Exclusiv

,,La Piovra”, Caracatița, a fost inventată chiar la Penitenciarul Ploiesti, cică italienii vin să ia lecții direct de la Comisarul șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – IMPUTERNICIT – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum 12 luni

octombrie 30, 2023

Distins cu titlul de “Politsitul anului” in 2011, chiar inainte de a trece in magistratura, Cosmin Pantea a uitat cum e sa fii politest, de cum a ajuns magistrate. Acum isi bate joc de oamenii legii, tinundu-I cu orele pe corridor, primindu-i numai cu programare, umilindu-i, hartuindu-i, ba chiar pedepsindu-i cu dosare penale pe cei incomozi. Cu o singura exceptie: inspectorul principal Mihaela Pupea, pentru care este in stare de orice si e prezent la orice ora…

Iata ce dezvaluie Laura Gal de la BIHOREANUL:

Noile informaţii arată că prim-procurorul îşi foloseşte de mult timp funcţia pentru a-şi satisface orgoliile personale şi pe cele ale protejatei sale. Femeia voia funcţie de conducere şi l-a „intoxicat” cu informaţii false despre colegii ei, în baza cărora magistratul le-a făcut dosare penale şi a stârnit un uriaş scandal în sistemul judiciar, ce dăinuie de ani de zile.

Mai mult, pentru a „secretiza” vizitele poliţistei, procurorul a intrat în conflict şi cu fostul şef al jandarmilor din Beiuş. Deranjat că acesta le cerea subalternilor să consemneze vizitele lungi şi dese ale amicei sale, Pantea a mers până acolo încât a obţinut de la conducerea Jandarmeriei Bihor să-i interzică ofiţerului incomod accesul în clădirea Parchetului, deşi răspundea de paza ei…

Noaptea, ca hoţii

În urmă cu două săptămâni, BIHOREANUL a dezvăluit situaţia total anormală de la Parchetul Beiuş, unde prim-procurorul Cosmin Pantea şi o poliţistă, inspectoarea principală Mihaela Pupea, petreceau regulat ore în şir singuri în sediul instituţiei, serile şi nopţile, fără justificare şi fără ca vizitele acesteia să fie consemnate, conform normelor, în registre.

Femeia a fost filmată repetat părăsind sediul Parchetului la ore târzii, iar când a fost prinsă „în flagrant” de o echipă a ziarului (VIDEO jos), şi ea, şi ceilalţi „actori” au intrat în silenzio stampa. Sau au încercat să acopere, prin tertipuri şi minciuni, situaţia…

Dacă Inspectoratul de Poliţie al Judeţului (IPJ) Bihor a confirmat că ofiţereasa era în concediu şi nu se afla cu treburi în instituţia condusă de Pantea, şefii magistratului nu au reuşit nici până azi să-i explice comportamentul nepotrivit, pretinzând că informaţiile ar fi date… cu caracter personal.

Iar jandarmii, complicii escapadelor nocturne pe care le-au „acoperit” la cererea lui Pantea, au dat şi ei explicaţii penibile: dacă şeful Parchetului i-a dat „liber” poliţistei la orice oră din zi şi din noapte, cine erau ei s-o noteze în registre?! Asta în ciuda regulamentelor şi deşi ştiau toţi că Pupea era singura cu tratament privilegiat…

Paznic cu interdicţii

Investigaţiile BIHOREANULUI au continuat şi dincolo de ceea ce s-a văzut în reportaj, noile descoperiri arătând o situaţie deosebit de gravă, extinsă la nivelul instituţiilor din sistemul judiciar local. Informaţiile şi mărturiile strânse în „cazul Pantea” demască atitudini dictatoriale, jocuri murdare de culise, abuzuri şi răzbunări pornite din interese personale, iar peste toate acestea o largă complicitate a responsabililor, care ascund stările de fapt negative.

BIHOREANUL a aflat că, din pricina întâlnirilor clandestine cu poliţista, de notorietate în plan local, Pantea a intrat în conflict cu fostul comandant al Detaşamentului de jandarmi din Beiuş, lt.col. (r) Mihai Smeu (foto), care a avut „îndrăzneala” să verifice Registrul de intrări în incinta Parchetului, constatând că Pupea nu era trecută în acte, deşi venea des, atât în timpul programului, cât şi după, când cei doi se închideau în birou.

„Prim-procurorul Pantea le-a cerut să nu o consemneze. Jandarmul avea obligaţia să-l anunţe de sosirea oricărei persoane. Îl sunau şi le spunea să n-o mai treacă”, confirmă ofiţerul. Ca atare, Smeu le-a cerut subordonaţilor să-i noteze vizitele, conform regulilor. Urmarea? „În vara anului 2021, prim-procurorul Pantea a solicitat în scris conducerii Inspectoratului să-mi interzică accesul în incinta clădirii Parchetului, iar pe 21 septembrie 2021 am primit respectiva dispoziţie, în scris, de la superiorii mei”, spune Smeu. De atunci a trebuit să se treacă de fiecare dată în Registrul de control, când venea la punctul de acces.

Dosar după dosar

Măsura, instituită de comandantul IJJ Bihor, col. Ioan Bogdan, la solicitarea expresă a lui Pantea, este aberantă. Prin însăşi natura funcţiei, Smeu avea obligaţia să-şi verifice subordonaţii care păzeau sediul, inclusiv prin inspecţii inopinate. În plus, într-o încăpere din sediul Parchetului se păstrează armamentul, muniţia şi tehnicile de intervenţie, biroul de comandă al Detaşamentului de Jandarmi se află în curtea unităţii, iar documentele către IJJ Bihor erau transmise prin fax din secretariatul Parchetului. „Eu am prins 4 prim-procurori în funcţie. Cu excepţia dlui Pantea, nici unul nu mi-a interzis accesul în clădire. Practic, m-a împiedicat să-mi desfăşor activitatea”, spune fostul comandant al Jandarmeriei Beiuş.

Nebunia nu s-a oprit aici. Indiscreţia i-a adus lui Smeu şi trei dosare penale deschise la Parchetul Militar Cluj, în urma unor reclamaţii pornite tot de prim-procuror, pe motive care mai de care mai puerile. În 2021, de pildă, ofiţerul a fost cercetat pentru că şi-a chemat patru subalterni să-l ajute la cositul ierbii în grădină, iar în 2022 pentru că ar fi strigat la un muncitor care făcea gălăgie cu o bormaşină în biroul învecinat. Ambele dosare au fost clasate, dar în februarie 2023 s-a trezit cu încă unul, în care i se reproşa că ar fi lovit un subofiţer – cu care, de fapt, Smeu susţine că a avut doar o hârjoneală fără urmări -, acuză pentru care încă e cercetat ca suspect.

