Exclusiv
„La structurile de suport din M.A.I. se face o spalare avansata pe creier, in stil nord corean” – Ziarul Incisiv de Prahova
Distins cu titlul de “Politsitul anului” in 2011, chiar inainte de a trece in magistratura, Cosmin Pantea a uitat cum e sa fii politest, de cum a ajuns magistrate. Acum isi bate joc de oamenii legii, tinundu-I cu orele pe corridor, primindu-i numai cu programare, umilindu-i, hartuindu-i, ba chiar pedepsindu-i cu dosare penale pe cei incomozi. Cu o singura exceptie: inspectorul principal Mihaela Pupea, pentru care este in stare de orice si e prezent la orice ora…
Iata ce dezvaluie Laura Gal de la BIHOREANUL:
Noile informaţii arată că prim-procurorul îşi foloseşte de mult timp funcţia pentru a-şi satisface orgoliile personale şi pe cele ale protejatei sale. Femeia voia funcţie de conducere şi l-a „intoxicat” cu informaţii false despre colegii ei, în baza cărora magistratul le-a făcut dosare penale şi a stârnit un uriaş scandal în sistemul judiciar, ce dăinuie de ani de zile.
Mai mult, pentru a „secretiza” vizitele poliţistei, procurorul a intrat în conflict şi cu fostul şef al jandarmilor din Beiuş. Deranjat că acesta le cerea subalternilor să consemneze vizitele lungi şi dese ale amicei sale, Pantea a mers până acolo încât a obţinut de la conducerea Jandarmeriei Bihor să-i interzică ofiţerului incomod accesul în clădirea Parchetului, deşi răspundea de paza ei…
Noaptea, ca hoţii
În urmă cu două săptămâni, BIHOREANUL a dezvăluit situaţia total anormală de la Parchetul Beiuş, unde prim-procurorul Cosmin Pantea şi o poliţistă, inspectoarea principală Mihaela Pupea, petreceau regulat ore în şir singuri în sediul instituţiei, serile şi nopţile, fără justificare şi fără ca vizitele acesteia să fie consemnate, conform normelor, în registre.
Femeia a fost filmată repetat părăsind sediul Parchetului la ore târzii, iar când a fost prinsă „în flagrant” de o echipă a ziarului (VIDEO jos), şi ea, şi ceilalţi „actori” au intrat în silenzio stampa. Sau au încercat să acopere, prin tertipuri şi minciuni, situaţia…
Dacă Inspectoratul de Poliţie al Judeţului (IPJ) Bihor a confirmat că ofiţereasa era în concediu şi nu se afla cu treburi în instituţia condusă de Pantea, şefii magistratului nu au reuşit nici până azi să-i explice comportamentul nepotrivit, pretinzând că informaţiile ar fi date… cu caracter personal.
Iar jandarmii, complicii escapadelor nocturne pe care le-au „acoperit” la cererea lui Pantea, au dat şi ei explicaţii penibile: dacă şeful Parchetului i-a dat „liber” poliţistei la orice oră din zi şi din noapte, cine erau ei s-o noteze în registre?! Asta în ciuda regulamentelor şi deşi ştiau toţi că Pupea era singura cu tratament privilegiat…
Paznic cu interdicţii
Investigaţiile BIHOREANULUI au continuat şi dincolo de ceea ce s-a văzut în reportaj, noile descoperiri arătând o situaţie deosebit de gravă, extinsă la nivelul instituţiilor din sistemul judiciar local. Informaţiile şi mărturiile strânse în „cazul Pantea” demască atitudini dictatoriale, jocuri murdare de culise, abuzuri şi răzbunări pornite din interese personale, iar peste toate acestea o largă complicitate a responsabililor, care ascund stările de fapt negative.
BIHOREANUL a aflat că, din pricina întâlnirilor clandestine cu poliţista, de notorietate în plan local, Pantea a intrat în conflict cu fostul comandant al Detaşamentului de jandarmi din Beiuş, lt.col. (r) Mihai Smeu (foto), care a avut „îndrăzneala” să verifice Registrul de intrări în incinta Parchetului, constatând că Pupea nu era trecută în acte, deşi venea des, atât în timpul programului, cât şi după, când cei doi se închideau în birou.
„Prim-procurorul Pantea le-a cerut să nu o consemneze. Jandarmul avea obligaţia să-l anunţe de sosirea oricărei persoane. Îl sunau şi le spunea să n-o mai treacă”, confirmă ofiţerul. Ca atare, Smeu le-a cerut subordonaţilor să-i noteze vizitele, conform regulilor. Urmarea? „În vara anului 2021, prim-procurorul Pantea a solicitat în scris conducerii Inspectoratului să-mi interzică accesul în incinta clădirii Parchetului, iar pe 21 septembrie 2021 am primit respectiva dispoziţie, în scris, de la superiorii mei”, spune Smeu. De atunci a trebuit să se treacă de fiecare dată în Registrul de control, când venea la punctul de acces.
Dosar după dosar
Măsura, instituită de comandantul IJJ Bihor, col. Ioan Bogdan, la solicitarea expresă a lui Pantea, este aberantă. Prin însăşi natura funcţiei, Smeu avea obligaţia să-şi verifice subordonaţii care păzeau sediul, inclusiv prin inspecţii inopinate. În plus, într-o încăpere din sediul Parchetului se păstrează armamentul, muniţia şi tehnicile de intervenţie, biroul de comandă al Detaşamentului de Jandarmi se află în curtea unităţii, iar documentele către IJJ Bihor erau transmise prin fax din secretariatul Parchetului. „Eu am prins 4 prim-procurori în funcţie. Cu excepţia dlui Pantea, nici unul nu mi-a interzis accesul în clădire. Practic, m-a împiedicat să-mi desfăşor activitatea”, spune fostul comandant al Jandarmeriei Beiuş.
Nebunia nu s-a oprit aici. Indiscreţia i-a adus lui Smeu şi trei dosare penale deschise la Parchetul Militar Cluj, în urma unor reclamaţii pornite tot de prim-procuror, pe motive care mai de care mai puerile. În 2021, de pildă, ofiţerul a fost cercetat pentru că şi-a chemat patru subalterni să-l ajute la cositul ierbii în grădină, iar în 2022 pentru că ar fi strigat la un muncitor care făcea gălăgie cu o bormaşină în biroul învecinat. Ambele dosare au fost clasate, dar în februarie 2023 s-a trezit cu încă unul, în care i se reproşa că ar fi lovit un subofiţer – cu care, de fapt, Smeu susţine că a avut doar o hârjoneală fără urmări -, acuză pentru care încă e cercetat ca suspect.
N-a mai rezistat
Fostul jandarm spune că, în toate cazurile, şeful Parchetului Beiuş s-a implicat direct – prin presiuni exercitate asupra jandarmilor, pe capul cărora l-ar fi chemat de la Oradea inclusiv pe şeful IJJ Bihor, ca să-i determine să-l acuze pe Smeu, dar şi asupra muncitorului cu bormaşina, căruia s-a oferit personal să îi redacteze plângerea către Pachetul Militar.
