Connect with us
1

Exclusiv

Odată cu căderea PSD-iștilor, Jandarmeria s-a ales și cu disprețul victorioșilor, mai ales a USR-Plus-iștilor, principalilii profitori, proletcultiști cu zel dar plini de teorii fără aplicații practice – Ziarul Incisiv de Prahova

Prahova Mea

Publicat

pe

Transelectrica este condusă de Ștefăniță Munteanu, finul lui Marcel Ciolacu și apropiat al nepotului său, Miță Ciolacu. Miță Ciolacu este interpusul premierului Marcel Ciolacu în afaceri. Transelectrica, operatorul rețelei naționale de transport a energiei electrice se află în subordinea Secretariatului General al Guvernului. În cadrul SGG dictează foștii baroni de Ialomița, Neacșu și Moraru, momentan expulzați în Sectorul 3 la Negoiță. Transelectrica a fost obligată în instanță să plătească peste 30 de milioane de lei drept salarii, prime, bonusuri și penalități către foști șefi concediați ilegal, și nu a făcut tot ce putea pentru a câștiga aceste procese, arată un raport al Curții de Conturi. Oamenii lui Ciolacu și-au dat singuri măriri de salarii cu de la sine putere. Au plătit membrii consiliului de supraveghere și ai directoratului cu până la 55.050 lei brut/lună, sume care depășeau nivelul maxim care le putea fi acordat.

(Preluare –  Anchetatorii.ro):

Odată ce a pus mâna pe Transelectrica, nepotul premierului și-a extins afacerile în domeniul energiei

Miță Ciolacu – Marcel Ciolacu

Două societăți la care Mihai Cristian, nepotul premierului Marcel Ciolacu, deține câte 50% din părțile sociale, au depus proiecte la Ministerul Economiei ca să primească ajutor de stat de peste 110 milioane lei din fonduri PNRR pentru producția de energie eoliană și solară. În acest moment, proiectele celor două companii sunt aprobate în evaluare, în etapa de precontractare.

În proiecte, cele două firme – Solar Energy Production și Development Power Solar Energy – se angajează să construiască, până la 31 decembrie 2025, două parcuri fotovoltaice în comuna buzoiană Stâlpu, pe un teren de circa 90 de hectare.

Potrivit datelor transmise de Ministerul Energiei, Solar Energy Production a depus un proiect în valoare de 233.324.849 lei, din care vrea să primească ajutor de stat de 61.672.320 lei pentru creare capacitate nouă de producere energie electrică. Cealaltă firmă, Development Power Solar Energy, a depus un proiect în valoare de 184.944.080,19 lei, din care ajutor de stat de 50.716.320 lei, tot pentru creare capacitate nouă de producere energie electrică.

Solar Energy Production și Development Power Solar Energy au fost înființate în aprilie 2022, pe site-ul Ministerului de Finanțe nici una neavând raportată cifră de afaceri sau număr de angajați, ci doar piederi de 365.488 lei, respectiv 336.810 lei. În Ghidul Solicitantului elaborat de Ministerul Economiei pentru acordarea acestor ajutoare se prevede că finanțările PNRR pot fi accesate și de către companii nou înființate.

Unul dintre avizele obținute de cele două firme a fost dat, în prima parte a acestui an, de firma de stat Transelectrica, la conducerea căreia a fost numit, ulterior, Ștefăniță Munteanu, consilier județean PSD Buzău și un apropiat al nepotului al lui Marcel Ciolacu, după cum o arată o fotografie din 31 decembrie 2019.

Referitor la afacerile sale anterioare, Cristian Mihai Ciolacu a declarat că, în 2022, cifra totală de afaceri a acestora a fost de ”Aproximativ 40 milioane RON, in marea majoritate cu obiect de activitate comerț.”

Premierul Ciolacu și-a împrumutat nepotul cu 100 de mii de euro din veniturile sale de la covrigărie și din salariul de bugetar

În 2021, el a fost co-fondator, în Timiș, al firmei de construcții Comuncas SRL, în care o are drept parteneră de afaceri și pe Mihaela Teodora, soția ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, un apropiat al lui Marcel Ciolacu atât în PSD, cât și în viața personală.

Conform premierului, de această societate se leagă împrumutul de 490.000 de lei (aprox 100.000 de euro) pe care i l-a acordat nepotului și care figurează în declarația sa de avere. Banii ar fi fost investiți de Cristian Mihai Ciolacu drept capital sociale la înființarea Comuncas SRL.

Ce spune Curtea de Conturi despre hoțiile gestionate de Ștefăniță Munteanu, săgeata lui Miță Ciolacu și finul premierului Marcel Ciolacu

Transelectrica a plătit peste 30 de milioane de lei salarii și bonusuri câștigate în instanță de către foști șefi concediați ilegal. Adaosuri salariale de peste 35 milioane lei, în numai 3 ani, și prime de până la 20.000 lei per salariat, totul fără justificare, arată un raport al Curţii de Conturi.

Transelectrica, operatorul rețelei naționale de transport a energiei electrice, aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului, a fost obligată în instanță să plătească peste 30 de milioane de lei drept salarii, prime, bonusuri și penalități către foști șefi concediați ilegal, și nu a făcut tot ce putea pentru a câștiga aceste procese, arată un raport al Curții de Conturi.

În prezent, încă mai există și alte procese pe rol, așa că suma s-ar putea majora. Compania a acordat angajaților adaosuri salariale care au costat-o peste 35 de milioane de lei în numai 3 ani, dar și prime care ajung până la 20.000 de lei, fără a avea o justificare și fără a fi reflectate de performanță sau a fi motivate de vreo ocazie specială, mai arată raportul Curții de Conturi.