N-a mai rezistat

Fostul jandarm spune că, în toate cazurile, şeful Parchetului Beiuş s-a implicat direct – prin presiuni exercitate asupra jandarmilor, pe capul cărora l-ar fi chemat de la Oradea inclusiv pe şeful IJJ Bihor, ca să-i determine să-l acuze pe Smeu, dar şi asupra muncitorului cu bormaşina, căruia s-a oferit personal să îi redacteze plângerea către Pachetul Militar.

Cert e că în mai 2023, ca urmare a presiunilor lui Pantea, Smeu a decis să se pensioneze. „Aveam în subordine peste 60 de subofiţeri, iar aceste hărţuieli mi-au ştirbit autoritatea în faţa subordonaţilor. Mi-a fost clar că dorea să mă înlăture din funcţia de comandant, din răzbun Ioan Bogdan are”, spune ofiţerul, încă marcat.

Chestionat de BIHOREANUL, colonelul Ioan Bogdan (foto) a „dansat” între explicaţii, mergând – pe măsură ce ziarul îl confrunta cu noi informaţii – de la a nega existenţa oricărei probleme la Parchetul Beiuş până la a pretinde că sunt „manipulări” ale ex-comandantului din Beiuş. Şeful IJJ Bihor nici măcar nu recunoaşte că Smeu ar fi primit interdicţie de intrare în sediul Parchetului. „Nu i-am dat nicio dispoziţie care să-i împiedice activitatea”, zice Bogdan, întorcând-o că documentul cu pricina ar fi fost o simplă adresă „în care i-am reamintit dlui Smeu obligaţiile lui, faptul că are acces în spaţiile de lucru destinate jandarmilor”.

Poliţişti în vizor

O situaţie şi mai gravă a fost generată de felul abuziv în care prim-procurorul Beiuşului îi tratează pe poliţiştii cu care lucrează şi împreună cu care, teoretic, ar trebui să combată fenomenul infracţional din zonă. În realitate, însă, Pantea a intrat în conflict şi cu şeful Poliţiei municipiului, comisarul Traian Sabău, cu care pur şi simplu refuză să poarte un dialog, încă de la instalarea în funcţie acum 3 ani, dar şi cu numeroşi poliţişti. Unii au ajuns în anchete disciplinare, iar trei chiar şi cercetaţi penal, tot la sesizarea magistratului.

Cei dispuşi să vorbească au descris BIHOREANULUI atitudinea dictatorială a prim-procurorului, care îi ţinea cu orele pe coridoarele Parchetului, catalogându-i nepricepuţi sau „o ruşine pentru uniformă”, fiind de multe ori alimentat cu informaţii false chiar de colega lor Pupea. De ce aceeaşi Pupea? Pentru că Pantea voia neapărat să-şi impună favorita într-o funcţie de conducere. Iar toţi cei care au avut ceva de spus împotrivă au păţit-o…

Femeia a vrut întâi postul de adjunct al şefului Poliţiei Beiuş, vacant după ce comisarul Sabău a preluat conducerea instituţiei. Numai că, până la organizarea unui concurs, conducerea IPJ Bihor i-a delegat în funcţie pe comisarul Octavian Perţea, apoi pe inspectorul Dana Diugan. Cei doi au ajuns în scurt timp în vizorul lui Pantea, care a încercat să-i îndepărteze, prin diverse metode.

Diugan s-a ales şi ea cu dosar penal, pe un motiv halucinant: după o percheziţie la o bandă de hoţi din colonia de romi a Vaşcăului, unde aceasta fusese împreună cu protejata procurorului, dintre bunurile consemnate ca fiind ridicate lipseau două… pături! Pupea a arătat cu degetul spre colega ei, iar Pantea a şi băgat-o în anchetă, pentru ca în final să se descopere că nu are nicio vină: păturile cu pricina fuseseră, de fapt, uitate în casa hoţilor.

Alţii la rând

Anul trecut, funcţia de adjunct al şefului Poliţiei Beiuş a fost câştigată de inspectorul principal Andrei Dehelean, după un concurs la care Mihaela Pupea nu s-a mai prezentat. Femeia luase deja în vizor şefia Poliţiei Vaşcău, unde se putea „înşuruba” fără bătai de cap, cu o simplă împuternicire.

Postul respectiv s-a eliberat, ca prin minune, prin pensionarea comisarului Flavius Ienciu, tot cu „ajutorul” prim-procurorului din Beiuş. Cu informaţiile primite de la amica poliţistă, Pantea i-a făcut dosar penal singurului lucrător de la Compartimentul investigaţii criminale din Vaşcău, agentul şef principal Gheorghe Cuc, astfel lăsându-l pe Ienciu cu toate lucrările acestuia în braţe. De teamă că o va păţi şi el, odată ce va fi la cheremul lui Pantea, Ienciu a ales să plece.

Dar care a fost „vina” lui Cuc? Poliţistul a fost acuzat de favorizarea făptuitorului, pentru că ar fi întârziat punerea în executare a unor mandate de arestare emise pe numele unor hoţi, dar şi dosarul lui a fost clasat, stabilindu-se că fapta nu există! „Doamna Pupea a ajuns să-l caute în Arestul Poliţiei pe unul dintre hoţi, să-i ceară să facă declaraţii acuzatoare la adresa mea. Decât să mai am tangenţe cu astfel de oameni, am preferat să-mi cer şi eu transferul”, a povestit BIHOREANULUI agentul, „refugiat” din calea lui Pantea la punctul de control al Poliţiei Ştei.

FAC ŞI DESFAC. Prim-procurorul Parchetului Beiuş, Cosmin Pantea (medalion), şi inspectoarea principală Mihaela Pupea (foto) au transformat sediul instituţiei, teoretic în slujba legii, în casă de rendez-vous. Și visau să controleze, împreună, și Poliția…

Tras la indigo este şi cazul comisarului Dorin Vesa, şeful Secţiei 10 Poliţie Rurală Ştei, faţă de care Pantea s-a sesizat din oficiu pentru compromiterea intereselor justiţiei, tot în urma intrigilor lui Pupea, care nu l-ar fi avut pe Vesa la inimă. Concret, într-un caz reclamat iniţial ca viol, dar care s-a transformat într-un dosar de proxenetism, şi în care a acţionat ca la carte, Vesa a ajuns suspectat pentru că un poliţist, niciodată identificat, le-ar fi arătat celor doi reţinuţi plângerea reclamantei. Ce s-a ales cu dosarul deschis ofiţerului? Nimic. După ce a fost preluat de Parchetul Bihor, a fost clasat, constatând-se că fapta nu există!