Cert e că în mai 2023, ca urmare a presiunilor lui Pantea, Smeu a decis să se pensioneze. „Aveam în subordine peste 60 de subofiţeri, iar aceste hărţuieli mi-au ştirbit autoritatea în faţa subordonaţilor. Mi-a fost clar că dorea să mă înlăture din funcţia de comandant, din răzbun
are”, spune ofiţerul, încă marcat.
Chestionat de BIHOREANUL, colonelul Ioan Bogdan (foto) a „dansat” între explicaţii, mergând – pe măsură ce ziarul îl confrunta cu noi informaţii – de la a nega existenţa oricărei probleme la Parchetul Beiuş până la a pretinde că sunt „manipulări” ale ex-comandantului din Beiuş. Şeful IJJ Bihor nici măcar nu recunoaşte că Smeu ar fi primit interdicţie de intrare în sediul Parchetului. „Nu i-am dat nicio dispoziţie care să-i împiedice activitatea”, zice Bogdan, întorcând-o că documentul cu pricina ar fi fost o simplă adresă „în care i-am reamintit dlui Smeu obligaţiile lui, faptul că are acces în spaţiile de lucru destinate jandarmilor”.
Poliţişti în vizor
O situaţie şi mai gravă a fost generată de felul abuziv în care prim-procurorul Beiuşului îi tratează pe poliţiştii cu care lucrează şi împreună cu care, teoretic, ar trebui să combată fenomenul infracţional din zonă. În realitate, însă, Pantea a intrat în conflict şi cu şeful Poliţiei municipiului, comisarul Traian Sabău, cu care pur şi simplu refuză să poarte un dialog, încă de la instalarea în funcţie acum 3 ani, dar şi cu numeroşi poliţişti. Unii au ajuns în anchete disciplinare, iar trei chiar şi cercetaţi penal, tot la sesizarea magistratului.
Cei dispuşi să vorbească au descris BIHOREANULUI atitudinea dictatorială a prim-procurorului, care îi ţinea cu orele pe coridoarele Parchetului, catalogându-i nepricepuţi sau „o ruşine pentru uniformă”, fiind de multe ori alimentat cu informaţii false chiar de colega lor Pupea. De ce aceeaşi Pupea? Pentru că Pantea voia neapărat să-şi impună favorita într-o funcţie de conducere. Iar toţi cei care au avut ceva de spus împotrivă au păţit-o…
Femeia a vrut întâi postul de adjunct al şefului Poliţiei Beiuş, vacant după ce comisarul Sabău a preluat conducerea instituţiei. Numai că, până la organizarea unui concurs, conducerea IPJ Bihor i-a delegat în funcţie pe comisarul Octavian Perţea, apoi pe inspectorul Dana Diugan. Cei doi au ajuns în scurt timp în vizorul lui Pantea, care a încercat să-i îndepărteze, prin diverse metode.
Diugan s-a ales şi ea cu dosar penal, pe un motiv halucinant: după o percheziţie la o bandă de hoţi din colonia de romi a Vaşcăului, unde aceasta fusese împreună cu protejata procurorului, dintre bunurile consemnate ca fiind ridicate lipseau două… pături! Pupea a arătat cu degetul spre colega ei, iar Pantea a şi băgat-o în anchetă, pentru ca în final să se descopere că nu are nicio vină: păturile cu pricina fuseseră, de fapt, uitate în casa hoţilor.
Alţii la rând
Anul trecut, funcţia de adjunct al şefului Poliţiei Beiuş a fost câştigată de inspectorul principal Andrei Dehelean, după un concurs la care Mihaela Pupea nu s-a mai prezentat. Femeia luase deja în vizor şefia Poliţiei Vaşcău, unde se putea „înşuruba” fără bătai de cap, cu o simplă împuternicire.
Postul respectiv s-a eliberat, ca prin minune, prin pensionarea comisarului Flavius Ienciu, tot cu „ajutorul” prim-procurorului din Beiuş. Cu informaţiile primite de la amica poliţistă, Pantea i-a făcut dosar penal singurului lucrător de la Compartimentul investigaţii criminale din Vaşcău, agentul şef principal Gheorghe Cuc, astfel lăsându-l pe Ienciu cu toate lucrările acestuia în braţe. De teamă că o va păţi şi el, odată ce va fi la cheremul lui Pantea, Ienciu a ales să plece.
Dar care a fost „vina” lui Cuc? Poliţistul a fost acuzat de favorizarea făptuitorului, pentru că ar fi întârziat punerea în executare a unor mandate de arestare emise pe numele unor hoţi, dar şi dosarul lui a fost clasat, stabilindu-se că fapta nu există! „Doamna Pupea a ajuns să-l caute în Arestul Poliţiei pe unul dintre hoţi, să-i ceară să facă declaraţii acuzatoare la adresa mea. Decât să mai am tangenţe cu astfel de oameni, am preferat să-mi cer şi eu transferul”, a povestit BIHOREANULUI agentul, „refugiat” din calea lui Pantea la punctul de control al Poliţiei Ştei.
FAC ŞI DESFAC. Prim-procurorul Parchetului Beiuş, Cosmin Pantea (medalion), şi inspectoarea principală Mihaela Pupea (foto) au transformat sediul instituţiei, teoretic în slujba legii, în casă de rendez-vous. Și visau să controleze, împreună, și Poliția…
Tras la indigo este şi cazul comisarului Dorin Vesa, şeful Secţiei 10 Poliţie Rurală Ştei, faţă de care Pantea s-a sesizat din oficiu pentru compromiterea intereselor justiţiei, tot în urma intrigilor lui Pupea, care nu l-ar fi avut pe Vesa la inimă. Concret, într-un caz reclamat iniţial ca viol, dar care s-a transformat într-un dosar de proxenetism, şi în care a acţionat ca la carte, Vesa a ajuns suspectat pentru că un poliţist, niciodată identificat, le-ar fi arătat celor doi reţinuţi plângerea reclamantei. Ce s-a ales cu dosarul deschis ofiţerului? Nimic. După ce a fost preluat de Parchetul Bihor, a fost clasat, constatând-se că fapta nu există!
Fără şcoală
Deşi i s-a „netezit” calea spre şefie, primind inclusiv aprobarea conducerii IPJ Bihor pentru împuternicire, Mihaela Pupea tot nu a primit postul de la Vaşcău. Cu ocazia verificării dosarului de personal, s-a constatat că nu absolvise studii de masterat, condiţie obligatorie.
Însă nici femeia şi nici protectorul ei nu au vrut să accepte situaţia. În consecinţă, Serviciul de Resurse Umane al Poliţiei a mai făcut două cereri în scris, una la Ministerul Educaţiei şi cealaltă la universitatea privată pe care Pupea o absolvise, pentru a afla dacă îndeplineşte condiţiile pentru şefie doar cu creditele acumulate până la examenul de licenţă, ambele răspunsuri fiind negative.
Astfel de verificări nu s-au mai făcut pentru niciun alt angajat al Poliţiei Bihor, a relatat una dintre sursele BIHOREANULUI, convinsă că demersurile s-au făcut la presiunile prim-procurorului. Înainte de a intra în magistratură, acesta a fost şef al Biroului Control Intern din IPJ Bihor, iar apoi adjunct al chestorului Alin Haniş (foto), actualul şef al Poliţiei judeţene, pe când acesta conducea Poliţia Oradea, deci avea „pile” la care să apeleze. „Nici vorbă”, spune chestorul Haniş, care susţine că nici procurorul şi nici vreo altă persoană nu a intervenit pentru a forţa promovarea poliţistei.