În plus, și-a plătit membrii consiliului de supraveghere și ai directoratului cu până la 55.050 lei brut/lună, sume care depășeau nivelul maxim care le putea fi acordat. De asemenea, compania a angajat inclusiv un lucrător comercial (adică un casier) pe un post în care acesta avea nevoie de alt tip de experiență. Lista neregulilor descoperite este lungă și o prezentăm pe scurt mai jos.

Curtea de Conturi inventariază în raportul din data de 4 aprilie circa 20 nereguli diferite descoperite pe parcursul ultimilor ani la Transelectrica
Curtea de Conturi inventariază în raportul din data de 4 aprilie circa 20 nereguli diferite descoperite pe parcursul ultimilor ani la Transelectrica. Conform raportului, compania de stat a acordat prime cu caracter special și adaosuri salariale, fără ca acestea să fie prevăzute în mod distinct în buget și fără ca ele să fie justificate de performanțe bune sau pentru evenimente speciale sau sărbători legale.

De exemplu, în anul 2020, cuantumul primelor a fost între 2.000 și 17.000 lei persoană, existând situații în care un salariat a primit două prime speciale în valoare totală de 20.000 lei.

Compania a acordat prime cu caracter special, în baza unor liste/tabele, în care sunt nominalizați salariați și cuantumul sumelor acordate, fără a avea la bază documente care să justifice scopul. Transelectrica nu a dovedit că a evaluat performanțele individuale ale salariaților pentru anul 2020 și aici aplicarea unor criterii de repartizare a sumelor/persoană.

De asemenea, compania a acordat și adaosuri salariale, conform statelor de plată în perioada 2020-2022 fără a fi justificate, nu a fost menționat scopul acordării lor, sărbătoarea legală sau evenimentul special așa cum prevede contractul colectiv de muncă.

Adaosurile salariale date de Transelectrica au fost de 16.937 lei/salariat și au fost acordate unui număr de 2.100 salariați, astfel că cheltuiala se ridică la peste 35 milioane de lei, în 3 ani.

Transelectrica a acordat indemnizații pentru membrii Consiliului de Supraveghere
Curtea de Conturi mai arată că Transelectrica a acordat indemnizații pentru membrii Consiliului de Supraveghere (cei numiți în anul 2020 pe un mandat de 4 ani) și pentru membrii Directoratului (cei numiți pe mandate provizorii în anul 2022) în alte condiții decât cele legale, depășind nivelul maxim pe care îl permitea legea guvernanței corporative.

Pentru cei șapte membri ai Consiliului de Supraveghere, remunerația a fost stabilită la 13.976 lei brut, iar ulterior a fost majorată la 15.532 lei brut/lună.

Curtea de Conturi atrage atenția în raport că, în cazul a 2 persoane selectate în baza eșantionării, nivelul indemnizației fixe acordate depășește nivelul maxim prevăzut de lege, calculat prin luarea în calcul a mediei (de 2 ori) pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată anterior numirii.

Totodată, pentru cei 5 membri provizorii ai Directoratului, compania a acordat o indemnizație fixă brută lunară de 46.597 lei brut/lună, pe care ulterior a majorat-o la 55.050 lei brut/lună.

Astfel, în cazul a 2 persoane din Directoratul selectate în baza eșantionării, nivelul indemnizației depășește nivelul maxim prevăzut de legea guvernanței corporative, calculat prin luarea în calcul a mediei (de 6 ori) pe ultimele 12 luni a câștigului salariat mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată anterior numirii.

Curtea de Conturi mai arată că Transelectrica a acordat avantaje unor membri provizorii ai Directoratului, precum cheltuieli cu chiria și transportul, în alte condiții decât cele legale. Pentru membrii care nu locuiau în București, compania a decontat contravaloarea chinei lunare în limita a 780 euro (fără TVA)/lună și contravaloarea transportului (rutier, aerian, feroviar) până la limita de 2.000 tei (fără TVA)/lună.

Transelectrica este parte într-un număr de 12 litigii în care foști membri ai Consiliului de Supraveghere și Directoratului

Curtea amintește că Transelectrica este parte într-un număr de 12 litigii în care foști membri ai Consiliului de Supraveghere și Directoratului, revocați în iunie 2021, au formulat acțiuni în pretenții (14.003.508 lei la care se adaugă dobânzi și actualizare cu indicele inflației), care fac obiectul unor arbitraje, aflate în diferite stadii procesuale.

Curtea de Conturi atrage atenția că Transelectrica nu a făcut tot ce putea pentru a câștiga aceste procese. „CNTEE Transelectrica SA nu în toate cazurile a folosit toate căile de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, fiind identificată situația în care, împotriva unei sentințe civile (nr. 3287/31.10.2018 pronunțate de Tribunalul București – Secția a Vl-a Civilă în dosarul nr. 43557/3/2017) compania a formulat apel peste termenul de 30 de zile prevăzut de lege (termen care este unul imperativ), fiind respins de Curtea de Apel care a constatat că apelanta- pârâtă Compania Națională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” SA a formulat apelul tardiv. CNTEE Transelectrica SA, în baza acestei sentințe a efectuat cheltuieli în sumă totală de 4.230.801,30 lei (2.171.210 lei, remunerație valorificare OAVT; 773.687,71 lei, bonus de performanță; 1.186.511 lei, dobândă legală penalizatoare; 48.544,07 lei, cheltuieli de judecată; 51.017,52 lei, cheltuieli de executare silită; 915 lei, cheltuieli de judecată – apel contestație)”, mai arată Curtea de Conturi.