Fără şcoală

Deşi i s-a „netezit” calea spre şefie, primind inclusiv aprobarea conducerii IPJ Bihor pentru împuternicire, Mihaela Pupea tot nu a primit postul de la Vaşcău. Cu ocazia verificării dosarului de personal, s-a constatat că nu absolvise studii de masterat, condiţie obligatorie.

Însă nici femeia şi nici protectorul ei nu au vrut să accepte situaţia. În consecinţă, Serviciul de Resurse Umane al Poliţiei a mai făcut două cereri în scris, una la Ministerul Educaţiei şi cealaltă la universitatea privată pe care Pupea o absolvise, pentru a afla dacă îndeplineşte condiţiile pentru şefie doar cu creditele acumulate până la examenul de licenţă, ambele răspunsuri fiind negative.

Astfel de verificări nu s-au mai făcut pentru niciun alt angajat al Poliţiei Bihor, a relatat una dintre sursele BIHOREANULUI, convinsă că demersurile s-au făcut la presiunile prim-procurorului. Înainte de a intra în magistratură, acesta a fost şef al Biroului Control Intern din IPJ Bihor, iar apoi adjunct al chestorului Alin Haniş (foto), actualul şef al Poliţiei judeţene, pe când acesta conducea Poliţia Oradea, deci avea „pile” la care să apeleze. „Nici vorbă”, spune chestorul Haniş, care susţine că nici procurorul şi nici vreo altă persoană nu a intervenit pentru a forţa promovarea poliţistei.

Scandal în „mediere”

Acţiunile şicanatoare ale cuplului Pantea-Pupea la adresa poliţiştilor care nu le erau în graţii au continuat. Oamenii legii, în special cei cu funcţii de conducere, se trezeau cu cauzele restituite, una după alta, chiar şi pentru erori mărunte, în timp ce alţii, obedienţi procurorului, primeau spre cercetare dosare facile, repartizate direct de acesta. Procedura este nefirească, repartizările intrând în sarcina şefului structurii de poliţie la care este trimis dosarul spre soluţionare. Nemulţumiţi, unii poliţişti au ajuns să-şi ceară transferul pe posturi din care nu mai aveau tangenţă nici cu Pupea, nici cu amicul ei de la şefia Parchetului.

Într-un final, atitudinea duşmănoasă a prim-procurorului a fost reclamată de poliţişti superiorilor de la Oradea, care au propus o şedinţă de „mediere”. La întâlnire au participat – pe lângă Pantea – întreaga conducere a Poliţiei Beiuş şi a subunităţilor arondate, fostul procuror general al Parchetului Curţii de Apel, Sebastian Vălean, acum procuror general adjunct al României, fostul prim-procuror al Parchetului Bihor, Gheorghe Vidican, şi şeful Poliţiei Bihor, chestorul Haniş.

„Eu am ridicat problema situaţiei conflictuale dintre prim-procurorul Pantea şi Poliţia Beiuş în şedinţele de lucru de la Poliţia Bihor. Nu e normal, de pildă, să chemi 10 colegi, să-i pui să stea ore în şir, dar să primeşti 5. Oamenii aceştia, plătiţi de Statul Român, pierd timpul aşteptând în zadar în holul Parchetului”, spune şeful Poliţiei Beiuş, Traian Sabău (foto).

Să vină Inspecţia!

La „mediere”, în spatele uşilor închise, lui Pantea şi lui Sabău li s-a cerut să cadă la pace şi să găsească împreună o soluţie de colaborare între instituţiile pe care le conduc. Dar, deşi şeful Poliţiei Beiuş s-a conformat, încercând să stabilească o întâlnire cu prim-procurorul, acesta l-a refuzat. Ca atare, vrajba şi uneltirile au continuat. La fel şi întâlnirile clandestine din sediul Parchetului, ajungându-se, după izgonirea incomodului şef al jandarmilor, ca poliţista să circule fără oprelişti, până în miez de noapte prin instituţia condusă de protectorul ei. Asta până când au fost daţi în vileag de BIHOREANUL…

Acum, când li se cer explicaţii, poliţista Mihaela Pupea tace, procurorul Cosmin Pantea la fel, şefii Poliţiei, ai Jandarmeriei şi ai Parchetelor dau toţi din colţ în colţ şi se încurcă în explicaţii, ori se dau loviţi de amnezie, deşi ştiau prea bine ce se întâmplă la Beiuş. Victimele pomenite mai sus, dar şi altele, rămase anonime, sunt însă dispuse, acum, când scandalul a devenit public, să se pună la dispoziţia Inspecţiei Judiciare şi a unei anchete penale obiective. Asta pentru că exercitarea cu rea-credinţă a funcţiei de către un magistrat şi atitudinea nedemnă faţă de colegi ori reprezentanţii altor instituţii constituie abateri disciplinare. Dar, la Beiuş, lucurile au şi iz penal, cel puţin conform „Codului Penal de la Oradea”…

MINCIUNI
Şi, totuşi, reguli există!

În cursul investigaţiilor jurnalistice, BIHOREANUL a cerut IJJ Bihor să lămurească regulile de intrare în Parchetul Beiuş şi motivul pentru care vizitele poliţistei Mihaela Pupea la prim-procurorul Cosmin Pantea nu erau consemnate în Registrul de acces. Răspunsul a fost evaziv, cum că „regulile de acces şi circulaţie în obiectiv sunt elaborate de către beneficiarul de pază, în cazul de faţă de prim-procurorul Parchetului Beiuş”, dar şi neadevărat.

În realitate, arată surse din sistemul judiciar, regulile sunt aceleaşi pentru toate parchetele, stabilite într-un protocol încheiat de Ministerul Public cu Jandarmeria, în baza căruia se întocmeşte aşa numitul „Plan de securitate” pentru fiecare sediu. Cel care aprobă accesul persoanelor în unităţi este într-adevăr prim-procurorul sau, în lipsa lui, înlocuitorul acestuia, dar toate dispoziţiile legale impun obligaţia jandarmilor de a nota în registrul de acces toate persoanele care intră, indiferent de oră, funcţie ori repetitivitate. „Acest lucru este foarte important în cazul unor incidente de securitate. Dacă dispar acte sau izbucneşte un incendiu, se pot identifica potenţialii autori”, explică sursele BIHOREANULUI.

Prin urmare, orice dispoziţie contrară dată de prim-procuror încalcă normele legale şi îi obligă, practic, pe jandarmi, să comită abateri disciplinare, în condiţiile în care, la rândul lor, aceştia au de respectat o serie de ordine scrise. „Practic, prim-procurorul poate decide doar cine intră sau nu intră în parchet, nu cine este trecut şi cine nu în registrul de acces”, clarifică sursa.