Scandal în „mediere”
Acţiunile şicanatoare ale cuplului Pantea-Pupea la adresa poliţiştilor care nu le erau în graţii au continuat. Oamenii legii, în special cei cu funcţii de conducere, se trezeau cu cauzele restituite, una după alta, chiar şi pentru erori mărunte, în timp ce alţii, obedienţi procurorului, primeau spre cercetare dosare facile, repartizate direct de acesta. Procedura este nefirească, repartizările intrând în sarcina şefului structurii de poliţie la care este trimis dosarul spre soluţionare. Nemulţumiţi, unii poliţişti au ajuns să-şi ceară transferul pe posturi din care nu mai aveau tangenţă nici cu Pupea, nici cu amicul ei de la şefia Parchetului.
Într-un final, atitudinea duşmănoasă a prim-procurorului a fost reclamată de poliţişti superiorilor de la Oradea, care au propus o şedinţă de „mediere”. La întâlnire au participat – pe lângă Pantea – întreaga conducere a Poliţiei Beiuş şi a subunităţilor arondate, fostul procuror general al Parchetului Curţii de Apel, Sebastian Vălean, acum procuror general adjunct al României, fostul prim-procuror al Parchetului Bihor, Gheorghe Vidican, şi şeful Poliţiei Bihor, chestorul Haniş. 
„Eu am ridicat problema situaţiei conflictuale dintre prim-procurorul Pantea şi Poliţia Beiuş în şedinţele de lucru de la Poliţia Bihor. Nu e normal, de pildă, să chemi 10 colegi, să-i pui să stea ore în şir, dar să primeşti 5. Oamenii aceştia, plătiţi de Statul Român, pierd timpul aşteptând în zadar în holul Parchetului”, spune şeful Poliţiei Beiuş, Traian Sabău (foto).
Să vină Inspecţia!
La „mediere”, în spatele uşilor închise, lui Pantea şi lui Sabău li s-a cerut să cadă la pace şi să găsească împreună o soluţie de colaborare între instituţiile pe care le conduc. Dar, deşi şeful Poliţiei Beiuş s-a conformat, încercând să stabilească o întâlnire cu prim-procurorul, acesta l-a refuzat. Ca atare, vrajba şi uneltirile au continuat. La fel şi întâlnirile clandestine din sediul Parchetului, ajungându-se, după izgonirea incomodului şef al jandarmilor, ca poliţista să circule fără oprelişti, până în miez de noapte prin instituţia condusă de protectorul ei. Asta până când au fost daţi în vileag de BIHOREANUL…
Acum, când li se cer explicaţii, poliţista Mihaela Pupea tace, procurorul Cosmin Pantea la fel, şefii Poliţiei, ai Jandarmeriei şi ai Parchetelor dau toţi din colţ în colţ şi se încurcă în explicaţii, ori se dau loviţi de amnezie, deşi ştiau prea bine ce se întâmplă la Beiuş. Victimele pomenite mai sus, dar şi altele, rămase anonime, sunt însă dispuse, acum, când scandalul a devenit public, să se pună la dispoziţia Inspecţiei Judiciare şi a unei anchete penale obiective. Asta pentru că exercitarea cu rea-credinţă a funcţiei de către un magistrat şi atitudinea nedemnă faţă de colegi ori reprezentanţii altor instituţii constituie abateri disciplinare. Dar, la Beiuş, lucurile au şi iz penal, cel puţin conform „Codului Penal de la Oradea”…
MINCIUNI
Şi, totuşi, reguli există!
În cursul investigaţiilor jurnalistice, BIHOREANUL a cerut IJJ Bihor să lămurească regulile de intrare în Parchetul Beiuş şi motivul pentru care vizitele poliţistei Mihaela Pupea la prim-procurorul Cosmin Pantea nu erau consemnate în Registrul de acces. Răspunsul a fost evaziv, cum că „regulile de acces şi circulaţie în obiectiv sunt elaborate de către beneficiarul de pază, în cazul de faţă de prim-procurorul Parchetului Beiuş”, dar şi neadevărat.
În realitate, arată surse din sistemul judiciar, regulile sunt aceleaşi pentru toate parchetele, stabilite într-un protocol încheiat de Ministerul Public cu Jandarmeria, în baza căruia se întocmeşte aşa numitul „Plan de securitate” pentru fiecare sediu. Cel care aprobă accesul persoanelor în unităţi este într-adevăr prim-procurorul sau, în lipsa lui, înlocuitorul acestuia, dar toate dispoziţiile legale impun obligaţia jandarmilor de a nota în registrul de acces toate persoanele care intră, indiferent de oră, funcţie ori repetitivitate. „Acest lucru este foarte important în cazul unor incidente de securitate. Dacă dispar acte sau izbucneşte un incendiu, se pot identifica potenţialii autori”, explică sursele BIHOREANULUI.
Prin urmare, orice dispoziţie contrară dată de prim-procuror încalcă normele legale şi îi obligă, practic, pe jandarmi, să comită abateri disciplinare, în condiţiile în care, la rândul lor, aceştia au de respectat o serie de ordine scrise. „Practic, prim-procurorul poate decide doar cine intră sau nu intră în parchet, nu cine este trecut şi cine nu în registrul de acces”, clarifică sursa.
Exclusiv
Sindicatul EUROPOL inițiază o documentare extensivă asupra calității uniformelor de Poliție – Ziarul Incisiv de Prahova
Recent, situația din „Mafia deșeurilor” din Prahova a devenit din ce în ce mai alarmantă. Reamintim ca, pe fundalul politic, Florin Diaconu a revenit în funcția de conducere a Agenției pentru Protecția Mediului (APM) din Prahova începând cu 28 august 2021, având susținerea USR (aici).
Structura infracțională și protecția institutională
Sub conducerea lui Diaconu, APM Prahova a manifestat comportamente clandestine, favorizând crearea unei rețele infracționale extinse, protejate de instituții de stat (aici), (aici), (aici), (aici), si (etc). Descoperirile recente indică o legătură strânsă între activitățile APM și interesele mafiote, arătând că deciziile neprofesionale servesc grupuri corupte mai degrabă decât binele public.
Sub conducerea sa, APM Prahova manifestă o formulă clandestină care a dus la crearea unei rețele infracționale extinse, având sprijinul sistemelor de protecție instituțională asigurate și securizate de la cele mai înalte niveluri. Luând în considerare noile sarcini date de conducerea de la București, se observă că deciziile luate sunt neconforme și neprofesionale, servind interesele unor grupuri mafiote.
Colaborarea cu grupările de criminalitate
Florin Diaconu este asociat cu indivizi suspectați de criminalitate economică, având întâlniri frecvente cu Cătălin Mureșan și alte figuri din mafia deșeurilor. Aceste întâlniri sugerează coordonarea unor acțiuni îndoielnice și campanii de denigrare menite să protejeze activitățile ilegale în domeniul deșeurilor.