Curtea de Conturi a descoperit nereguli și în ce privește contractele de investiții ale companiei, printre care:

Prelungirea perioadei de execuție în cazul unor contracte de investiții, cu nerespectarea clauzelor contractuale, respectiv fără ca executantul să notifice Transelectrica imediat și în mod complet producerea forței majore și fără ca executarea lucrării să fie sistată.

Neurmărirca recuperării sumelor cu care a fost majorat prețul contractului (valoarea manoperei și profitul) în alte condiții decât cele legale. În contractul pentru Stația Electrică de Transformare 400/110/20 kV Domnești, unde antreprenor general a fost compania clujeană Energobit, Transelectrica a acceptat plata unor sume reprezentând diferențe la costurile cu manopera ofertată și executată în baza contractului. Compania a acceptat la plată facturi având anexate Tabele (întocmite de executant) cuprinzând diferențele la costurile cu manopera ofertată și executată în baza Contractului de lucrări. În justificarea sumelor incluse în aceste Tabele, au fost prezentate documente întocmite în mod neunitar de către Energobit SA, transmite Curtea de Conturi. Conform instituției, au fost constatate diferențe între formularul transmis companiei Transelectrica SA în data de 07.05.2018 și cel prezentat în instanță, în sensul înscrierii altor valori ale costului cu manopera și ale cotelor aplicate cheltuielilor indirecte și profitului: 5% (mai mari) față de 3% cheltuieli indirecte și 2% profit în formularul F3 prezentat în instanță. Astfel, Transelectrica a acceptat actualizarea prețului Contractului calculat în alte condiții decât cele legale, respectiv nu s-a limitat la actualizarea elementelor de cost/preț care au suferit modificărifla componenta manoperă), fiind majorate în mod nejustificat cheltuielile cu manopera și profitul.

Neîntreprinderea măsurilor de recuperare a penalităților de întârziere în cazul unui contract. Transelectrica a reziliat un contract fără a calcula și recupera penalitățile de întârziere pentru nefinalizarea la termen a execuției etapelor contractuale. Ulterior, compania a calculat penalități de întârziere de 10.195.849 lei și a solicitat executarea poliței de garantare privind buna execuție a contractului, care a fost respinsă ca fiind tardiv formulată.

Neurmărirea clauzelor contractuale în cazul contractului pentru staţia de la Bradu, de lângă Piteşti. Curtea de Conturi spune că Transelectrica nu a recuperat integral (620.687,62 lei) avansurile acordate executantului Romelectro SA, în condițiile în care acestea nu au fost justificate și utilizate integral, iar contractul a fost denunțat de executant. Compania nu a calculat penalități de întârziere pentru nerealizarea activităților aferente etapei a ll-a, până la data intrării în insolvență a Romelectro, mai arată Curtea de Conturi. De asemenea, compania nu a calculat penalități de întârziere pentru nerealizarea activităților aferente etapei a lll-a, de la încheierea duratei de execuție a lucrărilor, respectiv 19.04.2022, până la data denunțării contractului de către executant, respectiv 03.05.2022.

Exclusiv

Sindicatul EUROPOL inițiază o documentare extensivă asupra calității uniformelor de Poliție – Ziarul Incisiv de Prahova

Prahova Mea

Publicat

pe

Recent, situația din „Mafia deșeurilor” din Prahova a devenit din ce în ce mai alarmantă. Reamintim ca, pe fundalul politic, Florin Diaconu a revenit în funcția de conducere a Agenției pentru Protecția Mediului (APM) din Prahova începând cu 28 august 2021, având susținerea USR (aici).

 Structura infracțională și protecția institutională

Sub conducerea lui Diaconu, APM Prahova a manifestat comportamente clandestine, favorizând crearea unei rețele infracționale extinse, protejate de instituții de stat (aici), (aici), (aici), (aici), si (etc). Descoperirile recente indică o legătură strânsă între activitățile APM și interesele mafiote, arătând că deciziile neprofesionale servesc grupuri corupte mai degrabă decât binele public.

Sub conducerea sa, APM Prahova manifestă o formulă clandestină care a dus la crearea unei rețele infracționale extinse, având sprijinul sistemelor de protecție instituțională asigurate și securizate de la cele mai înalte niveluri. Luând în considerare noile sarcini date de conducerea de la București, se observă că deciziile luate sunt neconforme și neprofesionale, servind interesele unor grupuri mafiote.

Colaborarea cu grupările de criminalitate

Florin Diaconu este asociat cu indivizi suspectați de criminalitate economică, având întâlniri frecvente cu Cătălin Mureșan și alte figuri din mafia deșeurilor. Aceste întâlniri sugerează coordonarea unor acțiuni îndoielnice și campanii de denigrare menite să protejeze activitățile ilegale în domeniul deșeurilor.

Se încearcă ascunderea unor fapte prin intermediul unei dimensiuni avansate, iar structura mafiotă menționată a demarat o serie de activități care depășesc atribuțiile profesionale și de serviciu. Astfel, Florin Diaconu își petrece timpul la diferite cafenele, împreună cu diverse persoane din gruparea de criminalitate economică și financiară organizată pe care ziarul nostru o investighează de câțiva ani, acești indivizi fiind protejați de polițiști și magistrati corupți. Florin Diaconu îl însoțește aproape zilnic pe Cătălin Mureșan la întâlniri cu Asul de Trifla, C.S. și alții (probabil pentru a elabora o nouă campanie de denigrare, continuându-și activitățile ilegale în domeniul mafiei deșeurilor). Este necesară verificarea și a restaurantului Lacu Verde, care are legături cu Usurelu și vechea echipă de la Piritex.

