate în vederea implementării unui serviciu AVL. Reprezentanții STS s-au deplasat la sediul Poliției Locale, unde au semnat Procesul Verbal din care reiese că softul a fost implementat și personalul a fost instruit.

La vremea respectivă, conform Procesul Verbal de mai jos, directorul interimar Adrian Vaida, Chifor George, șef dispecerat și reprezentantul STS au luat la cunoștință că softul era funcțional. Cu o singură omisiune: la momentul respectiv se implentase, de fapt, un soft al STS, nu achiziționat de către Poliția Locală din motive… necunoscute, la aceea vreme, întrucât nu a existat nicio corespondență între STS și Poliția Locală, din care să reiasă că softul achiziționat de Poliția Locală nu poate fi implementat din cauza unor probleme tehnice. În afară procesului verbal, STS nu a trimis nicio adresă. Din motive greu de înțeles, Vaida și Chifor au ascuns acest aspect, în loc să ia măsurile necesare pentru remedierea situației ivite.

Din declarațiile date în instanță, în mod clar (cu martori), reiese faptul că Adrian Vaida era conștient că el este de fapt făptuitorul și a ascuns această problemă, rugându-l pe Toader Cristinel să nu îl introducă în plângerea penală, mizând atunci pe protecția fostului procuror Negulescu.

Astfel, conducerea de atunci a Poliţiei Locale, (în interimatul deținut de directorul adjunct Adrian Vaida) în loc să ia măsurile necesare pentru implementarea softului deja achitat, a instalat un sistem software pus la dispoziţie de STS, cu titlu gratuit, însă provizoriu. Pe motivul că programul achiziţionat nu era compatibil cu sistemul de transmisiuni STS. Acest fapt s-a aflat abia după doi ani, când scandalul a ajuns în presa locală, STS dând un comunicat de presă față de situația creată. În acest răstimp, doar Adrian Vaida și Chifor George cunoșteau situația reală. Ulterior, reprezentanţii STS ar fi înştiinţat conducerea Poliţiei Locale că nu mai pot lăsa la dispoziţia instituţiei softul împrumutat în mod gratuit. Deși, potrivit declarației reprezentantului firmei Barby Route, Adrian Barbu, în prezența unei delegații STS s-au făcut probe și, paradoxal, softul achiziționat de Poliția Locală se afla pe una dintre cele două partiții ale serverului Poliției Locale. (vezi Minuta întâlnirii). Comisia de recepție din Poliției Locale nu avea atribuții pentru implementarea sistemului, fapt recunoscut și de Vaida în instanță.

 

Însă, după cum se vede și în documentul atasat, Adrian Vaida avizase procesul verbal prin care se „serviciul funcționează în parametrii normali și personalul Poliției Locale (…) a fost instruit.” Însă, potrivit declarației date în instanță, nu-și reamintea acest lucru. Un Proces Verbal semnat și de colonelul Vasile Marian. Adică cel care în fața organelor de cercetare, sub presiune sau nu, declara că „în ciuda eforturilor tehnice depuse de reprezentanții STS,sistemul AVL achiziționat de Poliția Locală Ploiești nu a putut fi pus în funcțiune”, în timp ce din Minuta întâlnirii reiese contrariul.

Mai mult, col. Vasile a recunoscut în instanță că „softul era instalat pe calculatorul existent la dispeceratul Poliției Locale” și a menționat că „terminalele TETRA corespundeau specificațiilor minime impuse de STS”, în timp ce în dosarul de cercetare declarase că „Pe stația de lucru destinată acestui scop nu era intalat niciun program.”  

De aici se deduce că dosarul deschis de Negulescu, ca multe altele clasate,  nu conținea probe reale, iar așa-zisele denunțuri au fost obținute sub presiune de la martori cu identitate protejată si/sau martori mincinosi. 

Cititi si „De ce a ajuns Cezar Stoichiciu o victima  a tandemului „Andrei Volosevici (inca, primar al Municipiului Ploiesti)- fin – Albu Catalin – nas (inca sef al Politiei Locale Ploiesti)”? AVC foarte GRAV!” – aici )

Reamintim ca, după achitare, în luna noiembrie 2021, Cezar Stoichiciu, unul dintre acuzaţii din dosarul TETRA a depus plângere penală împotriva tuturor martorilor, care au mers în faţa instanţei şi au denaturat, cu bună ştiinţă faptele.

Vă prezentăm câteva fragmente din plângerea penală aflată pe masa procurorilor ploieşteni. Vom reveni cu un caz halucinant prin care un alt politist local a fost executat, in anul de gratie 2024, cam pe aceeasi metoda, dupa ce a atras atentia ca Politia Locala Ploiesti incalca legea si isi aroga atributii ale Politiei Nationale! (Cerasela N.).

Reîncep cercetările într-un dosar inventat de fostul procuror Portocală

 

 

 

 

 

 

 

 

Citeste in continuare

Exclusiv

Dosarul „Tetra” fabricat de procurorul, pe atunci, Negulescu Mircea, zis „Portocală, zis „Zdreanță” și autointitulat „distrugătorul de destine” – Ziarul Incisiv de Prahova

Prahova Mea

Publicat

pe

Unul dintre oamenii luați la țintă de gruparea din jurul fostului procuror Portocală a fost Cezar Stoichiciu, fost sef al CSM Ploiesti si sef de achiziții la Poliția Locală.Târât prin instanțe pentru niste dosare inventate, starea de sănătate a lui Stoichiciu a fost grav afectată dar nu s-a lăsat invins.

In fapt, acesta s-a si pensionat din cauza bolilor capatate in urma acestei hartuiri.