Se încearcă ascunderea unor fapte prin intermediul unei dimensiuni avansate, iar structura mafiotă menționată a demarat o serie de activități care depășesc atribuțiile profesionale și de serviciu. Astfel, Florin Diaconu își petrece timpul la diferite cafenele, împreună cu diverse persoane din gruparea de criminalitate economică și financiară organizată pe care ziarul nostru o investighează de câțiva ani, acești indivizi fiind protejați de polițiști și magistrati corupți. Florin Diaconu îl însoțește aproape zilnic pe Cătălin Mureșan la întâlniri cu Asul de Trifla, C.S. și alții (probabil pentru a elabora o nouă campanie de denigrare, continuându-și activitățile ilegale în domeniul mafiei deșeurilor). Este necesară verificarea și a restaurantului Lacu Verde, care are legături cu Usurelu și vechea echipă de la Piritex.
Afacerea „Bomba Ecologică de la Pleașă”
Această afacere este exemplificată ca un caz emblematic al corupției și devierii proceselor legale. APM Prahova se află sub observarea autorităților, fiind acuzată că a emis autorizații fără a respecta procesul corect, în ciuda plângerilor legate de activitățile Recop Recycling SRL, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase (aici).
Amintim că povestea afacerii „Bomba ecologică de la Pleașă” este demnă de un film mafiot de la Hollywood. Datele acestei afaceri sunt explozive și implică mai mulți lideri din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Garda Națională de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Județean Prahova, și APM Prahova. „Mafia deșeurilor” reprezintă un nou fir roșu al Strategiei Naționale de Apărare a Țării, încadrarea fiind relevantă pentru siguranța națională.
Implicarea Poliției Corupte
Mureșan beneficiază de protecția unor ofițeri de poliție corupți care amenință concurenții și intervine în conflicte. Această colaborare dintre instituțiile statului și afacerile ilegale subliniază gravitatea problemei.
Recop Recycling SRL (CIF 31066129 J29/22/2013), situată pe Str. Fabricilor, 9, Pleașă, este o adevărată bombă ecologică care, în orice stat cu autorități funcționale, ar fi fost închisă de mult. Detalii obscure din viața miliardarului de carton Cătălin Mureșan indică faptul că acesta este „creierul” afacerilor cu deșeuri derulate de Recop Recycling SRL, firmă administrată de soția sa, Cătălin Mureșan, specializată în colectarea, transportul și procesarea deșeurilor periculoase.
Mai dezvăluim că Mureșan se laudă că i-a făcut un put forat unei deputate chiar în curtea casei din Ploiești? Ar fi de prisos. Și că Florin Diaconu făcea pe șoferul la această deputată și că îl sponsoriza cu bani pe Cătălin Mureșan? Tot de prisos ar fi. Mureșan a deținut anterior o altă societate, dar a ales să își desfășoare afacerile prin firma soției, deoarece este cercetat penal într-un dosar aflat în lucru la DNA. Protecția lui Mureșan este asigurată de „Nasicul de la Mașcati”, un ofițer din IPJ Prahova, și de alți ofițeri din structurile de investigare.
Aceste persoane amenință oamenii de afaceri concurenți și intervin în conflictele lui Mureșan, demonstrând implicarea directă a poliției.
Sa mai reamintim de accidentarea pe trecerea de pietoni a unei persoane, pe strada Praga din Ploiesti? Ar fi de prisos cu toate ca si de data aceasta ziarul Incisiv de Prahova a avut dreptate (aici). dosarul va zace la politie si va fi ingropat la parchet.
Conexiuni politice compromise
Radu Oprea, senator și ministru, este implicat în scandaluri de corupție legate de afaceri de deșeuri. Declarațiile sale financiare și conexiunile cu firmele de deșeuri relevante sugerează o rețea complexă de corupție și evaziune fiscală. (aici)
Se reamintește că Asul de Trefla are în spate pe ministrul Radu Oprea? Ar fi de prisos.
Mai mult, Mureșan se laudă că a realizat un put forat pentru o deputată în curtea casei sale din Ploiești. Este demn de menționat că Florin Diaconu acționa ca șofer pentru această deputată, oferindu-i sprijin financiar lui Cătălin Mureșan. De asemenea, se susține că Asul de Trefla ar avea legături cu ministrul Radu Oprea, care se află sub suspiciunea de corupție și are conexiuni îngrijorătoare cu mafia deșeurilor. (aici)
Practici ilegale și nereguli în managementul deșeurilor
Dovezile indică manipularea și neîndeplinirea obligațiilor legale de către diverse firme de gestionare a deșeurilor. Aceste activități sunt permisive pentru că autoritățile nu intervin ferm, iar abuzurile continuă.
În ultimii ani, România s-a confruntat cu scandaluri de corupție, iar senatorul PSD Ștefan-Radu Oprea este implicat în acuzații grave, inclusiv împrumuturi substanțiale pentru afaceri care ridică semne de întrebare cu privire la integritatea sa. Asocierea sa cu compania Eco Burn, înființată împreună cu Mihail Ștefănescu, cunoscut sub numele de „Trefla”, amplifică suspiciunile legate de activitățile sale. Eco Burn a obținut contracte cu Consiliul Județean Prahova, dar a fost ulterior subiectul unei anchete penale în legătură cu compania Urban Electric, de asemenea deținută de Oprea și Ștefănescu, pentru acuzații de evaziune fiscală și spălare de bani. Aceasta sugerează faptul că există o rețea complexă de corupție în care abuzurile sunt frecvente, iar Mihail Ștefănescu folosește tactici de amenințare și șantaj pentru a controla licitațiile de mediu și a obține profituri din contractele publice.
SGR Returo, o altă firmă implicată în gestionarea deșeurilor, a fost acuzată de fraudă și nerespectarea obligațiilor de colectare a deșeurilor de ambalaj, fără intervenție eficientă din partea autorităților. Scandalul Sterileco, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase, a scos la iveală legături îngrijorătoare cu politicieni de rang înalt, inclusiv Radu Oprea, și a evidențiat nereguli grave în gestionarea deșeurilor medicale.
Recent, s-a anunțat că SC Urban Icim a fost implicată în arderea deșeurilor medicale, iar poliția din Prahova a ales să nu intervină, protejând astfel afacerile ilegale. Presiunile asupra spitalelor pentru a accepta contractele persistă, iar angajații sunt contactați în mod discret pentru a-i convinge să se conformeze.
Investigațiile recente au dezvăluit că firma lui Cătălin Mureșan colaborează cu politicieni și ofițeri de poliție pentru a-și menține afacerile ilegale. Aceasta întărește ideea unei colaborări între politicieni și interlopi. De asemenea, tragedia recentă a unui asociat al lui „Trefla” a scos la iveală discuții despre preluarea afacerilor sale, în ciuda declarațiilor anterioare de separare.
Mafia continuă să opereze subteran, cu implicarea arderii și îngropării deșeurilor medicale. Întrebările care se ridică în privința contractelor valide încheiate de SC Recop Recycling cu alte firme și activitățile raportate către APM Prahova devin tot mai presante, așteptându-se răspunsuri clare în fața acestor acuzații grave (aici).
Rolul Instituțiilor Statului
Se ridică întrebări întemeiate referitoare la colaborarea dintre APM, Garda Națională de Mediu și alte instituții sau dacă APM a raportat corect cantitățile de deșeuri gestionate. Aceasta ar putea indica o complicitate generalizată în gestionarea acestor activități ilegale.