Articole pe aceiasi tema:prima

Urmatorul

Ghidul Complet pentru Alegerea Expresorului de Cafea – Ziarul Incisiv de Prahova

Nu ratati

Comisii ILEGALE de selecționare la muncă a deținuților la Penitenciarul Ploiești!/Penitenciarul Ploiești, o umbra a instituției etalon de alta dată ! – Ziarul Incisiv de Prahova

Citeste in continuare

Publicitate

Comenteaza si tu

Exclusiv

o poveste de alegeri și controverse – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum 36 de minute

octombrie 10, 2024

Prahova Mea

Scandalurile imobiliare din România: incercări de fraudă și complicități în cazul White Tower și Nordis

Recorder.ro a publicat o investigație detaliată despre dezvoltatorul imobiliar Nordis, evidențiind „indicii solide” că unele apartamente au fost vândute de mai multe ori, către persoane diferite. Articolul subliniază, de asemenea, modul în care proprietarii companiei și-au generat profitul, promovându-se prin utilizarea simbolurilor naționale și apelând la emoțiile profunde ale societății românești, invocând teme precum Marea Neagră, măreția munților și aspirarea la standarde occidentale.

Scandalul White Tower din Ploiești, dezvăluit de ziarul nostru, Incisiv de Prahova, care a avut un impact devastator asupra a zeci de familii, servește drept exemplu emblematic al fraudelor imobiliare din România. Acesta scoate în evidență problemele persistente legate de corupție și integritatea sistemului judiciar. Caracterul de amploare al acestui caz este amplificat de factori structurali și influențe externe care facilitează perpetuarea ilegalităților. De asemenea, procedura utilizată în cazul „White Tower” este similară cu cea observată în cazul „Nordis”.

Investigația din Cazul White Tower: Cazul BURLACU și AMARGHIOALEI

Plecarea pe calea ilicită

Analizând actul de sesizare și declarațiile persoanelor vătămate, rezultă că la data de 18 octombrie 2016, Cristina Angela Burlacu a încheiat o promisiune de vânzare-cumpărare autentificată, prin care PFA Lupu Marioara Domnica s-a angajat să vândă un apartament situat în Ploiești. Apartamentul, compus din două camere, trebuia finalizat până la 20 decembrie 2017, iar prețul convenit era de 30.000 euro.

Modificările ulterioare și prelungirile

Promisiunea a suferit modificări, iar termenul de finalizare a fost extins de mai multe ori, culminând cu penalități pentru nerespectarea acestuia. Însă, conform declarației vătămatei, apartamentele au fost ulterior vândute unei terțe părți, SC Gersim Imobiliare SRL, lucru ce indică o posibilă fraudă.

Sesizarea insolvenței și infracțiunile ilegale

Pe 9 august 2023, PFA Lupu Marioara Domnica a solicitat instanței constatarea stării de insolvență, însă notarii implicați nu au efectuat mențiuni corespunzătoare cu privire la promisiunile de vânzare-cumpărare, prejudiciind promitenții-cumpărători. Pe 19 septembrie 2023, alte persoane vătămate au sesizat organele de urmărire penală, acuzând comiterea de infracțiuni.

Cazul ION VASILE DANIEL: o investiție în false speranțe

Ion Vasile Daniel, în 2019, a decis să investească în imobiliare, fiind îndrumat către dezvoltatorul Lupu Mihai. După întâlnirea cu acesta, Daniel a semnat o promisiune de vânzare-cumpărare pentru două apartamente. Promisiunea stipula un termen de finalizare pe 31 august 2020, dar imobilul nu a fost finalizat la timp. De-a lungul anilor, Daniel a încercat să obțină documentele necesare pentru finalizarea vânzării, însă dezvoltatorul a invocat diverse motive pentru întârzierea procesului.

Concluzie: in fața unei realități complexe

În 2023, Ion Vasile Daniel a descoperit cu surprindere că apartamentele promise de dezvoltator au fost vândute altor persoane. Determinat să obțină dreptatea, a început să adune dovezi despre fraudele comise de dezvoltatori, inclusiv informații despre alte persoane afectate. Această situație subliniază nu doar problemele fundamentale ale industriei imobiliare din România, dar și corupția endemică ce afectează autoritățile locale.

Scandalurile legate de Nordis și White Tower evidențiază necesitatea unei reforme urgente în sectorul imobiliar românesc, pentru a restabili încrederea cetățenilor. O anchetă aprofundată și o responsabilizare a celor implicați sunt esențiale pentru a preveni viitoare ilegalități și pentru a asigura protecția cumpărătorilor de bună credință.

Cazul ION VASILE DANIEL: o investiție în imobiliare transformă sechestrul în decepție

Introducerea în investiții imobiliare

În anul 2019, ION VASILE DANIEL a decis să își îndrepte atenția către domeniul imobiliar, gândind că ar putea profita de oportunitățile de investiții din această ramură. În căutarea unor informații pertinente, el a primit recomandări din partea unui verișor, Florescu Marius, care l-a îndrumat către Lupu Mihai, un dezvoltator imobiliar cunoscut pentru apartamentele pe care le avea de vânzare în apropierea Universității Petrol și Gaze din Ploiești.

Întâlnirea cu Lupu Mihai

ION VASILE DANIEL s-a întâlnit cu Lupu Mihai la șantierul „White Tower”, unde acesta din urmă i-a prezentat planul de construcție al blocului, împreună cu schițele apartamentelor. Deși ION nu avea preferințe specifice cu privire la etaj sau dimensiuni, Lupu Mihai a propus două apartamente, afirmând că acestea sunt singurele disponibile pentru vânzare.

Negocieri și formalități

Având în vedere că ION VASILE DANIEL locuiește în comuna Dumbrăvița, Județul Prahova, el a sugerat realizarea antecontractelor la un notar din orașul Plopeni. Lupu Mihai a insistat că toate actele necesare sunt deja disponibile prin notarul Cosma Andreea din Ploiești, astfel că a fost stabilită o întâlnire. Pe 26 februarie 2019, ION a încheiat promisiunea de vânzare-cumpărare, autentificată sub numărul 51.

Prin acest document, PFA LUPU MARIOARA DOMNICA, reprezentată legal de Lupu Marioara, s-a obligat să îi vândă lui ION două apartamente: apartamentul nr. 14, cu o suprafață utilă de aproximativ 62,98 m.p., și apartamentul nr. 7, cu o suprafață utilă de aproximativ 65 m.p., precum și un loc de parcare suprateran. Documentul stipula clar că imobilele erau în curs de edificare, cu termenul de finalizare fixat pentru 31 august 2020.