Timp de 8 ani, un proces demarat în urma unui dosar cu cântec pe baza achizițiilor publice efectuate la Poliția Locală Ploiești a fost amânat, discutat si lungit la nesfârsit. Asta și pentru faptul că „uneltele” de lucru ale procurorului exclus din magistratură, Negulescu Mircea, zis Portocală, zis Zdreanță, chemați ca martori în instanță, s-au contrazis în propriile minciuni în acest dosar „fabricat” doar din „fetișurile” față de Cristinel Toader, fost director al Poliției Locale Ploiești și Cezar Stoichiciu, fost șef la Achiziții în cadrul aceleiași instituții.După sentință, despre care nu vom vorbi în acest articol, Cezar Stoichiciu a depus plângeri împotriva martorilor mincinosi, care au denaturat adevărul, încercând să îi facă pe plac lui Mircea Negulescu.Plângerea lui a fost clasată, polițiști corupti din IPJ Prahova- ascultând ordinele lui Portocală. Doar că acum, la solicitarea primului procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti va reîncepe urmărirea penală în dosarul nr. 7176/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti la data de 14.03.2023.

Din nefericire, un alt hartuit din acest dosar nu se va putea bucura de dreptate pentru ca a decedat. Aceasta caracatita nu are limite.

Cu alte cuvinte, doar un om haituit va avea sansa de a demonstra că a fost acuzat pe nedrept, iar santajul făcut de Portocală si gașca lui (inclusiv de „trompeta” utilizata de mafie aici) va putea fi scos la lumină.

Timp de 8 ani, un proces demarat în urma unui dosar cu cântec pe baza achizițiilor publice efectuate la Poliția Locală Ploiești si-a gasit soluția finală. Asta și pentru faptul că „uneltele” de lucru ale procurorului exclus din magistratură, Negulescu Mircea, zis Portocală, zis Zdreanță, chemați ca martori în instanță, s-au contrazis în propriile minciuni în acest dosar „fabricat” doar din „fetișurile” față de Cristinel Toader, fost director al Poliției Locale Ploiești și Cezar Stoichiciu, fost șef la Achiziții în cadrul aceleiași instituții.

Așadar, uneltele utilizate ca martori mincinoși, martori acoperiți sau înregistrările ambientale ilegale, în diverse dosare penale, pentru „fetișurile” neprocurorului Negulescu, apar și în acest caz.

Organul local de paznici comunitari, foști gardieni publici, actuali „polițiști locali” va muri încet, o moarte lentă, chinuitoare, mascată uneori de câteva patrulări anemice și fantomatice prin oraș, trimiterea pe străzi a unor autospeciale de la rutieră care mai dau drumul la girofaruri și sirene (“Nino- Nino”), nu pentru că ar avea vreo urgență, ci ca să vadă lumea Ploieștiului că mai există, sau de “prinderea în flagrant” a câtorva babe și moși amărâți care vând “neautorizat” mărar, cimbru, pătrunjel și alte verdețuri din grădina lor “în locuri neamenajate”, veniți săracii de pe la Bratasanca, Chitorani, Corlatesti, Fanari ori de aiurea, dând mai mulți bani la maxi-taxi, decât scot ei din vânzarea produselor. Asta doar sub coordonarea de exceptie a nasului edilului, Albu Catalin.

Reamintim ca, fostul director general TOADER CRISTINEL a formulat, cu bună credință, sesizare penală la organul judiciar competent cu nr. 6857 din 08.10.2013, înregistrată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieșți la nr. 16 din dată de 08.10.2013 din Registrul procurorului de serviciu.

Plângerea a fost făcută de fostul director general TOADER în numele instituției pe care o conducea, conținea datele și informațiile pe care i le prezentasera trunchiat și inexact foștii directori generali, VAIDA ADRIAN și TĂNASE DANIEL, precum și multe omisiuni cu rea credință pentru ascunderea adevărului și în dorința de a prezenta variante false ale situației de fapt, de către cei doi funcționari publici foști în funcții de conducere la nivelul Poliției Locale Ploieșți, privind încheierea și derularea contractului de achiziții publice a 120 terminale TETRA și a soft-ului AVL de la SC BARBY ROUTE SRL Brașov.

Plângerea penală a fost redactată de consilierul juridic MOCANU GABRIELA ISABELA la cererea lui VAIDA ADRIAN, care i-a solicitat acesteia SĂ NU-L NOMINALIZEZE ȘI PE EL PRINTRE PREZUMTIVII FĂPTUITORI.

Sesizarea penală a fost „documentată” de VAIDA ADRIAN (potrivit propriului interes).

Mai mult, VAIDA ADRIAN l-a însoțit pe directorul general TOADER CRISTINEL la parchet, plângerea penală fiind depusă la procurorul NEGULESCU MIRCEA la PCA Ploiești, conform unei discuții telefonice anterioare prin care s-a convenit că acesta să primească sesizarea penală, mai ales că se cunoștea bine cu VAIDA ADRIAN.

Chiar VAIDA recunoaște că nu l-a informat pe TOADER CRISTINEL, concret, cu această problema, iar pe TĂNASE DANIEL susține că l-a informat, dar nu „explicit”! (filă 6 a declartiei din 18.10.2018 de la dosarul cauzei despre care vorbim).

TOADER CRISTINEL a acționat în anul 2013 în maniera descrisă mai sus pentru a nu intră sub incidența art. 263 Cod penal anterior, „Omisiunea sesizării organelor judiciare” – (1) “Fapta funcţionarului public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de îndată a procurorului sau a organului de urmărire penală, potrivit legii de procedură penală, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 5 ani.

(2) Dacă fapta este săvârşită de către un funcţionar public cu atribuţii de conducere sau de control, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 7 ani.