Astfel, având în vedere că Florin Diaconu deține un rol important în această grupare de criminalitate economică și financiară organizată, se nasc următoarele întrebări:
Sunt valabile contractele încheiate de S.C. RECOP RECYCLING, coordonată de Cătălin Mureșan, cu alte firme? A transmis aceasta către APM Prahova evidența cantităților de deșeuri generate și colectate? Ce sesizări sau petiții referitoare la activitatea desfășurată de Recop a soluționat APM Prahova? Ce notificări a formulat APM Prahova în legătură cu activitatea Recop? A colaborat APM Prahova cu structura Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Prahova, adică a transmis Gărzii notificări referitoare la activitatea Recop? Care a fost motivul pentru care Recop a obținut viza anuală pentru autorizația de mediu, în condițiile în care au fost înregistrate reclamații legate de activitățile desfășurate de Recop (vizita pe amplasament)? Ce coduri de deșeuri a primit Recop prin autorizația de mediu, având în vedere că multe dintre aceste deșeuri sunt depozitate în condiții improprii? Ținând cont de tipurile de deșeuri periculoase colectate și generate la vizita pe amplasament a reprezentantului APM Prahova pentru acordarea deciziei de viză anuală, ce s-a consemnat în procesul verbal de verificare a amplasamentului? Recop deține contracte valabile pentru preluarea și valorificarea deșeurilor colectate și generate? Cele încheiate cu diverse societăți…
Concluzie
Situația din Prahova reflectă o problemă profundă de corupție și activități ilegale în domeniul gestionării deșeurilor. Relațiile strânse dintre politicieni, ofițeri de poliție corupți și indivizi implicați în mafia deșeurilor subliniază necesitatea unei intervenții urgente din partea autorităților pentru a proteja sănătatea publică și mediul. Vom reveni cu angajarile lui Florin Diaconu la APM cu dedicatie pentru PSD Prahova. (Cristina T.).
Recent, situația din „Mafia deșeurilor” din Prahova a devenit din ce în ce mai alarmantă. Reamintim ca, pe fundalul politic, Florin Diaconu a revenit în funcția de conducere a Agenției pentru Protecția Mediului (APM) din Prahova începând cu 28 august 2021, având susținerea USR (aici).
Structura infracțională și protecția institutională
Sub conducerea lui Diaconu, APM Prahova a manifestat comportamente clandestine, favorizând crearea unei rețele infracționale extinse, protejate de instituții de stat (aici), (aici), (aici), (aici), si (etc). Descoperirile recente indică o legătură strânsă între activitățile APM și interesele mafiote, arătând că deciziile neprofesionale servesc grupuri corupte mai degrabă decât binele public.
Sub conducerea sa, APM Prahova manifestă o formulă clandestină care a dus la crearea unei rețele infracționale extinse, având sprijinul sistemelor de protecție instituțională asigurate și securizate de la cele mai înalte niveluri. Luând în considerare noile sarcini date de conducerea de la București, se observă că deciziile luate sunt neconforme și neprofesionale, servind interesele unor grupuri mafiote.
Colaborarea cu grupările de criminalitate
Florin Diaconu este asociat cu indivizi suspectați de criminalitate economică, având întâlniri frecvente cu Cătălin Mureșan și alte figuri din mafia deșeurilor. Aceste întâlniri sugerează coordonarea unor acțiuni îndoielnice și campanii de denigrare menite să protejeze activitățile ilegale în domeniul deșeurilor.
Se încearcă ascunderea unor fapte prin intermediul unei dimensiuni avansate, iar structura mafiotă menționată a demarat o serie de activități care depășesc atribuțiile profesionale și de serviciu. Astfel, Florin Diaconu își petrece timpul la diferite cafenele, împreună cu diverse persoane din gruparea de criminalitate economică și financiară organizată pe care ziarul nostru o investighează de câțiva ani, acești indivizi fiind protejați de polițiști și magistrati corupți. Florin Diaconu îl însoțește aproape zilnic pe Cătălin Mureșan la întâlniri cu Asul de Trifla, C.S. și alții (probabil pentru a elabora o nouă campanie de denigrare, continuându-și activitățile ilegale în domeniul mafiei deșeurilor). Este necesară verificarea și a restaurantului Lacu Verde, care are legături cu Usurelu și vechea echipă de la Piritex.
Afacerea „Bomba Ecologică de la Pleașă”
Această afacere este exemplificată ca un caz emblematic al corupției și devierii proceselor legale. APM Prahova se află sub observarea autorităților, fiind acuzată că a emis autorizații fără a respecta procesul corect, în ciuda plângerilor legate de activitățile Recop Recycling SRL, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase (aici).
Amintim că povestea afacerii „Bomba ecologică de la Pleașă” este demnă de un film mafiot de la Hollywood. Datele acestei afaceri sunt explozive și implică mai mulți lideri din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Garda Națională de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Județean Prahova, și APM Prahova. „Mafia deșeurilor” reprezintă un nou fir roșu al Strategiei Naționale de Apărare a Țării, încadrarea fiind relevantă pentru siguranța națională.
Implicarea Poliției Corupte
Mureșan beneficiază de protecția unor ofițeri de poliție corupți care amenință concurenții și intervine în conflicte. Această colaborare dintre instituțiile statului și afacerile ilegale subliniază gravitatea problemei.
Recop Recycling SRL (CIF 31066129 J29/22/2013), situată pe Str. Fabricilor, 9, Pleașă, este o adevărată bombă ecologică care, în orice stat cu autorități funcționale, ar fi fost închisă de mult. Detalii obscure din viața miliardarului de carton Cătălin Mureșan indică faptul că acesta este „creierul” afacerilor cu deșeuri derulate de Recop Recycling SRL, firmă administrată de soția sa, Cătălin Mureșan, specializată în colectarea, transportul și procesarea deșeurilor periculoase.
Mai dezvăluim că Mureșan se laudă că i-a făcut un put forat unei deputate chiar în curtea casei din Ploiești? Ar fi de prisos. Și că Florin Diaconu făcea pe șoferul la această deputată și că îl sponsoriza cu bani pe Cătălin Mureșan? Tot de prisos ar fi. Mureșan a deținut anterior o altă societate, dar a ales să își desfășoare afacerile prin firma soției, deoarece este cercetat penal într-un dosar aflat în lucru la DNA. Protecția lui Mureșan este asigurată de „Nasicul de la Mașcati”, un ofițer din IPJ Prahova, și de alți ofițeri din structurile de investigare.
Aceste persoane amenință oamenii de afaceri concurenți și intervin în conflictele lui Mureșan, demonstrând implicarea directă a poliției.
Sa mai reamintim de accidentarea pe trecerea de pietoni a unei persoane, pe strada Praga din Ploiesti? Ar fi de prisos cu toate ca si de data aceasta ziarul Incisiv de Prahova a avut dreptate (aici). dosarul va zace la politie si va fi ingropat la parchet.
Conexiuni politice compromise
Radu Oprea, senator și ministru, este implicat în scandaluri de corupție legate de afaceri de deșeuri. Declarațiile sale financiare și conexiunile cu firmele de deșeuri relevante sugerează o rețea complexă de corupție și evaziune fiscală. (aici)
Se reamintește că Asul de Trefla are în spate pe ministrul Radu Oprea? Ar fi de prisos.