Obligațiile vânzătorului

Conform promisiunii de vânzare, PFA LUPU MARIOARA trebuia să schimbe destinația construcției din sediu administrativ/birouri în bloc de locuințe, iar nerespectarea acestei obligații ar fi dus la restituirea prețului plătit de ION, plus 50% din aceeași sumă. La momentul încheierii actului, ION a efectuat un transfer bancar de 65.000 euro (32.500 euro pentru fiecare apartament), echivalentul a 309.361 lei.

Descoperirea incercărilor și tardivitatea proiectului

După semnarea contractului, ION a început să viziteze periodic șantierul pentru a verifica stadiul lucrărilor. Conform afirmațiilor sale, proiectul nu avansase conform așteptărilor, în ciuda promisiunilor lui Lupu Mihai, care a invocat pandemia ca pe un factor care întârzie construcția. În martie 2022, când a constatat că blocul era, în proporție de 90% finalizat, Lupu Mihai a insistat că actele pentru apartamentare nu erau gata și a amânat încă o dată întocmirea contractului final.

În luna iulie 2022, ION a revenit la Lupu Mihai, care a menționat că lipsește un document de la Primăria Ploiești, iar contractul final urma să fie semnat în luna septembrie a aceluiași an. De-a lungul această perioade, ION a observat că apartamentele aveau deja uși montate și chiar erau locuite, ceea ce i-a provocat suspiciuni, dar Lupu Mihai i-a oferit cheile de acces, asigurându-l că va rezolva totul.

Revelații și figuri ilegale

În martie 2023, ION a aflat prin intermediul presei că etajul 9 al clădirii White Tower a fost construit ilegal. Alarmat de aceste informații, a mers din nou la Lupu Mihai pentru a-i solicita încheierea actului final de vânzare pentru cele două apartamente promise. Cu toate acestea, Lupu Mihai i-a comunicat că nu poate vinde apartamentele, deoarece toate documentele aferente au fost preluate de procuratură și că nu putea face nimic până la finalizarea dosarului penal.

Îngrijorarea și acțiunile luate

Pe 26 august 2023, ION a citit în presă despre cazul lui Banu Cristian, un alt cumpărător păgubit, și a întrebat în grupul de WhatsApp al rezidenților din blocul 28K dacă mai sunt alte persoane care se confruntă cu situații similare. Răspunsurile au confirmat ipoteza sa: mulți alți oameni au descoperit că apartamentele promise lor fuseseră deja vândute altor persoane.

A doua zi, ION s-a dus la White Tower pentru a verifica dacă cheile pe care le avea pentru apartamentele sale se mai potrivesc. După ce a constatat că acestea se potrivesc, a decis să facă verificări oficiale. Folosind numărul cadastral obținut de Banu Cristian, ION a descoperit situația îngrijorătoare a apartamentelor sale.

Descoperirile finale

În urma verificărilor efectuate la Oficiul Catastrelor și Publicității Imobiliare (OCPI) Prahova, ION VASILE DANIEL a găsit următoarele informații:

Apartamentul nr. 7, situat în Ploiești, pe B-dul București, nr. 28K, Sc.A, Et.7, a primit numărul cadastral 144571-CI-U112 și a fost vândut către Mihalcea Marius Aurelian prin actul notarial nr. 98/11.01.2023, autentificat de notarul public Tudose George-Radu.
Apartamentul nr. 14, situat în Ploiești, pe B-dul București, nr. 28K, Sc.B, Et.I, a primit numărul cadastral 144571-CI-U179 și a fost vândut către SC Gersim Imobiliare SRL prin actul notarial nr. 74/10.01.2023, autentificat de același notar.

Concluzie

Cazul lui ION VASILE DANIEL scoate în evidență complexitatea și riscurile investițiilor imobiliare, mai ales când dezvoltatorii nu respectă bunăvoința contractuală și există suspiciuni de fraudă. Aceasta este o lecție dură pentru toți cei care doresc să se angajeze în domeniul imobiliar fără a verifica cu atenție detaliile de legalitate. De asemenea, evidențiază necesitatea unei reglementări mai stricte a pieței imobiliare pentru a proteja investitorii din România.

Cazul MOCANU DAN: o poveste de investiții amăgitoare în imobiliare

Începuturile investiției

În anul 2019, MOCANU DAN, o persoană care dorea să își investească economiile în domeniul imobiliar, a aflat prin intermediul unui coleg de serviciu despre LUPU MIHAI. Acesta era cunoscut ca reprezentant al unui dezvoltator imobiliar și, atrăgându-l promisiunea unor apartamente de vânzare în cadrul proiectului „White Tower” din Ploiești, DAN a decis să îl contacteze telefonic. În urma discuțiilor, cei doi s-au întâlnit pe șantierul aferent proiectului, unde MOCANU DAN, împreună cu soția sa, MOCANU MIOARA, s-au familiarizat cu blocul, aflat în construcție până la etajul 5, și cu apartamentele disponibile.

Analiza ofertei

LUPU MIHAI le-a prezentat apartamentul tip 1 de la parter, care includea caracteristici atractive precum 2 camere de locuit și o terasă de aproximativ 21,27 m.p. În plus, menționând colaborarea sa cu notarii Tudose Maria și Tudose George-Radu, el a instigat încrederea celor doi cumpărători. Astfel, la data de 19 noiembrie 2019, MOCANU DAN și MOCANU MIOARA au semnat promisiunea de vânzare-cumpărare în fața notarului, prin care PFA LUPU MARIOARA DOMNICA se obliga să le vândă apartamentul respectiv.

Obligațiile de finalizare și plățile

Conform promisiunii, imobilul urma să fie finalizat până la 31 decembrie 2020. MOCANU DAN a achitat prețul convenit de 171.824 lei (echivalentul a 36.000 euro), sumă transferată în contul PFA LUPU MARIOANA DOMNICA. De-a lungul anului 2021, MOCANU DAN a urmărit îndeaproape evoluția construcției, primind chiar o cheie de la apartamentul său de la șeful de șantier, Florian.

Problemele apariției construirii

În octombrie 2022, aflându-se în etapa finală a lucrărilor, DAN l-a contactat pe LUPU MIHAI pentru a discuta despre actul de vânzare-cumpărare, precum și despre penalitățile de întârziere, care, conform calculului său, ar fi fost în jur de 2.000 euro. LUPU MIHAI l-a sfătuit să se întâlnească cu el în biroul său din proiectul City Gate pentru a discuta mai multe detalii. Cu această ocazie, LUPU MIHAI i-a propus să facă un schimb de apartamente, oferindu-i un apartament de 3 camere în City Gate, spunând că acesta ar fi mai sigur datorită accesului monitorizat.