Afacerea „Bomba Ecologică de la Pleașă”

Această afacere este exemplificată ca un caz emblematic al corupției și devierii proceselor legale. APM Prahova se află sub observarea autorităților, fiind acuzată că a emis autorizații fără a respecta procesul corect, în ciuda plângerilor legate de activitățile Recop Recycling SRL, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase (aici).

Amintim că povestea afacerii „Bomba ecologică de la Pleașă” este demnă de un film mafiot de la Hollywood. Datele acestei afaceri sunt explozive și implică mai mulți lideri din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Garda Națională de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Județean Prahova, și APM Prahova. „Mafia deșeurilor” reprezintă un nou fir roșu al Strategiei Naționale de Apărare a Țării, încadrarea fiind relevantă pentru siguranța națională.

Implicarea Poliției Corupte

Mureșan beneficiază de protecția unor ofițeri de poliție corupți care amenință concurenții și intervine în conflicte. Această colaborare dintre instituțiile statului și afacerile ilegale subliniază gravitatea problemei.

Recop Recycling SRL (CIF 31066129 J29/22/2013), situată pe Str. Fabricilor, 9, Pleașă, este o adevărată bombă ecologică care, în orice stat cu autorități funcționale, ar fi fost închisă de mult. Detalii obscure din viața miliardarului de carton Cătălin Mureșan indică faptul că acesta este „creierul” afacerilor cu deșeuri derulate de Recop Recycling SRL, firmă administrată de soția sa, Cătălin Mureșan, specializată în colectarea, transportul și procesarea deșeurilor periculoase.

Mai dezvăluim că Mureșan se laudă că i-a făcut un put forat unei deputate chiar în curtea casei din Ploiești? Ar fi de prisos. Și că Florin Diaconu făcea pe șoferul la această deputată și că îl sponsoriza cu bani pe Cătălin Mureșan? Tot de prisos ar fi. Mureșan a deținut anterior o altă societate, dar a ales să își desfășoare afacerile prin firma soției, deoarece este cercetat penal într-un dosar aflat în lucru la DNA. Protecția lui Mureșan este asigurată de „Nasicul de la Mașcati”, un ofițer din IPJ Prahova, și de alți ofițeri din structurile de investigare.

Aceste persoane amenință oamenii de afaceri concurenți și intervin în conflictele lui Mureșan, demonstrând implicarea directă a poliției.

Sa mai reamintim de accidentarea pe trecerea de pietoni a unei persoane, pe strada Praga din Ploiesti? Ar fi de prisos cu toate ca si de data aceasta ziarul Incisiv de Prahova a avut dreptate (aici). dosarul va zace la politie si va fi ingropat la parchet.

Conexiuni politice compromise

Radu Oprea, senator și ministru, este implicat în scandaluri de corupție legate de afaceri de deșeuri. Declarațiile sale financiare și conexiunile cu firmele de deșeuri relevante sugerează o rețea complexă de corupție și evaziune fiscală. (aici)

Se reamintește că Asul de Trefla are în spate pe ministrul Radu Oprea? Ar fi de prisos.

Mai mult, Mureșan se laudă că a realizat un put forat pentru o deputată în curtea casei sale din Ploiești. Este demn de menționat că Florin Diaconu acționa ca șofer pentru această deputată, oferindu-i sprijin financiar lui Cătălin Mureșan. De asemenea, se susține că Asul de Trefla ar avea legături cu ministrul Radu Oprea, care se află sub suspiciunea de corupție și are conexiuni îngrijorătoare cu mafia deșeurilor. (aici)

Practici ilegale și nereguli în managementul deșeurilor

Dovezile indică manipularea și neîndeplinirea obligațiilor legale de către diverse firme de gestionare a deșeurilor. Aceste activități sunt permisive pentru că autoritățile nu intervin ferm, iar abuzurile continuă.

În ultimii ani, România s-a confruntat cu scandaluri de corupție, iar senatorul PSD Ștefan-Radu Oprea este implicat în acuzații grave, inclusiv împrumuturi substanțiale pentru afaceri care ridică semne de întrebare cu privire la integritatea sa. Asocierea sa cu compania Eco Burn, înființată împreună cu Mihail Ștefănescu, cunoscut sub numele de „Trefla”, amplifică suspiciunile legate de activitățile sale. Eco Burn a obținut contracte cu Consiliul Județean Prahova, dar a fost ulterior subiectul unei anchete penale în legătură cu compania Urban Electric, de asemenea deținută de Oprea și Ștefănescu, pentru acuzații de evaziune fiscală și spălare de bani. Aceasta sugerează faptul că există o rețea complexă de corupție în care abuzurile sunt frecvente, iar Mihail Ștefănescu folosește tactici de amenințare și șantaj pentru a controla licitațiile de mediu și a obține profituri din contractele publice.

SGR Returo, o altă firmă implicată în gestionarea deșeurilor, a fost acuzată de fraudă și nerespectarea obligațiilor de colectare a deșeurilor de ambalaj, fără intervenție eficientă din partea autorităților. Scandalul Sterileco, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase, a scos la iveală legături îngrijorătoare cu politicieni de rang înalt, inclusiv Radu Oprea, și a evidențiat nereguli grave în gestionarea deșeurilor medicale.