De asemenea, acesta a respectat prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 155/2000 a poliției locale – “Poliția locală comunică, de îndată, organelor abilitate datele cu privire la aspectele de încălcare a legii, altele decât cele stabilite în competența să, de care a luat cunoștință cu ocazia îndeplinirii misiunilor și activităților specifice.

În același registru, TOADER CRISTINEL a aplicat dispozițiile art. 21 din același act normativ de legislație primară, care prevede la alin. (1) – “În exercitarea atribuțiilor de serviciu, polițistul local este obligat:

  1. b)să respecte principiile statului de drept și să apere valorile democrației;
  2. c)să respecte prevederile legilor și ale actelor administrative ale autorităților administrației publice centrale și locale.

Plângerea penală în numele Poliţiei Locale Ploiești (cu nr. 6857/08.10.2013, înregistrată la poziţia nr. 16/08.10.2013 din registrul procurorului de serviciu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşți, pentru abuz în serviciu, delapidare şi fals şi uz de fals), s-a bazat pe existența unui prejudiciu de 485.404, 66 lei, stabilit de Camera de Conturi Prahova (Decizia nr. 6/23.03.2011) şi Curtea de Conturi a României (Încheierea nr. VI 253/09.06.2011), confirmate şi rămase definitive prin Decizia nr. 1006/01.04.2015 a Curţii de Apel Ploieşti (care a respins recursul funcţionarilor publici presupuși că au creat prejudiciul şi a menţinut Decizia nr. 1373/23.04.2014 a Tribunalului Prahova, prin care li s-a respins acţiunea în anularea actelor administrativ-fiscale ale Curţii de Conturi)  şi irevocabile prin Decizia nr. 2035/15.07.2015 a Curţii de Apel Ploieşti, prin care s-a respins funcţionarilor publici nominalizați de VAIDA ADRIAN și TĂNASE DANIEL, contestaţia în anulare).

De altfel, în acest dosar, Poliția Locală nici nu s-a apărat pentru a prezența situația reală, consilierul juridic MOCANU ISABELA GABRIELA, în conivență cu VAIDA ADRIAN, nu a prezentat probe și nici nu s-a prezentat la judecată în căile de atac.

În ceea ce-i privește pe numiții VAIDA ADRIAN și TĂNASE DANIEL, se consideră că aceștia au înfrânt prevederile imperative ale art. 75 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici – “Încălcarea de către funcționarii publici, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau penală, după caz.

Această prevedere sancționatorie este raportată la art. 45, alin (1) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici – “Funcționarii publici răspund, potrivit legii, de îndeplinirea atribuțiilor ce le revin din funcția publică pe care o dețin, precum și a atribuțiilor ce le sunt delegate. (s. n.) Or, cei doi, din calitatea de directori generali ai Poliției Locale, sunt potențial vinovați direct nu numai de producerea prejudiciului, de neurmarirea respectării contractului de achiziții publice și de nerecuperarea prejudiciului, inclusiv prin sesizarea organelor de urmărire penală, dar și de ascunderea tuturor acestora și a persoanelor cu adevărat vinovate față de noul director general, TOADER CRISTINELla preluarea mandatului de conducere și ulterior acestui moment.

Nici VAIDA, și nici TĂNASE, nu au întreprins niciun demers pentru reintrarea în legalitate, executarea contractului și recuperarea pagubelor, VAIDA ADRIAN apărându-se într-o notă puerilă în declarația din 18.10.2018 (filă 7): „AM ȚINUT INTERIMATUL 3 LUNI, TIMP INSUFICIENT PENTRU VREUN DEMERS!!

La rândul sau, TĂNASE DANIEL, întrebat fiind „CÂND AȚI PREDAT LUI TOADER CRISTINEL MANDATUL DE DIRECTOR GENERAL, I-AȚI ADUS LA CUNOȘTINȚĂ SITUAȚIA LEGATĂ DE INEXISTENTA SAU NEFUNCTIONALITATEA SISTEMULUI SOFTWARE ACHIZIȚIONAT <DOAR PE HÂRTIE>?, declară pe data de 21.02.2019 (ds. nr. 8519/105/2015 al Tribunalului Prahova, Secția penală), la filă 11, „NU AM PURTAT CU TOADER CRISTINEL DISCUȚII PE ACEST SUBIECT, NICI EU NU CUNOȘTEAM ÎN ACEL MOMENT SITUAȚIA!

În esență, însă, situația de fapt și împrejurările adevărate referitoare la Contractul nr. 1916/02.08.2010 încheiat între Poliția Locală Ploieșți și SC BARBY ROUTE Brașov este următoarea:

După ce a preluat mandatul de director general pe data de 10.08.2012, TOADER CRISTINEL a cerut subordonaților referințe despre activitatea instituției, organigrama acesteia și informări privind problematica prioritară cu care se confruntă poliția. Din discuțiile avute cu directorul general adjunct VAIDA ADRIAN și cu fostul director general TĂNASE DANIEL (în secundar și cu MOCANU GABRIELA ISABELA, consilier juridic, SIMION MARIA, resurse umane), în prima lună de mandat a reușit să-și contureze câteva repere ale aspectelor cu care se confruntă instituția. Îndeosebi VAIDA și TĂNASE i-au explicat că se impune reorganizarea compartimentului de achiziții publice unde STOICHICIU era încadrat, acuzându-l că acționaeză „împotriva intereselor economice ale Poliției Locale. Au mai arătat făptuitorii că el și IONESCU MARIANA sunt implicați în producerea unui imens prejudiciu adus Poliției Locale Ploiești, constatat la auditul activității pe anul 2010.