Mai mult, Mureșan se laudă că a realizat un put forat pentru o deputată în curtea casei sale din Ploiești. Este demn de menționat că Florin Diaconu acționa ca șofer pentru această deputată, oferindu-i sprijin financiar lui Cătălin Mureșan. De asemenea, se susține că Asul de Trefla ar avea legături cu ministrul Radu Oprea, care se află sub suspiciunea de corupție și are conexiuni îngrijorătoare cu mafia deșeurilor. (aici)
Practici ilegale și nereguli în managementul deșeurilor
Dovezile indică manipularea și neîndeplinirea obligațiilor legale de către diverse firme de gestionare a deșeurilor. Aceste activități sunt permisive pentru că autoritățile nu intervin ferm, iar abuzurile continuă.
În ultimii ani, România s-a confruntat cu scandaluri de corupție, iar senatorul PSD Ștefan-Radu Oprea este implicat în acuzații grave, inclusiv împrumuturi substanțiale pentru afaceri care ridică semne de întrebare cu privire la integritatea sa. Asocierea sa cu compania Eco Burn, înființată împreună cu Mihail Ștefănescu, cunoscut sub numele de „Trefla”, amplifică suspiciunile legate de activitățile sale. Eco Burn a obținut contracte cu Consiliul Județean Prahova, dar a fost ulterior subiectul unei anchete penale în legătură cu compania Urban Electric, de asemenea deținută de Oprea și Ștefănescu, pentru acuzații de evaziune fiscală și spălare de bani. Aceasta sugerează faptul că există o rețea complexă de corupție în care abuzurile sunt frecvente, iar Mihail Ștefănescu folosește tactici de amenințare și șantaj pentru a controla licitațiile de mediu și a obține profituri din contractele publice.
SGR Returo, o altă firmă implicată în gestionarea deșeurilor, a fost acuzată de fraudă și nerespectarea obligațiilor de colectare a deșeurilor de ambalaj, fără intervenție eficientă din partea autorităților. Scandalul Sterileco, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase, a scos la iveală legături îngrijorătoare cu politicieni de rang înalt, inclusiv Radu Oprea, și a evidențiat nereguli grave în gestionarea deșeurilor medicale.
Recent, s-a anunțat că SC Urban Icim a fost implicată în arderea deșeurilor medicale, iar poliția din Prahova a ales să nu intervină, protejând astfel afacerile ilegale. Presiunile asupra spitalelor pentru a accepta contractele persistă, iar angajații sunt contactați în mod discret pentru a-i convinge să se conformeze.
Investigațiile recente au dezvăluit că firma lui Cătălin Mureșan colaborează cu politicieni și ofițeri de poliție pentru a-și menține afacerile ilegale. Aceasta întărește ideea unei colaborări între politicieni și interlopi. De asemenea, tragedia recentă a unui asociat al lui „Trefla” a scos la iveală discuții despre preluarea afacerilor sale, în ciuda declarațiilor anterioare de separare.
Mafia continuă să opereze subteran, cu implicarea arderii și îngropării deșeurilor medicale. Întrebările care se ridică în privința contractelor valide încheiate de SC Recop Recycling cu alte firme și activitățile raportate către APM Prahova devin tot mai presante, așteptându-se răspunsuri clare în fața acestor acuzații grave (aici).
Rolul Instituțiilor Statului
Se ridică întrebări întemeiate referitoare la colaborarea dintre APM, Garda Națională de Mediu și alte instituții sau dacă APM a raportat corect cantitățile de deșeuri gestionate. Aceasta ar putea indica o complicitate generalizată în gestionarea acestor activități ilegale.
Astfel, având în vedere că Florin Diaconu deține un rol important în această grupare de criminalitate economică și financiară organizată, se nasc următoarele întrebări:
Sunt valabile contractele încheiate de S.C. RECOP RECYCLING, coordonată de Cătălin Mureșan, cu alte firme? A transmis aceasta către APM Prahova evidența cantităților de deșeuri generate și colectate? Ce sesizări sau petiții referitoare la activitatea desfășurată de Recop a soluționat APM Prahova? Ce notificări a formulat APM Prahova în legătură cu activitatea Recop? A colaborat APM Prahova cu structura Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Prahova, adică a transmis Gărzii notificări referitoare la activitatea Recop? Care a fost motivul pentru care Recop a obținut viza anuală pentru autorizația de mediu, în condițiile în care au fost înregistrate reclamații legate de activitățile desfășurate de Recop (vizita pe amplasament)? Ce coduri de deșeuri a primit Recop prin autorizația de mediu, având în vedere că multe dintre aceste deșeuri sunt depozitate în condiții improprii? Ținând cont de tipurile de deșeuri periculoase colectate și generate la vizita pe amplasament a reprezentantului APM Prahova pentru acordarea deciziei de viză anuală, ce s-a consemnat în procesul verbal de verificare a amplasamentului? Recop deține contracte valabile pentru preluarea și valorificarea deșeurilor colectate și generate? Cele încheiate cu diverse societăți…
Concluzie
Situația din Prahova reflectă o problemă profundă de corupție și activități ilegale în domeniul gestionării deșeurilor. Relațiile strânse dintre politicieni, ofițeri de poliție corupți și indivizi implicați în mafia deșeurilor subliniază necesitatea unei intervenții urgente din partea autorităților pentru a proteja sănătatea publică și mediul. Vom reveni cu angajarile lui Florin Diaconu la APM cu dedicatie pentru PSD Prahova. (Cristina T.).
Exclusiv
Penitenciarul Berceni, directorul Matei Valentin și legăturile intunecate cu afaceristul Mihai Tufan – Ziarul Incisiv de Prahova
Recent, situația din „Mafia deșeurilor” din Prahova a devenit din ce în ce mai alarmantă. Reamintim ca, pe fundalul politic, Florin Diaconu a revenit în funcția de conducere a Agenției pentru Protecția Mediului (APM) din Prahova începând cu 28 august 2021, având susținerea USR (aici).
Structura infracțională și protecția institutională
Sub conducerea lui Diaconu, APM Prahova a manifestat comportamente clandestine, favorizând crearea unei rețele infracționale extinse, protejate de instituții de stat (aici), (aici), (aici), (aici), si (etc). Descoperirile recente indică o legătură strânsă între activitățile APM și interesele mafiote, arătând că deciziile neprofesionale servesc grupuri corupte mai degrabă decât binele public.
Sub conducerea sa, APM Prahova manifestă o formulă clandestină care a dus la crearea unei rețele infracționale extinse, având sprijinul sistemelor de protecție instituțională asigurate și securizate de la cele mai înalte niveluri. Luând în considerare noile sarcini date de conducerea de la București, se observă că deciziile luate sunt neconforme și neprofesionale, servind interesele unor grupuri mafiote.
Colaborarea cu grupările de criminalitate
Florin Diaconu este asociat cu indivizi suspectați de criminalitate economică, având întâlniri frecvente cu Cătălin Mureșan și alte figuri din mafia deșeurilor. Aceste întâlniri sugerează coordonarea unor acțiuni îndoielnice și campanii de denigrare menite să protejeze activitățile ilegale în domeniul deșeurilor.