Recent, s-a anunțat că SC Urban Icim a fost implicată în arderea deșeurilor medicale, iar poliția din Prahova a ales să nu intervină, protejând astfel afacerile ilegale. Presiunile asupra spitalelor pentru a accepta contractele persistă, iar angajații sunt contactați în mod discret pentru a-i convinge să se conformeze.

Investigațiile recente au dezvăluit că firma lui Cătălin Mureșan colaborează cu politicieni și ofițeri de poliție pentru a-și menține afacerile ilegale. Aceasta întărește ideea unei colaborări între politicieni și interlopi. De asemenea, tragedia recentă a unui asociat al lui „Trefla” a scos la iveală discuții despre preluarea afacerilor sale, în ciuda declarațiilor anterioare de separare.

Mafia continuă să opereze subteran, cu implicarea arderii și îngropării deșeurilor medicale. Întrebările care se ridică în privința contractelor valide încheiate de SC Recop Recycling cu alte firme și activitățile raportate către APM Prahova devin tot mai presante, așteptându-se răspunsuri clare în fața acestor acuzații grave (aici).

Rolul Instituțiilor Statului

Se ridică întrebări întemeiate referitoare la colaborarea dintre APM, Garda Națională de Mediu și alte instituții sau dacă APM a raportat corect cantitățile de deșeuri gestionate. Aceasta ar putea indica o complicitate generalizată în gestionarea acestor activități ilegale.

Astfel, având în vedere că Florin Diaconu deține un rol important în această grupare de criminalitate economică și financiară organizată, se nasc următoarele întrebări:

Sunt valabile contractele încheiate de S.C. RECOP RECYCLING, coordonată de Cătălin Mureșan, cu alte firme? A transmis aceasta către APM Prahova evidența cantităților de deșeuri generate și colectate? Ce sesizări sau petiții referitoare la activitatea desfășurată de Recop a soluționat APM Prahova? Ce notificări a formulat APM Prahova în legătură cu activitatea Recop? A colaborat APM Prahova cu structura Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Prahova, adică a transmis Gărzii notificări referitoare la activitatea Recop? Care a fost motivul pentru care Recop a obținut viza anuală pentru autorizația de mediu, în condițiile în care au fost înregistrate reclamații legate de activitățile desfășurate de Recop (vizita pe amplasament)? Ce coduri de deșeuri a primit Recop prin autorizația de mediu, având în vedere că multe dintre aceste deșeuri sunt depozitate în condiții improprii? Ținând cont de tipurile de deșeuri periculoase colectate și generate la vizita pe amplasament a reprezentantului APM Prahova pentru acordarea deciziei de viză anuală, ce s-a consemnat în procesul verbal de verificare a amplasamentului? Recop deține contracte valabile pentru preluarea și valorificarea deșeurilor colectate și generate? Cele încheiate cu diverse societăți…

Concluzie

Situația din Prahova reflectă o problemă profundă de corupție și activități ilegale în domeniul gestionării deșeurilor. Relațiile strânse dintre politicieni, ofițeri de poliție corupți și indivizi implicați în mafia deșeurilor subliniază necesitatea unei intervenții urgente din partea autorităților pentru a proteja sănătatea publică și mediul. Vom reveni cu angajarile lui Florin Diaconu la APM cu dedicatie pentru PSD Prahova. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

„O absurditate care pune în pericol Siguranța Publică” – Ziarul Incisiv de Prahova

Prahova Mea

Publicat

pe

Recent, situația din „Mafia deșeurilor” din Prahova a devenit din ce în ce mai alarmantă. Reamintim ca, pe fundalul politic, Florin Diaconu a revenit în funcția de conducere a Agenției pentru Protecția Mediului (APM) din Prahova începând cu 28 august 2021, având susținerea USR (aici).

 Structura infracțională și protecția institutională

Sub conducerea lui Diaconu, APM Prahova a manifestat comportamente clandestine, favorizând crearea unei rețele infracționale extinse, protejate de instituții de stat (aici), (aici), (aici), (aici), si (etc). Descoperirile recente indică o legătură strânsă între activitățile APM și interesele mafiote, arătând că deciziile neprofesionale servesc grupuri corupte mai degrabă decât binele public.

Sub conducerea sa, APM Prahova manifestă o formulă clandestină care a dus la crearea unei rețele infracționale extinse, având sprijinul sistemelor de protecție instituțională asigurate și securizate de la cele mai înalte niveluri. Luând în considerare noile sarcini date de conducerea de la București, se observă că deciziile luate sunt neconforme și neprofesionale, servind interesele unor grupuri mafiote.

Colaborarea cu grupările de criminalitate

Florin Diaconu este asociat cu indivizi suspectați de criminalitate economică, având întâlniri frecvente cu Cătălin Mureșan și alte figuri din mafia deșeurilor. Aceste întâlniri sugerează coordonarea unor acțiuni îndoielnice și campanii de denigrare menite să protejeze activitățile ilegale în domeniul deșeurilor.

Se încearcă ascunderea unor fapte prin intermediul unei dimensiuni avansate, iar structura mafiotă menționată a demarat o serie de activități care depășesc atribuțiile profesionale și de serviciu. Astfel, Florin Diaconu își petrece timpul la diferite cafenele, împreună cu diverse persoane din gruparea de criminalitate economică și financiară organizată pe care ziarul nostru o investighează de câțiva ani, acești indivizi fiind protejați de polițiști și magistrati corupți. Florin Diaconu îl însoțește aproape zilnic pe Cătălin Mureșan la întâlniri cu Asul de Trifla, C.S. și alții (probabil pentru a elabora o nouă campanie de denigrare, continuându-și activitățile ilegale în domeniul mafiei deșeurilor). Este necesară verificarea și a restaurantului Lacu Verde, care are legături cu Usurelu și vechea echipă de la Piritex.