Ulterior, în ianuarie 2013, TOADER CRISTINEL a aflat că, pe rolul instanțelor de judecată din Ploieșți (Tribunal și Curte), există o cauză în care poliția locală a contestat raportul Curții de Conturi a României și pentru care VAIDA angajase inoportun și neeconomic o casă de avocatură (el semnând și ordinul de plata a onorariului), în condițiile în care instituția avea si are Serviciu JuridicTOADER   l-a chestionat pe VAIDA ADRIAN în legătură cu această problema și, întrebându-l de ce nu l-a informat complet și corect, acesta i-a răspuns că i-a ascuns adevărul deoarece se află și el implicat în această chestiune și i-a fost frică de răspundere civilă și penală.

Notă: Acesta a fost momentul când TOADER CRISTINEL a aflat despre existența unui Raport al Curții de Conturi, document pe care VAIDA și TĂNASE, în secundar și MOCANU GABRIELA ISABELA, i l-au ascuns.

În declarația dată pe 10.05.2018 de martorul TOADER CRISTINEL în dosarul de instanța nr. 1525/281/2017, pe parcursul cercetării judecătorești, acesta reconfirmă atitudinea neloială și nesinceră a lui VAIDA ADRIAN: „… ÎNTREBÂNDU-L PE VAIDA ADRIAN DE CE NU MI-A ADUS LA CUNOȘTINȚĂ MAI DEVREME ACEASTĂ PROBLEMĂ, ACESTA MI-A SPUS CĂ ESTE POSIBIL SĂ FIE ȘI EL VINOVAT, MOTIV PENTRU CARE A MAI LĂSAT TIMPUL SĂ TREACĂ.

În acest context, VAIDA a glisat întreaga vinovăție în sarcina subalternilor, mințind că STOICHICIU ar fi cumpărat un soft care nu există și, astfel, sistemul de monitorizare și comunicare cu autospecialele poliției aflate în teren în misiune nu funcționeazăTOADER  a continuat investigarea problemei, convocandu-l în birou pe CHIFOR GEORGE IONUȚ, șeful structurii de Dispecerat, care i-a dat o informație ambiguă, respectiv că ar fi primit un calculator în care s-a introdus un CD și că „se mișcă ceva pe monitor, iar VAIDA i-a sugerat să nu semneze niciun proces verbal.

Notă: CHIFOR GEORGE IONUȚ a semnat, totuși două procese verbale de predare primire: Procesul verbal de punere în funcțiune a serviciului de localizare în teren a terminalelor Tetra încheiat între Serviciul de Telecomunicații Speciale prin col. VASILE MARIAN (nr. 630604/06.05.2011) și Poliția Locală Ploieșți, prin  CHIFOR GEORGE (nr. 1552/10.05.2011) șProcesul verbal de punere în funcțiune a serviciului de comunicații de buclă locală pentru aplicația de management a serviciului AVL încheiat între aceleași instituții prin CRIȘU SEBASTIAN de la STS (nr. 630580/29.04.2011), respectiv nr. 1480/05.05.2011 la Poliția Locală Ploieșți, prin CHIFOR GEORGE.

Înscrisurile nu au atestat, în realitate, că s-ar fi instalat și probat funcționarea sistemului AVL livrat de SC BARBY ROUTE SRL Brașov și pus la dispoziție de Poliția Locală Ploiești către STS, ci un cu totul alt soft, similar, dar proprietatea STS, montat de acesta temporar pentru probarea / testarea comunicațiilor cu stațiile Tetra.

VAIDA ADRIAN a fost tot timpul în cunoștință de cauză că furnizorul din Brașov nu a efectuat niciodată punerea în funcțiune a sistemului AVL recepționat, iar softul auxiliar / ajutător „Tractor Guard” nu a fost expediat cu cheile de activare (declarația din 18.11.2013).

În declarația de martor din 18.10.2018, dată în ds. nr. 1525/281/2017, VAIDA ADRIAN nu numai că își contrazice propriile declarații de la urmărirea penală, dar, (de la filă 3 până la filă 8), reușește să se contrazică singur de câteva ori în aceeași declarație.

Astfel:

–         În declarația din 18.11.2013, susține că nu s-au livrat cheile de criptare, iar în declarația dată la urmărirea penală pe dată de 26 martie 2015 (ds. nr. 12092/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești), declara că au fost transmise instituției în cauză  (n.n. – STS) pentru instalarea cheilor de criptare; în declarația din 18.10.2018, evita să răspundă la întrebări incomode („nu mai rețin exact, nu știu, probabil că…”, nu îmi amintesc de această problemă…”, nu pot preciza dacă…”, nu îmi amintesc, probabil…” etc.).

–         Deși VAIDA ADRIAN a semnat „Procesul verbal de punere în funcțiune a serviciului de localizare în teren a terminalelor TETRA, acesta oscilează flagrant în toate declarațiile date, afirmând, fie că ar fi fost pus în funcțiune sistemul AVL al lui SC BARBY ROUTE (dar cu unele deficiențe, ca de exemplu deconectarea stațiilor în anumite zone periferice ale Ploieștiului), fie că, ulterior, ar fi aflat că era împrumutat (în custodie) de la STS, deși inițial a declarat că nu cunoștea că sistemul ar fi fost al STS. Mai mult, întrebat fiind pe 18.10.2018 dacă „ESTE ADEVĂRAT CĂ URMARE UNOR DEFICIENȚE ALE SISTEMULUI AVL ACHIZIȚIONAT AȚI FOST NEVOIT SĂ ÎMPRUMUTAȚI UN SOFT DE LA STS?, VAIDA ADRIAN răspunde dezarmant„NU MAI REȚIN EXACT, ÎNSĂ DECLARAȚIA CORESPUNDE ADEVĂRULUI, AȘA CUM AM DAT-O LA MOMENTUL RESPECTIV.   