Schimbul de apartamente

MOCANU DAN și soția sa au vizionat apartamentul din City Gate și au fost de acord să facă schimbul. Totuși, LUPU MIHAI a sugerat să nu mai modifice promisiunea de vânzare-cumpărare anterioară printr-un act adițional, informându-i că în 2-3 luni blocurile din City Gate vor fi finalizate.

Întrebările și scurgerea de informații

Pe 4 septembrie 2023, MOCANU DAN a decis să afle adevărul despre apartamentul promis din White Tower și a mers la biroul lui LUPU MIHAI. Acolo, LUPU MIHAI a negat vânzarea apartamentului și a sugerat rezilierea promisiunii nr. 5908/19.11.2019 pentru a încheia o nouă promisiune pe numele SC Romana Miles Residence SRL, dezvoltatorul ansamblului City Gate.

Constatarea vânzărilor ilegale

Pe 5 septembrie 2023, MOCANU DAN a efectuat o verificare cadastrală și a descoperit că apartamentul tip 1, situat în White Tower, a fost vândut către SC Gersim Imobiliare SRL.

Cazul LUPU RAZVAN-ANDREI: O poveste de incredere și incercări în domeniul imobiliar

Descoperirea oportunităților în imobiliare

Persoana vătămată, LUPU RAZVAN-ANDREI, a aflat despre prețurile atractive ale apartamentelor din Complexul White Tower prin intermediul unui prieten. Dornic să achiziționeze un apartament, el a intrat în contact cu Lupu Mihai, reprezentantul dezvoltatorului imobiliar. După o discuție telefonică, RAZVAN-ANDREI și-a făcut drum către șantierul White Tower, unde Lupu Mihai i-a arătat apartamentele disponibile.

Prima interacțiune cu dezvoltatorul

Lupu Mihai i-a comunicat că mai are disponibil un singur apartament, pe care de fapt îl rezervase pentru sine, dar că este deschis să-l vândă dacă lui RAZVAN-ANDREI îi place. Apartamentul respectiv era situat la etajul 9 al blocului 28K, Sc.A. După ce a confirmat cu Lupu Mihai că apartamentul nu prezenta probleme, RAZVAN-ANDREI a fost sfătuit să meargă la notarii Tudose Maria și Tudose George-Radu pentru a încheia o promisiune de vânzare-cumpărare.

Promisiunea de vânzare-cumpărare

Pe 9 septembrie 2022, în fața notarului Tudose George-Radu, s-a încheiat promisiunea de vânzare-cumpărare autentificată sub numărul 4320. PFA LUPU MARIOARA DOMNICA, reprezentată de Lupu Marioara, s-a obligat să vândă apartamentul tip 10 situat în același complex. Apartamentul avea o suprafață utilă de aproximativ 48,35 m.p. și o terasă de 21,27 m.p. La semnarea contractului, RAZVAN-ANDREI a achitat integral prețul convenit de 173.988 lei (36.000 euro), sumă care a fost transferată în contul PFA LUPU MARIOARA DOMNICA.

Întârzieri în finalizarea lucrărilor

După aproximativ două luni de la încheierea promisiunii, LUPU RAZVAN-ANDREI s-a deplasat la White Tower pentru a verifica stadiul lucrărilor. Cu surprindere, a aflat de la locatari că etajul 9, unde se afla apartamentul său, ar fi fost construit ilegal. Alertat, a luat legătura cu Lupu Mihai, care a încercat să-l liniștească, afirmând că situația se va rezolva până la data de 31 decembrie 2022. Lupu Mihai i-a explicat că, deși apartamentele de la etajul 9 erau inițial destinate birourilor, ele au fost vândute ca apartamente rezidențiale cu scopul de a evita impozitele.

Întârzierile în finalizarea contractului

La sfârșitul anului 2022, LUPU RAZVAN-ANDREI l-a contactat din nou pe Lupu Mihai pentru a semna contractul de vânzare-cumpărare, iar acesta a menționat că apartamentul nu era gata, promițând că lucrările vor fi terminate în martie 2023. Pe 22 martie 2023, în urma articolelor din presa locală despre problemele legate de etajul 9, RAZVAN-ANDREI a încercat din nou să obțină informații de la Lupu Mihai, dar a fost întâmpinat cu scuze și promisiuni neîntemeiate.

Sugestia unui schimb

În iunie 2023, RAZVAN-ANDREI a solicitat din nou semnarea contractului de vânzare-cumpărare, dar Lupu Mihai a declarat că există un proces deschis cu Primăria Ploiești pentru legalizarea construcției etajului 9. Lupu Mihai i-a arătat un proces-verbal care menționa că PFA Lupu Marioara Domnica a fost sancționată cu amendă de către Primărie pentru lipsa autorizației de construire.

Insolvența și complicații judiciare

În septembrie 2023, LUPU RAZVAN-ANDREI a aflat că PFA Lupu Marioara Domnica a intrat în insolvență. Alarmat, l-a contactat pe Lupu Mihai pentru a solicita urgent semnarea contractului de vânzare-cumpărare. Lupu Mihai a invocat că mama sa, Lupu Marioara, era internată în spital din cauza unei boli grave și că nu putea semna acte în locul ei. În plus, a menționat că niciun notar din Ploiești nu era dispus să autentifice acte pentru proiectul White Tower din cauza problemelor legale existente, temându-se că va fi tras la răspundere dacă va vinde apartamente.

Promisiuni neîmplinite și frustrare crescută

Pe 5 septembrie 2023, Lupu Mihai a contactat din nou său LUPU RAZVAN-ANDREI, promițându-i că dacă mama sa va supraviețui, va face aranjamentele necesare pentru semnarea actelor la notar. Cu toate acestea, a doua zi, Lupu Mihai l-a sunat pentru a-i spune că nu mai poate finaliza actele de vânzare-cumpărare.

Aflarea adevărului

LUPU RAZVAN-ANDREI a început să suspecteze că Lupu Mihai își depășise limitele și că nu avea puterea de decizie pe care pretindea. La consultațiile cu notarul, a descoperit că mama lui Lupu Mihai era, de fapt, titulara PFA Lupu Marioara Domnica și că a fost ea cea care a semnat promisiunea de vânzare-cumpărare.