Afacerea „Bomba Ecologică de la Pleașă”

Această afacere este exemplificată ca un caz emblematic al corupției și devierii proceselor legale. APM Prahova se află sub observarea autorităților, fiind acuzată că a emis autorizații fără a respecta procesul corect, în ciuda plângerilor legate de activitățile Recop Recycling SRL, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase (aici).

Amintim că povestea afacerii „Bomba ecologică de la Pleașă” este demnă de un film mafiot de la Hollywood. Datele acestei afaceri sunt explozive și implică mai mulți lideri din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Garda Națională de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Județean Prahova, și APM Prahova. „Mafia deșeurilor” reprezintă un nou fir roșu al Strategiei Naționale de Apărare a Țării, încadrarea fiind relevantă pentru siguranța națională.

Implicarea Poliției Corupte

Mureșan beneficiază de protecția unor ofițeri de poliție corupți care amenință concurenții și intervine în conflicte. Această colaborare dintre instituțiile statului și afacerile ilegale subliniază gravitatea problemei.

Recop Recycling SRL (CIF 31066129 J29/22/2013), situată pe Str. Fabricilor, 9, Pleașă, este o adevărată bombă ecologică care, în orice stat cu autorități funcționale, ar fi fost închisă de mult. Detalii obscure din viața miliardarului de carton Cătălin Mureșan indică faptul că acesta este „creierul” afacerilor cu deșeuri derulate de Recop Recycling SRL, firmă administrată de soția sa, Cătălin Mureșan, specializată în colectarea, transportul și procesarea deșeurilor periculoase.

Mai dezvăluim că Mureșan se laudă că i-a făcut un put forat unei deputate chiar în curtea casei din Ploiești? Ar fi de prisos. Și că Florin Diaconu făcea pe șoferul la această deputată și că îl sponsoriza cu bani pe Cătălin Mureșan? Tot de prisos ar fi. Mureșan a deținut anterior o altă societate, dar a ales să își desfășoare afacerile prin firma soției, deoarece este cercetat penal într-un dosar aflat în lucru la DNA. Protecția lui Mureșan este asigurată de „Nasicul de la Mașcati”, un ofițer din IPJ Prahova, și de alți ofițeri din structurile de investigare.

Aceste persoane amenință oamenii de afaceri concurenți și intervin în conflictele lui Mureșan, demonstrând implicarea directă a poliției.

Sa mai reamintim de accidentarea pe trecerea de pietoni a unei persoane, pe strada Praga din Ploiesti? Ar fi de prisos cu toate ca si de data aceasta ziarul Incisiv de Prahova a avut dreptate (aici). dosarul va zace la politie si va fi ingropat la parchet.

Conexiuni politice compromise

Radu Oprea, senator și ministru, este implicat în scandaluri de corupție legate de afaceri de deșeuri. Declarațiile sale financiare și conexiunile cu firmele de deșeuri relevante sugerează o rețea complexă de corupție și evaziune fiscală. (aici)

Se reamintește că Asul de Trefla are în spate pe ministrul Radu Oprea? Ar fi de prisos.

Mai mult, Mureșan se laudă că a realizat un put forat pentru o deputată în curtea casei sale din Ploiești. Este demn de menționat că Florin Diaconu acționa ca șofer pentru această deputată, oferindu-i sprijin financiar lui Cătălin Mureșan. De asemenea, se susține că Asul de Trefla ar avea legături cu ministrul Radu Oprea, care se află sub suspiciunea de corupție și are conexiuni îngrijorătoare cu mafia deșeurilor. (aici)

Practici ilegale și nereguli în managementul deșeurilor

Dovezile indică manipularea și neîndeplinirea obligațiilor legale de către diverse firme de gestionare a deșeurilor. Aceste activități sunt permisive pentru că autoritățile nu intervin ferm, iar abuzurile continuă.

În ultimii ani, România s-a confruntat cu scandaluri de corupție, iar senatorul PSD Ștefan-Radu Oprea este implicat în acuzații grave, inclusiv împrumuturi substanțiale pentru afaceri care ridică semne de întrebare cu privire la integritatea sa. Asocierea sa cu compania Eco Burn, înființată împreună cu Mihail Ștefănescu, cunoscut sub numele de „Trefla”, amplifică suspiciunile legate de activitățile sale. Eco Burn a obținut contracte cu Consiliul Județean Prahova, dar a fost ulterior subiectul unei anchete penale în legătură cu compania Urban Electric, de asemenea deținută de Oprea și Ștefănescu, pentru acuzații de evaziune fiscală și spălare de bani. Aceasta sugerează faptul că există o rețea complexă de corupție în care abuzurile sunt frecvente, iar Mihail Ștefănescu folosește tactici de amenințare și șantaj pentru a controla licitațiile de mediu și a obține profituri din contractele publice.

SGR Returo, o altă firmă implicată în gestionarea deșeurilor, a fost acuzată de fraudă și nerespectarea obligațiilor de colectare a deșeurilor de ambalaj, fără intervenție eficientă din partea autorităților. Scandalul Sterileco, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase, a scos la iveală legături îngrijorătoare cu politicieni de rang înalt, inclusiv Radu Oprea, și a evidențiat nereguli grave în gestionarea deșeurilor medicale.