La revenirea directorului general TOADER CRISTINEL de la cursurile de perfecționare de la ANI-SRI, în septembrie 2013, VAIDA ADRIAN  i-a relatat că a avut un conflict cu STOICHICIU CEZAR și că trebuie să-i comunice o informație despre acesta: că ar fi achiziționat „un soft care nu funcționează și nu a existat, propoziție care denotă un nonsens, o fractură logică: ori nu a existat, ori a existat, dar nu a funcționat!

TOADER CRISTINEL, intrigat fiind de informațiile contradictorii culese din unitate despre acest soft, a decis să reia discuțiile despre această problema, intuind că a fost mințit de VAIDATĂNASE și MOCANU care au făcut inițial o cercetare administrativă pro causa și, după aproximativ un an, a stat de vorba despre problema acestei achiziții de terminale „Tetra” și a softului aferent și cu: STOICHICIU CEZAR DANIONESCU MARIANA, șef Serviciu Contabilitate la acel moment; BALACI CRISTIAN și cu un reprezentat al STS, în esență, concluziile sale fiind că:

  1. Sistemul hardware și software există și a fost achiziționat în condiții legale. A identificat înDispeceratul Poliției Locale Ploieșți serverul pe care a fost „încărcat” softul și o unitate de calcul cu un CD pe care era inscripționată mențiunea „AVL”; CD-ul a fost introdus în calculator, s-a deschis pe ecran o harta a Municipiului Ploiești cu niște puncte (locațiile autospecialelor PLP dotate cu terminale TETRA).

Acesta era softul AVL livrat de SC BARBY ROUTE Brașov, dar nu a fost implementat de STS din motive tehnice de securitate și de existența a unui litigiu cu firma din Brașov.

  1. STS nu a emis nicio adresa oficialăprin care să informeze PLP:  despre motivele pentru care nu a implementat soft-ul livrat de SC BARBY ROUTE Brașov; 2. despre documentul în baza căruia a implementat soft-ul AVL proprietatea STS; 3. care sunt motivele pentru care, în cele două procese-verbale de punere în funcțiune încheiate cu PLP, STS nu a menționat/specificat că softul AVL este proprietatea sa, și nu a SC BARBY ROUTE SRL Brașov.
  2. VAIDAl-a mințit, l-a indus în eroare pe TOADER și i-a indicat vinovați pe STOICHICIU și IONESCU, deoarece „cei doi mi-au creat probleme înaintea venirii dv. în instituțieși că aceștia „M-au ținut de prost!VAIDA și-a cerut scuze față de TOADER, de STOICHICIU și față de celelalte persoane recunoscând că a minț
  3. Vinovați pentru neimplementarea sistemului AVL cumpărat de laSC BARBY ROUTE SRL Brașov, pentru neimplicarea în moderarea/ameliorarea contradicțiilor dintre STS și firma privată din Brașov și, finalmente, pentru nefuncționarea produsului achiziționat de Poliția Locală Ploiești pe procedura de achiziții publice, sunt funcționarii publici cu atribuții de conducere, cu competențe în luarea unor decizii urmare purtării unor discuții oficiale și, îndeosebi, ordonatorii de credite(VAIDA ADRIAN și TĂNASE DANIEL, foști directori generali), iar nu simpli funcționari de execuție, fără nicio prerogativa de conducere și decizie (IONESCU MARIANA, STOICHICIU CEZAR DAN sau BALACI CRISTIAN).

Iata ce harababura, ce haos, in patrimoniul si bugetul Politiei Locale Ploiesti au creat cei trei corifei VAIDAMOCANU si TANASE !

Si pagubele de miliarde de lei sunt departe de a fi recuperate!!

Având în vedere și celelalte prejudicii produse de-a lungul anilor Poliției Locale Ploiești, NERECUPERATE NICI PÂNĂ ÎN PREZENT, văzând și ineficiența actuală a activității per ansamblu a efectivelor acesteia, cu greu ne abținem să nu le urăm de pe acum Noapte bună! și să-i atenționăm că ultimul care pleacă să stingă și lumina la sediu și în curte! Vom reveni cu o inregistrare audio din care reiese ca fata fostului director STS era angajata intr-o zona de interese ceea ce a determinat ca STS sa nu implementeze softul de la SC BARBY ROUTE SRL Brașov dar si despre preiunile unei directoare de la Politia Locala Ploiesti pentru a anula o licitatie, sens in care aceasta directoare inca in functie s-a deplasat la Brasov pentru a se „milogi” de reprezentantii firmei in cauza. (Cristina T.).

Nota Redactiei: Prezentul articol se bazeaza, ca de obicei, pe probe, respectiv: inscrisurile despre care am facut mentiuni in cuprinsul sau, copia sesizarii penale initiale formulata de Politia Locala Ploiesti (PLP) sub semnatura lui TOADER CRISTINEL, cu nr. 6857 din 08.10.2013; Declaratie de martor TOADER CRISTINEL; Declaratii de martor VAIDA ADRIAN; Declaratia de martor TANASE DANIEL; Procesele verbale incheiate intre STS si PLP; Adresa nr. 73/23.02.2011 a PLP catre STS, in atentia directorului g-ral. lt. ing. Marcel Opris; Declaratia de persoana vatamata-parte civila pe care inteleg STOICHICIU a dat-o in cauza; Audierea faptutuitorilor nominalizati, VAIDA ADRIAN si TANASE DANIEL; Alte inscrisuri pe care identificate de noi din surse deschise ca fiind utile cauzei si dovedirii nevinovatiei celor acuzati de VAIDA; Nota de relatii de la Politia Locala Ploiesti.