Starea apartamentului

La audierea de la data de 12 octombrie 2023, LUPU RAZVAN-ANDREI a menționat că apartamentul tip 10 la etajul 9 era incomplet: nu avea uși de acces, nu era dotat cu centrală termică, firele electrice erau expuse, iar pardoseala nu era acoperită, cu gresia montată doar în baie.

Concluzie

Cazul lui LUPU RAZVAN-ANDREI subliniază provocările și riscurile la care se expun investitorii în domeniul imobiliar, în special în fața dezvoltatorilor care nu respectă clauzele contractuale și care se confruntă cu probleme legale. Această poveste evidențiază necesitatea de a verifica cu atenție fiecare detaliu și de a fi precauți atunci când se iau decizii financiare majore.

Ne întrebăm când vor fi trași la răspundere adevărații vinovați din spatele afacerii White Tower din Ploiești (aici), un scandal care a afectat profund zeci de familii și servește ca un exemplu emblematic al fraudelor imobiliare din România, evidențiind problemele persistente de corupție și integritate în sistemul judiciar. Acest caz de amploare este complicat de factori structurali și influențe externe care facilitează perpetuarea ilegalităților. Vom reveni cu noi dezvăluiri senzationale. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

oferte controversate pentru marea industrie – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum 5 ore

octombrie 10, 2024

Prahova Mea

Scandalurile imobiliare din România: incercări de fraudă și complicități în cazul White Tower și Nordis

Scandalul White Tower din Ploiești, dezvăluit de ziarul nostru, Incisiv de Prahova, care a avut un impact devastator asupra a zeci de familii, servește drept exemplu emblematic al fraudelor imobiliare din România. Acesta scoate în evidență problemele persistente legate de corupție și integritatea sistemului judiciar. Caracterul de amploare al acestui caz este amplificat de factori structurali și influențe externe care facilitează perpetuarea ilegalităților. De asemenea, procedura utilizată în cazul „White Tower” este similară cu cea observată în cazul „Nordis”.

Investigația din Cazul White Tower: Cazul BURLACU și AMARGHIOALEI

Plecarea pe calea ilicită

Modificările ulterioare și prelungirile

Sesizarea insolvenței și infracțiunile ilegale

Cazul ION VASILE DANIEL: o investiție în false speranțe

Concluzie: in fața unei realități complexe

Cazul ION VASILE DANIEL: o investiție în imobiliare transformă sechestrul în decepție

Introducerea în investiții imobiliare

Întâlnirea cu Lupu Mihai

Negocieri și formalități

Obligațiile vânzătorului

Descoperirea incercărilor și tardivitatea proiectului

Revelații și figuri ilegale

Îngrijorarea și acțiunile luate

Descoperirile finale

În urma verificărilor efectuate la Oficiul Catastrelor și Publicității Imobiliare (OCPI) Prahova, ION VASILE DANIEL a găsit următoarele informații:

Apartamentul nr. 7, situat în Ploiești, pe B-dul București, nr. 28K, Sc.A, Et.7, a primit numărul cadastral 144571-CI-U112 și a fost vândut către Mihalcea Marius Aurelian prin actul notarial nr. 98/11.01.2023, autentificat de notarul public Tudose George-Radu.
Apartamentul nr. 14, situat în Ploiești, pe B-dul București, nr. 28K, Sc.B, Et.I, a primit numărul cadastral 144571-CI-U179 și a fost vândut către SC Gersim Imobiliare SRL prin actul notarial nr. 74/10.01.2023, autentificat de același notar.

Concluzie

Cazul MOCANU DAN: o poveste de investiții amăgitoare în imobiliare

Începuturile investiției

Analiza ofertei

Obligațiile de finalizare și plățile

Problemele apariției construirii

Schimbul de apartamente

Întrebările și scurgerea de informații

Constatarea vânzărilor ilegale

Pe 5 septembrie 2023, MOCANU DAN a efectuat o verificare cadastrală și a descoperit că apartamentul tip 1, situat în White Tower, a fost vândut către SC Gersim Imobiliare SRL.

Cazul LUPU RAZVAN-ANDREI: O poveste de incredere și incercări în domeniul imobiliar

Descoperirea oportunităților în imobiliare

Prima interacțiune cu dezvoltatorul

Promisiunea de vânzare-cumpărare

Întârzieri în finalizarea lucrărilor

Întârzierile în finalizarea contractului

Sugestia unui schimb

Insolvența și complicații judiciare

Promisiuni neîmplinite și frustrare crescută

Aflarea adevărului

Starea apartamentului

Concluzie

Citeste in continuare

Exclusiv

Colaborarea între victime și abuzatori – O problemă persistenta în rândul polițiștilor din MAI – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum 21 de ore

octombrie 9, 2024

Prahova Mea

Curg tone de cerneală dezvăluind mizeriile ascunse într-o afacere care dacă s-ar fi întâmplat într-un stat civilizat am fi avut demisii până la liderii politici cei mai importanți din stat. Ar fi demisionat ministrii, sefi de poliție, iar pușcăriile ar fi fost pline de cei care au pus la cale o afacere menită să umple buzunarele băieților deștepți, distrugând viețile unor oameni de bună credință.

Așa cum am spus si în alte episoade, afacerea WHITE TOWER nu ar fi fost posibilă fără ajutorul sefilor Poliției care au ținut de șase, în timp ce șmecherii produceau bani.

Banii grei nu se produceau doar din găinăriile cu vânzarea apartamentelor de patru sau chiar cinci ori, iar scopul in afacerea cu familia LUPU l-a reprezentat întotdeauna ascunderea banilor, neplata TVA-ului si adunarea unor sume uriașe care să poată asigura masini luxoase si petreceri care i-ar face invidiosi si pe cei mai bogați șeici din țările arabe.

Implicarea Familiei Lupu în afaceri imobiliare controversate: O investigație a rețelei frauduloase

Introducere în Cazul familiei Lupu

Marioara Lupu și soțul său, Ștefan Lupu, locuiesc în municipiul Ploiești. Aceștia sunt părinții inculpatului Mihai Lupu, care a fost implicat în afaceri imobiliare controversate alături de inculpatul Vlad Nichita.

Asocierea cu Vlad Nichita

La sfârșitul anului 2018, Marioara Lupu și fiul său, Mihai, s-au asociat cu Vlad Nichita în cadrul societății ROMANA MILEX RESIDENCE S.R.L. Marioara a ocupat funcția de administrator, în timp ce fiul său nu era înregistrat oficial în firmă. Împreună, au inițiat afaceri imobiliare, cumpărând un bloc de locuințe aflat în construcție pe Strada Romana, nr. 41 din Ploiești, pe care l-au finalizat și vândut rapid.