Recent, s-a anunțat că SC Urban Icim a fost implicată în arderea deșeurilor medicale, iar poliția din Prahova a ales să nu intervină, protejând astfel afacerile ilegale. Presiunile asupra spitalelor pentru a accepta contractele persistă, iar angajații sunt contactați în mod discret pentru a-i convinge să se conformeze.

Investigațiile recente au dezvăluit că firma lui Cătălin Mureșan colaborează cu politicieni și ofițeri de poliție pentru a-și menține afacerile ilegale. Aceasta întărește ideea unei colaborări între politicieni și interlopi. De asemenea, tragedia recentă a unui asociat al lui „Trefla” a scos la iveală discuții despre preluarea afacerilor sale, în ciuda declarațiilor anterioare de separare.

Mafia continuă să opereze subteran, cu implicarea arderii și îngropării deșeurilor medicale. Întrebările care se ridică în privința contractelor valide încheiate de SC Recop Recycling cu alte firme și activitățile raportate către APM Prahova devin tot mai presante, așteptându-se răspunsuri clare în fața acestor acuzații grave (aici).

Rolul Instituțiilor Statului

Se ridică întrebări întemeiate referitoare la colaborarea dintre APM, Garda Națională de Mediu și alte instituții sau dacă APM a raportat corect cantitățile de deșeuri gestionate. Aceasta ar putea indica o complicitate generalizată în gestionarea acestor activități ilegale.

Astfel, având în vedere că Florin Diaconu deține un rol important în această grupare de criminalitate economică și financiară organizată, se nasc următoarele întrebări:

Sunt valabile contractele încheiate de S.C. RECOP RECYCLING, coordonată de Cătălin Mureșan, cu alte firme? A transmis aceasta către APM Prahova evidența cantităților de deșeuri generate și colectate? Ce sesizări sau petiții referitoare la activitatea desfășurată de Recop a soluționat APM Prahova? Ce notificări a formulat APM Prahova în legătură cu activitatea Recop? A colaborat APM Prahova cu structura Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Prahova, adică a transmis Gărzii notificări referitoare la activitatea Recop? Care a fost motivul pentru care Recop a obținut viza anuală pentru autorizația de mediu, în condițiile în care au fost înregistrate reclamații legate de activitățile desfășurate de Recop (vizita pe amplasament)? Ce coduri de deșeuri a primit Recop prin autorizația de mediu, având în vedere că multe dintre aceste deșeuri sunt depozitate în condiții improprii? Ținând cont de tipurile de deșeuri periculoase colectate și generate la vizita pe amplasament a reprezentantului APM Prahova pentru acordarea deciziei de viză anuală, ce s-a consemnat în procesul verbal de verificare a amplasamentului? Recop deține contracte valabile pentru preluarea și valorificarea deșeurilor colectate și generate? Cele încheiate cu diverse societăți…

Concluzie

Situația din Prahova reflectă o problemă profundă de corupție și activități ilegale în domeniul gestionării deșeurilor. Relațiile strânse dintre politicieni, ofițeri de poliție corupți și indivizi implicați în mafia deșeurilor subliniază necesitatea unei intervenții urgente din partea autorităților pentru a proteja sănătatea publică și mediul. Vom reveni cu angajarile lui Florin Diaconu la APM cu dedicatie pentru PSD Prahova. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Penitenciarul Berceni, directorul Matei Valentin și legăturile intunecate cu afaceristul Mihai Tufan – Ziarul Incisiv de Prahova

Prahova Mea

Publicat

pe

Recent, situația din „Mafia deșeurilor” din Prahova a devenit din ce în ce mai alarmantă. Reamintim ca, pe fundalul politic, Florin Diaconu a revenit în funcția de conducere a Agenției pentru Protecția Mediului (APM) din Prahova începând cu 28 august 2021, având susținerea USR (aici).

 Structura infracțională și protecția institutională

Sub conducerea lui Diaconu, APM Prahova a manifestat comportamente clandestine, favorizând crearea unei rețele infracționale extinse, protejate de instituții de stat (aici), (aici), (aici), (aici), si (etc). Descoperirile recente indică o legătură strânsă între activitățile APM și interesele mafiote, arătând că deciziile neprofesionale servesc grupuri corupte mai degrabă decât binele public.

Sub conducerea sa, APM Prahova manifestă o formulă clandestină care a dus la crearea unei rețele infracționale extinse, având sprijinul sistemelor de protecție instituțională asigurate și securizate de la cele mai înalte niveluri. Luând în considerare noile sarcini date de conducerea de la București, se observă că deciziile luate sunt neconforme și neprofesionale, servind interesele unor grupuri mafiote.

Colaborarea cu grupările de criminalitate

Florin Diaconu este asociat cu indivizi suspectați de criminalitate economică, având întâlniri frecvente cu Cătălin Mureșan și alte figuri din mafia deșeurilor. Aceste întâlniri sugerează coordonarea unor acțiuni îndoielnice și campanii de denigrare menite să protejeze activitățile ilegale în domeniul deșeurilor.

Se încearcă ascunderea unor fapte prin intermediul unei dimensiuni avansate, iar structura mafiotă menționată a demarat o serie de activități care depășesc atribuțiile profesionale și de serviciu. Astfel, Florin Diaconu își petrece timpul la diferite cafenele, împreună cu diverse persoane din gruparea de criminalitate economică și financiară organizată pe care ziarul nostru o investighează de câțiva ani, acești indivizi fiind protejați de polițiști și magistrati corupți. Florin Diaconu îl însoțește aproape zilnic pe Cătălin Mureșan la întâlniri cu Asul de Trifla, C.S. și alții (probabil pentru a elabora o nouă campanie de denigrare, continuându-și activitățile ilegale în domeniul mafiei deșeurilor). Este necesară verificarea și a restaurantului Lacu Verde, care are legături cu Usurelu și vechea echipă de la Piritex.