Așadar, uneltele utilizate ca martori mincinoși, martori acoperiți sau înregistrările ambientale ilegale, în diverse dosare penale, pentru „fetișurile” neprocurorului Negulescu, apar și în acest caz.

Primul martor mincinos – Chifor George, șef dispecerat Politia Locala Ploiesti

Col. Vasile Marian Ercuș, pe atunci șef la Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), a declarat că știa de achiziția efectuată de Poliția Locală Ploiești, dar, la solicitarea factorilor de decizie ai instituției, a implementat un alt soft, fapt contrazis de documente. Vasile declarând că a primit „ordin”, să implementeze un alt soft, în afara celui achiziționat legal de către Cezar Dan Stoichiciu, în calitate de șef Achiziții la Poliția Locală Ploiești. Fără să specifice de unde a venit „ordinul”! Totuși, Vasile a mai declarat, sub jurământ, că acest soft era pe un anumit calculator pe care l-a indicat. Așadar, NU A EXISTAT prejudiciu din partea inculpatului Cezar Dan Stoichiciu, ci acest prejudiciu a fost cauzat din partea altor factori de conducere ai Poliției Locale Ploiești.

Colonelul Vasile a mai declarat că „soft-ul era instalat pe calculatorul existent la Dispeceratul Poliției Locale”, fapt nerecunoscut în dosarul de urmărire penală, întocmit de polițista Grigore Monica, cea care, curios sau dubios, l-a urmat pe așa-zisul procuror Negulescu, când acesta a „migrat” tactic de la Parchetul Curții de Apel la DNA.

Reamintim că, în luna februarie 2011, Poliția Locală a trimis o adresă către STS, prin care a cerut sprijin și consultanță tehnică de specialitate în vederea implementării unui serviciu AVL. Reprezentanții STS s-au deplasat la sediul Poliției Locale, unde au semnat Procesul Verbal din care reiese că softul a fost implementat și personalul a fost instruit.

La vremea respectivă, conform Procesul Verbal de mai jos, directorul interimar Adrian Vaida, Chifor George, șef dispecerat și reprezentantul STS au luat la cunoștință că softul era funcțional. Cu o singură omisiune: la momentul respectiv se implentase, de fapt, un soft al STS, nu achiziționat de către Poliția Locală din motive… necunoscute, la aceea vreme, întrucât nu a existat nicio corespondență între STS și Poliția Locală, din care să reiasă că softul achiziționat de Poliția Locală nu poate fi implementat din cauza unor probleme tehnice. În afară procesului verbal, STS nu a trimis nicio adresă. Din motive greu de înțeles, Vaida și Chifor au ascuns acest aspect, în loc să ia măsurile necesare pentru remedierea situației ivite.

Din declarațiile date în instanță, în mod clar (cu martori), reiese faptul că Adrian Vaida era conștient că el este de fapt făptuitorul și a ascuns această problemă, rugându-l pe Toader Cristinel să nu îl introducă în plângerea penală, mizând atunci pe protecția fostului procuror Negulescu.

Astfel, conducerea de atunci a Poliţiei Locale, (în interimatul deținut de directorul adjunct Adrian Vaida) în loc să ia măsurile necesare pentru implementarea softului deja achitat, a instalat un sistem software pus la dispoziţie de STS, cu titlu gratuit, însă provizoriu. Pe motivul că programul achiziţionat nu era compatibil cu sistemul de transmisiuni STS. Acest fapt s-a aflat abia după doi ani, când scandalul a ajuns în presa locală, STS dând un comunicat de presă față de situația creată. În acest răstimp, doar Adrian Vaida și Chifor George cunoșteau situația reală. Ulterior, reprezentanţii STS ar fi înştiinţat conducerea Poliţiei Locale că nu mai pot lăsa la dispoziţia instituţiei softul împrumutat în mod gratuit. Deși, potrivit declarației reprezentantului firmei Barby Route, Adrian Barbu, în prezența unei delegații STS s-au făcut probe și, paradoxal, softul achiziționat de Poliția Locală se afla pe una dintre cele două partiții ale serverului Poliției Locale. (vezi Minuta întâlnirii). Comisia de recepție din Poliției Locale nu avea atribuții pentru implementarea sistemului, fapt recunoscut și de Vaida în instanță.

 

Însă, după cum se vede și în documentul atasat, Adrian Vaida avizase procesul verbal prin care se „serviciul funcționează în parametrii normali și personalul Poliției Locale (…) a fost instruit.” Însă, potrivit declarației date în instanță, nu-și reamintea acest lucru. Un Proces Verbal semnat și de colonelul Vasile Marian. Adică cel care în fața organelor de cercetare, sub presiune sau nu, declara că „în ciuda eforturilor tehnice depuse de reprezentanții STS,sistemul AVL achiziționat de Poliția Locală Ploiești nu a putut fi pus în funcțiune”, în timp ce din Minuta întâlnirii reiese contrariul.

Mai mult, col. Vasile a recunoscut în instanță că „softul era instalat pe calculatorul existent la dispeceratul Poliției Locale” și a menționat că „terminalele TETRA corespundeau specificațiilor minime impuse de STS”, în timp ce în dosarul de cercetare declarase că „Pe stația de lucru destinată acestui scop nu era intalat niciun program.”  

De aici se deduce că dosarul deschis de Negulescu, ca multe altele clasate,  nu conținea probe reale, iar așa-zisele denunțuri au fost obținute sub presiune de la martori cu identitate protejată si/sau martori mincinosi. 

Cititi si „De ce a ajuns Cezar Stoichiciu o victima  a tandemului „Andrei Volosevici (inca, primar al Municipiului Ploiesti)- fin – Albu Catalin – nas (inca sef al Politiei Locale Ploiesti)”? AVC foarte GRAV!” – aici )

Reamintim ca, după achitare, în luna noiembrie 2021, Cezar Stoichiciu, unul dintre acuzaţii din dosarul TETRA a depus plângere penală împotriva tuturor martorilor, care au mers în faţa instanţei şi au denaturat, cu bună ştiinţă faptele.