Practici ilegale în achiziții imobiliare

Conform datelor de la P.C.A. Ploiești, blocul a fost cumpărat în condiții ilegale, întrucât era sub incidența unei executări silite, lichidator fiind Radu Podea, unchiul lui Vlad Nichita.

Detalii despre ROMANA MILEX RESIDENCE S.R.L.

Firma a fost înregistrată sub numărul J29/2624/2018 și a avut sediul social în Ploiești, Strada Rafinerilor. Asociați ai firmei erau Marioara Lupu și Vlad Nichita, iar administrator a fost tot Marioara. Activitatea principală a companiei era de tip CAEN 4120 – Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Firma a fost radiată în noiembrie 2019 și ulterior mutată în București.

Evoluția Companiei GERSIM DEVELOPMENT S.R.L.

După radierea ROMANA MILEX, s-a înființat GERSIM DEVELOPMENT S.R.L., având aceiași asociați. Această firmă a continuat lucrările de construcții și a raportat o cifră de afaceri netă de 11.139.237 lei în 2022.

Vlad Nichita: Un inculpat cu rădăcini politice (aici)

Vlad Nichita, cunoscut pentru influența sa în sistemul de justiție și în mediul politic, a fost condamnat pentru infracțiuni grave în trecut. Deși a fost reabilitat, există suspiciuni că a continuat să aibă activități ilegale, inclusiv plecarea în timpul pandemiei într-o țară fără tratat de extrădare, pentru a evita repercusiuni legale.

Concluzii și implicații ilegale

Implicarea Familiei Lupu în afaceri imobiliare dubioase, alături de inculpatul Vlad Nichita, subliniază o rețea complexă de fraude imobiliare. Aceste activități nu doar că afectează piețele imobiliare locale, dar pot avea și consecințe legale grave pentru toți cei implicați.

Controversa Imobiliară a Familiei Nichita și Lupu: De la accident la tranzacții frauduloase

Contextul personal al inculpatului Vlad Nichita

Începutul anului 2016 a marcat o întorsătură tragică în viața avocatului Vlad Nichita, după un accident rutier soldat cu moartea a două persoane. Această tragedie a avut repercusiuni asupra vieții personale, culminând cu divorțul de cea de-a doua soție, Elena Nichita, care a dobândit aproape toate bunurile în urma partajului. Există indicii că divorțul a fost unul disimulat, menit să protejeze cuplul de o eventuală executare silită.

Activi ascunși și colaborări suspecte

Activele deținute de Vlad Nichita au fost transferate fictiv către societatea CONTINENTAL ROAD CARRIER S.R.L., înființată de către fosta soție imediat după accident. În acest context, Vlad Nichita a propus membrilor familiei Lupu extinderea unui proiect imobiliar în zona Hipodromului Ploiești, prezentând o oportunitate cu un cost estimat de 3 milioane de euro. Avocatul a contractat un împrumut bancar, ipotecând bunuri imobiliare aflate nominal pe numele soției, în timp ce Mihai Lupu și mama sa au contribuit financiar din fondurile obținute din vânzarea apartamentelor din complexul WHITE TOWER.

Transformarea societății imobiliare

În acest context, compania ROMANA MILEX RESIDENCE S.R.L. a fost radiată, iar GERSIM DEVELOPMENT RESIDENCE S.R.L. a fost înființată, avându-i ca asociați pe GERSIM IMOBILIARE S.R.L. și Vlad Nichita, cu Eugenia-Simona Manea în calitate de administrator. Această schimbare constantă de asociați și administrator a fost o practică comună care a permis celor implicați să evite responsabilitățile legale.

„Lupii Imobiliari”: o rețea frauduloasă

Acest grup, denumit în mass-media „Lupii imobiliari”, s-a format inițial din Marioara Lupu și fiul ei, Mihai Lupu, ulterior incluzându-l și pe Vlad Nichita. Aceștia au început să vândă apartamente și locuri de parcare din WHITE TOWER înainte de a obține aprobările legale necesare pentru schimbarea destinației clădirii. Tranzacțiile au fost realizate prin antecontracte la biroul notarial al lui Maria Tudose și George-Radu Tudose, unde cumpărătorii au fost informați că formalitățile de vânzare vor fi efectuate ulterior.

Vânzări ilegale și practici frauduloase

Există suspiciuni că Marioara Lupu și Mihai Lupu au revândut ilicit apartamentele deja vândute, generând prejudicii semnificative pentru cumpărătorii de bună credință. În plus, diverse operațiuni de apartamentare și intabulare a dreptului de proprietate asupra imobilului situat în București, nr. 28K, au fost realizate fără respectarea legislației.

Problematicile recepției și legalității documentelor

Marioara Lupu a folosit un certificat de atestare a edificării construcției, dar recepția constructivă nu a fost realizată conform normelor legale. Certificatul emis ulterior de Primăria Ploiești a preluat constatările din procesele verbale fără a verifica realitatea acestora. Există dovezi că, în ciuda realizării a 90% din lucrări, documentele emise nu reflectau corect stadiul real al construcției.

Notarii implicați în fraudă

Notarii Maria Tudose și George-Radu Tudose sunt acuzați că au acționat în favoarea PFA Lupu Marioara, ignorând obligațiile legale de a verifica legalitatea tranzacțiilor. Aceștia au încheiat contracte de vânzare-cumpărare pentru apartamente deja rezervate, ceea ce a dus la încasarea repetată a sumelor pentru aceeași proprietate.

Implicații financiare și strategii de evaziune

Pe fondul acestor operațiuni, Vlad Nichita și familia Lupu au solicitat insolvența PFA-urilor, astfel încât apartamentele să nu mai fie vândute direct de dezvoltator, ci de noii proprietari. Există date că, în prezent, ilegalități similare cu cele din cazul WHITE TOWER se comit și la complexul rezidențial CITY GATE, unde majoritatea tranzacțiilor sunt realizate prin intermediul notarului public Dan Oliviu, de către Vlad Nichita și Eugenia-Simona Manea.

Concluzie: o rețea completă de fraudă imobiliară

Această investigație subliniază complexitatea și gravitatea situației legale generate de activitățile imobiliare ale familiei Lupu și ale inculpatului Vlad Nichita. Prin manevre frauduloase, aceștia au reușit să manipuleze sistemul în favoarea lor, afectând multe persoane de bună credință.

Este esențial ca autoritățile să continue investigarea acestei rețele de fraudă și să asigure desfășurarea legală a tranzacțiilor imobiliare (aici). De asemenea, este crucial să se ia măsuri pentru a proteja cumpărătorii de bună credință și a restabili încrederea în sectorul imobiliar. (Cristina T.).

Citeste in continuare