Se încearcă ascunderea unor fapte prin intermediul unei dimensiuni avansate, iar structura mafiotă menționată a demarat o serie de activități care depășesc atribuțiile profesionale și de serviciu. Astfel, Florin Diaconu își petrece timpul la diferite cafenele, împreună cu diverse persoane din gruparea de criminalitate economică și financiară organizată pe care ziarul nostru o investighează de câțiva ani, acești indivizi fiind protejați de polițiști și magistrati corupți. Florin Diaconu îl însoțește aproape zilnic pe Cătălin Mureșan la întâlniri cu Asul de Trifla, C.S. și alții (probabil pentru a elabora o nouă campanie de denigrare, continuându-și activitățile ilegale în domeniul mafiei deșeurilor). Este necesară verificarea și a restaurantului Lacu Verde, care are legături cu Usurelu și vechea echipă de la Piritex.
Afacerea „Bomba Ecologică de la Pleașă”
Această afacere este exemplificată ca un caz emblematic al corupției și devierii proceselor legale. APM Prahova se află sub observarea autorităților, fiind acuzată că a emis autorizații fără a respecta procesul corect, în ciuda plângerilor legate de activitățile Recop Recycling SRL, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase (aici).
Amintim că povestea afacerii „Bomba ecologică de la Pleașă” este demnă de un film mafiot de la Hollywood. Datele acestei afaceri sunt explozive și implică mai mulți lideri din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Garda Națională de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Județean Prahova, și APM Prahova. „Mafia deșeurilor” reprezintă un nou fir roșu al Strategiei Naționale de Apărare a Țării, încadrarea fiind relevantă pentru siguranța națională.
Implicarea Poliției Corupte
Mureșan beneficiază de protecția unor ofițeri de poliție corupți care amenință concurenții și intervine în conflicte. Această colaborare dintre instituțiile statului și afacerile ilegale subliniază gravitatea problemei.
Recop Recycling SRL (CIF 31066129 J29/22/2013), situată pe Str. Fabricilor, 9, Pleașă, este o adevărată bombă ecologică care, în orice stat cu autorități funcționale, ar fi fost închisă de mult. Detalii obscure din viața miliardarului de carton Cătălin Mureșan indică faptul că acesta este „creierul” afacerilor cu deșeuri derulate de Recop Recycling SRL, firmă administrată de soția sa, Cătălin Mureșan, specializată în colectarea, transportul și procesarea deșeurilor periculoase.
Mai dezvăluim că Mureșan se laudă că i-a făcut un put forat unei deputate chiar în curtea casei din Ploiești? Ar fi de prisos. Și că Florin Diaconu făcea pe șoferul la această deputată și că îl sponsoriza cu bani pe Cătălin Mureșan? Tot de prisos ar fi. Mureșan a deținut anterior o altă societate, dar a ales să își desfășoare afacerile prin firma soției, deoarece este cercetat penal într-un dosar aflat în lucru la DNA. Protecția lui Mureșan este asigurată de „Nasicul de la Mașcati”, un ofițer din IPJ Prahova, și de alți ofițeri din structurile de investigare.
Aceste persoane amenință oamenii de afaceri concurenți și intervin în conflictele lui Mureșan, demonstrând implicarea directă a poliției.
Sa mai reamintim de accidentarea pe trecerea de pietoni a unei persoane, pe strada Praga din Ploiesti? Ar fi de prisos cu toate ca si de data aceasta ziarul Incisiv de Prahova a avut dreptate (aici). dosarul va zace la politie si va fi ingropat la parchet.
Conexiuni politice compromise
Radu Oprea, senator și ministru, este implicat în scandaluri de corupție legate de afaceri de deșeuri. Declarațiile sale financiare și conexiunile cu firmele de deșeuri relevante sugerează o rețea complexă de corupție și evaziune fiscală. (aici)
Se reamintește că Asul de Trefla are în spate pe ministrul Radu Oprea? Ar fi de prisos.
Mai mult, Mureșan se laudă că a realizat un put forat pentru o deputată în curtea casei sale din Ploiești. Este demn de menționat că Florin Diaconu acționa ca șofer pentru această deputată, oferindu-i sprijin financiar lui Cătălin Mureșan. De asemenea, se susține că Asul de Trefla ar avea legături cu ministrul Radu Oprea, care se află sub suspiciunea de corupție și are conexiuni îngrijorătoare cu mafia deșeurilor. (aici)
Practici ilegale și nereguli în managementul deșeurilor
Dovezile indică manipularea și neîndeplinirea obligațiilor legale de către diverse firme de gestionare a deșeurilor. Aceste activități sunt permisive pentru că autoritățile nu intervin ferm, iar abuzurile continuă.
În ultimii ani, România s-a confruntat cu scandaluri de corupție, iar senatorul PSD Ștefan-Radu Oprea este implicat în acuzații grave, inclusiv împrumuturi substanțiale pentru afaceri care ridică semne de întrebare cu privire la integritatea sa. Asocierea sa cu compania Eco Burn, înființată împreună cu Mihail Ștefănescu, cunoscut sub numele de „Trefla”, amplifică suspiciunile legate de activitățile sale. Eco Burn a obținut contracte cu Consiliul Județean Prahova, dar a fost ulterior subiectul unei anchete penale în legătură cu compania Urban Electric, de asemenea deținută de Oprea și Ștefănescu, pentru acuzații de evaziune fiscală și spălare de bani. Aceasta sugerează faptul că există o rețea complexă de corupție în care abuzurile sunt frecvente, iar Mihail Ștefănescu folosește tactici de amenințare și șantaj pentru a controla licitațiile de mediu și a obține profituri din contractele publice.
SGR Returo, o altă firmă implicată în gestionarea deșeurilor, a fost acuzată de fraudă și nerespectarea obligațiilor de colectare a deșeurilor de ambalaj, fără intervenție eficientă din partea autorităților. Scandalul Sterileco, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase, a scos la iveală legături îngrijorătoare cu politicieni de rang înalt, inclusiv Radu Oprea, și a evidențiat nereguli grave în gestionarea deșeurilor medicale.
Recent, s-a anunțat că SC Urban Icim a fost implicată în arderea deșeurilor medicale, iar poliția din Prahova a ales să nu intervină, protejând astfel afacerile ilegale. Presiunile asupra spitalelor pentru a accepta contractele persistă, iar angajații sunt contactați în mod discret pentru a-i convinge să se conformeze.
Investigațiile recente au dezvăluit că firma lui Cătălin Mureșan colaborează cu politicieni și ofițeri de poliție pentru a-și menține afacerile ilegale. Aceasta întărește ideea unei colaborări între politicieni și interlopi. De asemenea, tragedia recentă a unui asociat al lui „Trefla” a scos la iveală discuții despre preluarea afacerilor sale, în ciuda declarațiilor anterioare de separare.
Mafia continuă să opereze subteran, cu implicarea arderii și îngropării deșeurilor medicale. Întrebările care se ridică în privința contractelor valide încheiate de SC Recop Recycling cu alte firme și activitățile raportate către APM Prahova devin tot mai presante, așteptându-se răspunsuri clare în fața acestor acuzații grave (aici).