Vă prezentăm câteva fragmente din plângerea penală aflată pe masa procurorilor ploieşteni. Vom reveni cu un caz halucinant prin care un alt politist local a fost executat, in anul de gratie 2024, cam pe aceeasi metoda, dupa ce a atras atentia ca Politia Locala Ploiesti incalca legea si isi aroga atributii ale Politiei Nationale! (Cerasela N.).

Reîncep cercetările într-un dosar inventat de fostul procuror Portocală

 

 

 

 

 

 

 

 

Citeste in continuare

Exclusiv

Fiecare lider sindical s-a impăunat cu ” marea ” realizare, cand in fond nu este altceva decât o ingenunchere a mișcării sindicale/Oamenii ar trebui să se trezească din amorteala asta colectivă – Ziarul Incisiv de Prahova

Prahova Mea

Publicat

pe

Angajații din structurile de forță ale statului roman au fost luați în bătaie de joc de Guvern

In Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 254  a fost publicată OUG privind stabilirea unor drepturi specifice ministerului Apărării Naționale și a unor cheltuieli determinate de pregătirea și executarea unor misiuni în afara teritoriului național, în vederea realizării și menținerii capabilității aferente achiziției sistemelor de aeronave fără echipaj uman la bord Bayraktar TB2 și a altor programe de înzestrare, pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, precum și pentru adoptarea unor măsuri privind retenția și atragerea personalului în aceste domenii.

Exceptând titulatura destul de lungă a actului normativ prezentat, este vorba despre OUG-ul în baza căruia personalul militar, polițiștii şi poliţiştii de penitenciare vor beneficia de un cuantum actualizat al soldei de grad/salariului gradului profesional deţinut începând cu data intrării în vigoare a acesteia, respectiv data publicării în Monitorul Oficial, dezvaluie cei de la sindicatul Europol.

EXTRASE DIN ORDONANȚA DE URGENȚĂ A GUVERNULUI

Art. XI – Pentru personalul militar, poliţişti şi poliţiştii de penitenciare, cuantumul actualizat al soldei de grad/salariului gradului profesional deţinut se acordă începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. XII – Toate instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională acordă, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, valoarea financiară anuală a normei de echipare și valoarea financiară a drepturilor de echipament la nivelul actualizat al acestora, potrivit prevederilor legale specifice, în vigoare.

Actul normativ prezintă și câteva elemente de noutate, fiind în măsură să vi le expunem pe cele ce pot avea o relevanță cu impact asupra drepturilor salariale, astfel:

Pe lângă cele două aspecte susmenționate, ordonanța de urgență mai aduce o serie de noutăți, dintre care cele mai relevante sunt:

Art. VIII (1) Personalul din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, care participă la realizarea și menținerea capacității operaționale a structurilor/unităților, pentru îndeplinirea misiunilor specifice, beneficiază de o majorare salarială în cuantum de până la 30% din solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază. (2) Structurile/unitățile se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. (3) Perioada, categoriile de personal şi mărimea majorării salariale se stabilesc prin ordin al conducătorului instituției.

Cu privire la acest aspect, conform notei de fundamentare a OUG menționăm că vor fi impactate din punct de vedere salarial, în mod pozitiv, activitățile profesionale a căror desfășurare au incidență în domeniul migrației, combaterii criminalității organizate și a traficului de droguri, precum și măsurile de ordine publică, securitate națională și de colaborare transfrontalieră pentru îndeplinirea acțiunilor specifice de aderare la spațiul Schengen.

Art. VII (2)  – „(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru personalul din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, indemnizația de delegare sau de detașare se acordă în cuantum dublu față de cel stabilit potrivit Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, pe durata participării la misiuni de instrucție, exerciții militare și aplicații, în tabere sau în poligoane, cu participare internațională, cu o durată mai mare de 48 de ore, pe teritoriul României, la o distanţă mai mare de 5 km de localitatea în care îşi au locul permanent de muncă, pentru care specificul activităţilor nu permite înapoierea la sfârşitul zilei de lucru în localitatea în care îşi au locul permanent de muncă.”

În privința indemnizației de delegare/detașare facem precizarea că în conformitate cu prevederile HG nr. 714/2018 aceasta se ridica la valoarea de 23 lei/zi, iar în urma publicării OUG, începând cu data de 25.03.2024 valoarea acesteia va fi în cuantum de 46 lei/zi.

Referitor la impactul strict al salariului de grad asupra veniturilor nete ale militarilor, polițiștilor și polițiștilor de penitenciare, vă punem la dispoziție tabelul integral cu toate gradele din sistemul de apărare națională, precum și valorile comparative ale sumelor aflate în plată, diferențelor de încasat față de valorile calculate la salariul minim actual, cu precizarea că noile valori ale salariului/soldei de grad produc efecte asupra pensiilor doar pentru viitor, mai dezvaluie sursa citata.

Vă aducem în atenție marcajul vizibil colorat în care veți regăsi valorile brute și nete ale salariului de grad pentru militari, polițiști și polițiști de penitenciare, ocazie cu care evidențiem una dintre cele mai semnificative evoluții pe linia drepturilor salariale din ultimii ani. Este important de reținut că acestea reprezintă rezultatul mobilizării polițiștilor pentru acțiunea de protest ce fusese programată în cursul acestei zile în fața Ministerului Afacerilor Interne și subliniem încă o dată faptul că nu ne vom opri aici, fiind extrem de importantă actualizarea normei de hrană având în vedere creșterea inflației.

În privința cuantumurilor normei de echipare vom reveni în materialele viitoare, rămânând ca în data de 9 Mai 2024 să ne întâlnim în stradă la protest pentru revendicarea drepturilor ce ni se cuvin, mai declara cei de la sindicatul Europol. (Cerasela N.).

OUG-26-25.03.2024

Citeste in continuare
Advertisement


Ultimile Noutăți din Prahova

Eveniment3 ore inainte

easySales: Perioada Valentine’s Day, 1 și 8 martie a crescut coșul de cumpărături online la 244 de lei; categoriile preferate sunt Casă și bucătărie, Electronice, Artă și hobby

În perioada 14 februarie – 14 martie 2024, valoarea medie a coșului de cumpărături a crescut la 244 de lei,...

EvenimentO zi inainte

UP Generation lansează Life Skills Pro: Primul program de mentorat din România care transformă viitorul tinerilor

București, 27 martie, 2024: Cu obiectivul de a aduce soluții și sprijin unei generații aflate în căutarea direcției și a...

AfaceriO zi inainte

Ce fel de servicii pentru companii oferă re-incarcare.ro?

Ce fel de servicii pentru companii oferă re-incarcare.ro? Re-incarcare.ro reprezintă unii dintre primii comercianți de cartele PrePay din România care...

EvenimentO zi inainte

Samsung extinde Galaxy AI cu One UI 6.1

Samsung Electronics îmbunătățește experiența utilizatorilor pe o gamă largă de dispozitive Galaxy prin lansarea actualizării One UI 6.1*. Începând cu 28...

Cum sa gasesti un apartament confortabil care sa se potriveasca stilului tau de viata Cum sa gasesti un apartament confortabil care sa se potriveasca stilului tau de viata
Social2 zile inainte

Cum este sistemul educațional în Galați?

Galați, un oraș vibrant și plin de istorie situat în partea de est a României, nu este doar un centru...

Eveniment6 zile inainte

DXOMARK a desemnat HONOR Magic6 Pro drept “Smartphone-ul cu cea mai performantă cameră foto din lume”

HONOR Magic6 Pro a fost recunoscut ca având cea mai performantă cameră foto din lume, obținând un punctaj remarcabil de 158...

Social2 săptămâni inainte

Cult Research: explorarea percepțiilor tinerelor din România privind drepturile femeilor și influența culturală a muzicii

În umbra unei moșteniri istorice semnificative, Cult Research marchează Ziua Internațională a Femeii prin publicarea unui studiu comprehensiv care examinează percepțiile tinerelor...

Afaceri4 săptămâni inainte

Peleți Caraș Severin buni – căldura și eficiența livrate direct la tine acasă

Bine ai venit în universul confortului și al eficienței energetice, aici peleții de calitate  reprezintă cea mai accesibilă, versatilă și...

Social4 săptămâni inainte

Fisetul metalic care pune la adapost, la propriu si la figurat, intreaga firma!

Un fiset metalic este mai mult decat o simpla piesa de mobilier de birou. Vorbim despre un element esential pentru...

rochii mini rochii mini
Social1 lună inainte

Cum să porţi o rochie lungă, dacă eşti mică de înălţime

Pentru că nu toate suntem nişte adevărate Șarapova, super înalte, cu trupuri de top model, trebuie să găsim soluţii şi...

Administrație locală1 lună inainte

Studiu ÎntreVecini: 65% dintre români declară că nu-și cunosc vecinii deloc sau că îi cunosc în mică măsură

80% dintre români și-ar dori să se înțeleagă mai bine cu vecinii și să poată apela la ei în caz...

Eveniment1 lună inainte

3 elemente care nu trebuie sa lipseasca de la petrecerea de nunta

Organizarea nuntii presupune prezenta unui numar mare de invitati in cele mai multe dintre cazuri. Din acest motiv este necesara...

Eveniment1 lună inainte

Camera auto de bord NAVITEL R9 DUAL: Inovație și siguranță într-un singur dispozitiv

NAVITEL, lider în tehnologie GPS, prezintă cu mândrie camera auto pentru bord NAVITEL R9 DUAL, o soluție avansată cu doi...

Eveniment1 lună inainte

Peste 15.000 de liceeni din București și din 9 județe participă la cea de-a IV-a ediție a Programului „Gustă cu Atenție. Bucură-te de Moment.”

La cea de-a IV-a ediție a programului „Gustă cu atenție. Bucură-te de moment.” participă un număr total de 15.140 de elevi...

Eveniment2 luni inainte

Seria Samsung Galaxy S24 este acum disponibilă și în magazinele din România

Deschizând era telefoanelor AI, seria Galaxy S24 dezvăluie noi experiențe Galaxy AI pentru toți, acum disponibile și în România București,...

Social2 luni inainte

Descoperă eleganța și rafinamentul la Exclusive Fashion Râmnicu Vâlcea: Destinația ta pentru haine de firmă

Recent deschis în Râmnicu Vâlcea, Exclusive Fashion redefinește experiența cumpărăturilor de lux, aducând la îndemâna ta cele mai râvnite branduri...

rochii office rochii office
Social2 luni inainte

Eleganță la birou – cum să porți cu stil rochii office în fiecare zi, pentru a arăta cât mai profi

În fiecare dimineață, alegerea vestimentară pentru birou poate influența întregul ton al zilei. Rochiile office reprezintă o piesă esențială în...

ferestrele din PVC ferestrele din PVC
Social2 luni inainte

Despre combaterea mucegaiului si umiditatii cu usile si ferestrele din PVC

Cand vine vorba de caminul nostru, confortul si sanatatea sunt doua aspecte esentiale pe care ne straduim sa le imbunatatim...

Știrile Săptămânii