Rolul Instituțiilor Statului
Se ridică întrebări întemeiate referitoare la colaborarea dintre APM, Garda Națională de Mediu și alte instituții sau dacă APM a raportat corect cantitățile de deșeuri gestionate. Aceasta ar putea indica o complicitate generalizată în gestionarea acestor activități ilegale.
Astfel, având în vedere că Florin Diaconu deține un rol important în această grupare de criminalitate economică și financiară organizată, se nasc următoarele întrebări:
Sunt valabile contractele încheiate de S.C. RECOP RECYCLING, coordonată de Cătălin Mureșan, cu alte firme? A transmis aceasta către APM Prahova evidența cantităților de deșeuri generate și colectate? Ce sesizări sau petiții referitoare la activitatea desfășurată de Recop a soluționat APM Prahova? Ce notificări a formulat APM Prahova în legătură cu activitatea Recop? A colaborat APM Prahova cu structura Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Prahova, adică a transmis Gărzii notificări referitoare la activitatea Recop? Care a fost motivul pentru care Recop a obținut viza anuală pentru autorizația de mediu, în condițiile în care au fost înregistrate reclamații legate de activitățile desfășurate de Recop (vizita pe amplasament)? Ce coduri de deșeuri a primit Recop prin autorizația de mediu, având în vedere că multe dintre aceste deșeuri sunt depozitate în condiții improprii? Ținând cont de tipurile de deșeuri periculoase colectate și generate la vizita pe amplasament a reprezentantului APM Prahova pentru acordarea deciziei de viză anuală, ce s-a consemnat în procesul verbal de verificare a amplasamentului? Recop deține contracte valabile pentru preluarea și valorificarea deșeurilor colectate și generate? Cele încheiate cu diverse societăți…
Concluzie
Situația din Prahova reflectă o problemă profundă de corupție și activități ilegale în domeniul gestionării deșeurilor. Relațiile strânse dintre politicieni, ofițeri de poliție corupți și indivizi implicați în mafia deșeurilor subliniază necesitatea unei intervenții urgente din partea autorităților pentru a proteja sănătatea publică și mediul. Vom reveni cu angajarile lui Florin Diaconu la APM cu dedicatie pentru PSD Prahova. (Cristina T.).
Cum va transforma Ceara Epilat Roial Titan Roz experienta de epilat
Roial Ceara Epilat Titan Roz a devenit rapid un favorit printre persoanele care doresc sa se bucure de o epilare...
De ce un service de calculatoare este esențial
Într-o lume în care tehnologia joacă un rol crucial în viața de zi cu zi, funcționarea optimă a calculatoarelor este...
Rovinieta Online – avantaje pentru companii
Companiile care aleg să cumpere rovinieta online se bucură în ziua de azi cu câteva avantaje aduse în prim plan...
Cafeaua Artizanală – Plăcerea Fină a Aromelor Naturale
Cafeaua reprezintă pentru mulți dintre noi un ritual zilnic, iar calitatea băuturii joacă un rol esențial în experiența gustativă și...
Baloanele Elementul Cheie pentru o Atmosfera de Neuitat
Baloanele sunt accesorii esențiale în orice petrecere sau eveniment special. Indiferent de ocazie, acestea aduc o notă de bucurie și...
Figurine 3D personalizate: De la concept la realitate în miniatură
În ultimii ani, figurinele 3D personalizate au devenit foarte populare. Capacitatea de a crea o versiune miniaturală personalizată a ta,...
Surpriză în politica Vâlceană! Deputatul Lazăr Ion Marian a demisionat din USR şi s-a înscris în PNL!
Politica Vâlceană a avut parte de o surpriză odată cu începutul noii sesiuni parlamentare atunci când Deputatul Lazăr Ion Marian...
Test poligraf în strategia pentru apărarea legală: Sfaturi pentru avocați
În România, discuțiile în jurul testelor poligraf rămân adesea controversate și insuficient clarificate, atât în rândul populației generale, cât și...
Quickmobile.ro aduce ambele versiuni ale iPhone 16: WORLD și EU – Precomenzi disponibile acum cu 3 ani de garanție inclusă!
Quickmobile.ro își consolidează poziția de lider pe piața dispozitivelor tech premium din România prin aducerea în exclusivitate a noii serii...
Navitel: Lansarea noilor transmitatoare FM de ultimă generație
Navitel, lider global în furnizarea de soluții inovatoare pentru navigație și tehnologii pentru mașini, anunță cu entuziasm lansarea unei noi...
Primul spot de prezidențiabil al lui Nicolae Ciucă
Nicolae Ciucă dezvăluie coperta cărții sale printr-un clip! Ciucă și-a lansat clip despre cariera militară. Pentru prima oară Ciucă difuzează...
Test poligraf la angajare? DA, un instrument tot mai folosit de marile companii
În ultimii ani, companiile s-au confruntat cu provocări tot mai complexe în procesul de recrutare și selecție a angajaților. Pe...
Cum scapi legal de amenda rovinieta?
CNAIR reușește an de an să „premieze” foarte mulți șoferi în România cu o veritabilă amendă rovinietă, în valoare minimă...
Costurile pentru tractări auto explicate: ce trebuie să știi despre tarife și servicii
Când te confrunți cu o defecțiune auto sau un accident, ultima grijă ar trebui să fie confuzia legată de costurile...
#HONORtheChallenger: O mișcare virală pe social media, susținută de sportivi, aduce în prim-plan provocările persoanelor cu ALS
#HONORtheChallenger explorează potențialul Multimodal AI în sprijinirea persoanelor cu mobilitate redusă. [București, România – 14 august, 2024] O provocare virală pe...
Loviștea: Tradiție și calitate din inima Vâlcii
Fondată în 1998, „Loviștea” este o afacere de familie ce și-a început povestea în comuna Perișani, județul Vâlcea. Cu rădăcini...
Noile laptopuri Acer Swift 14 AI sunt disponibile în România
Noile Acer Swift 14 AI, cu performanțe și autonomie excepționale și echipate cu unele din cele mai rapide și eficiente...
Noul flagship NAVITEL R99 4K – Camera de bord care revoluționează prin design și funcționalități
Navitel, o companie foarte importantă în furnizarea de soluții auto inteligente, anunță cu mândrie lansarea celui mai nou produs din...
-
Evenimentacum 3 luni
Elena Pap, Numită Director Europa în cadrul Up Group: Un Pas Strategic în Expansiunea Europeană
-
Viața în Prahovaacum 3 luniEchipamentul moto: garanția unei călătorii liniștite
-
Administrație localăacum 3 luni
HONOR 200 Pro obține primul loc în clasamentul High-End de la DXOMARK
-
Afaceriacum 3 luniProtecția Ideală Anti-incendiu – Echipamente Fiabile pentru Stingerea Incendiilor
-
Afaceriacum 2 luniȚi-au expirat minutele? Cumpără o reîncărcare Vodafone
-
Administrație localăacum 3 luni
Noul monitor Philips dedicat productivității: modelul 49B2U6903CH dispune de funcții precum Thunderbolt 4, Busylight, Webcam Autoframing și multe altele
-
Evenimentacum 3 luni
HONOR lansează două noi funcții inovatoare: prima protecție oculară AI Defocus Eye Protection din industrie și AI Deepfake Detection
-
Afaceriacum 3 luniCare sunt avantajele și dezavantajele utilizării lemnului în construcții?