Afacerea „Bomba Ecologică de la Pleașă”

Această afacere este exemplificată ca un caz emblematic al corupției și devierii proceselor legale. APM Prahova se află sub observarea autorităților, fiind acuzată că a emis autorizații fără a respecta procesul corect, în ciuda plângerilor legate de activitățile Recop Recycling SRL, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase (aici).

Amintim că povestea afacerii „Bomba ecologică de la Pleașă” este demnă de un film mafiot de la Hollywood. Datele acestei afaceri sunt explozive și implică mai mulți lideri din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Garda Națională de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Județean Prahova, și APM Prahova. „Mafia deșeurilor” reprezintă un nou fir roșu al Strategiei Naționale de Apărare a Țării, încadrarea fiind relevantă pentru siguranța națională.

Implicarea Poliției Corupte

Mureșan beneficiază de protecția unor ofițeri de poliție corupți care amenință concurenții și intervine în conflicte. Această colaborare dintre instituțiile statului și afacerile ilegale subliniază gravitatea problemei.

Recop Recycling SRL (CIF 31066129 J29/22/2013), situată pe Str. Fabricilor, 9, Pleașă, este o adevărată bombă ecologică care, în orice stat cu autorități funcționale, ar fi fost închisă de mult. Detalii obscure din viața miliardarului de carton Cătălin Mureșan indică faptul că acesta este „creierul” afacerilor cu deșeuri derulate de Recop Recycling SRL, firmă administrată de soția sa, Cătălin Mureșan, specializată în colectarea, transportul și procesarea deșeurilor periculoase.

Mai dezvăluim că Mureșan se laudă că i-a făcut un put forat unei deputate chiar în curtea casei din Ploiești? Ar fi de prisos. Și că Florin Diaconu făcea pe șoferul la această deputată și că îl sponsoriza cu bani pe Cătălin Mureșan? Tot de prisos ar fi. Mureșan a deținut anterior o altă societate, dar a ales să își desfășoare afacerile prin firma soției, deoarece este cercetat penal într-un dosar aflat în lucru la DNA. Protecția lui Mureșan este asigurată de „Nasicul de la Mașcati”, un ofițer din IPJ Prahova, și de alți ofițeri din structurile de investigare.

Aceste persoane amenință oamenii de afaceri concurenți și intervin în conflictele lui Mureșan, demonstrând implicarea directă a poliției.

Sa mai reamintim de accidentarea pe trecerea de pietoni a unei persoane, pe strada Praga din Ploiesti? Ar fi de prisos cu toate ca si de data aceasta ziarul Incisiv de Prahova a avut dreptate (aici). dosarul va zace la politie si va fi ingropat la parchet.

Conexiuni politice compromise

Radu Oprea, senator și ministru, este implicat în scandaluri de corupție legate de afaceri de deșeuri. Declarațiile sale financiare și conexiunile cu firmele de deșeuri relevante sugerează o rețea complexă de corupție și evaziune fiscală. (aici)

Se reamintește că Asul de Trefla are în spate pe ministrul Radu Oprea? Ar fi de prisos.

Mai mult, Mureșan se laudă că a realizat un put forat pentru o deputată în curtea casei sale din Ploiești. Este demn de menționat că Florin Diaconu acționa ca șofer pentru această deputată, oferindu-i sprijin financiar lui Cătălin Mureșan. De asemenea, se susține că Asul de Trefla ar avea legături cu ministrul Radu Oprea, care se află sub suspiciunea de corupție și are conexiuni îngrijorătoare cu mafia deșeurilor. (aici)

Practici ilegale și nereguli în managementul deșeurilor

Dovezile indică manipularea și neîndeplinirea obligațiilor legale de către diverse firme de gestionare a deșeurilor. Aceste activități sunt permisive pentru că autoritățile nu intervin ferm, iar abuzurile continuă.

În ultimii ani, România s-a confruntat cu scandaluri de corupție, iar senatorul PSD Ștefan-Radu Oprea este implicat în acuzații grave, inclusiv împrumuturi substanțiale pentru afaceri care ridică semne de întrebare cu privire la integritatea sa. Asocierea sa cu compania Eco Burn, înființată împreună cu Mihail Ștefănescu, cunoscut sub numele de „Trefla”, amplifică suspiciunile legate de activitățile sale. Eco Burn a obținut contracte cu Consiliul Județean Prahova, dar a fost ulterior subiectul unei anchete penale în legătură cu compania Urban Electric, de asemenea deținută de Oprea și Ștefănescu, pentru acuzații de evaziune fiscală și spălare de bani. Aceasta sugerează faptul că există o rețea complexă de corupție în care abuzurile sunt frecvente, iar Mihail Ștefănescu folosește tactici de amenințare și șantaj pentru a controla licitațiile de mediu și a obține profituri din contractele publice.

SGR Returo, o altă firmă implicată în gestionarea deșeurilor, a fost acuzată de fraudă și nerespectarea obligațiilor de colectare a deșeurilor de ambalaj, fără intervenție eficientă din partea autorităților. Scandalul Sterileco, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor periculoase, a scos la iveală legături îngrijorătoare cu politicieni de rang înalt, inclusiv Radu Oprea, și a evidențiat nereguli grave în gestionarea deșeurilor medicale.

Recent, s-a anunțat că SC Urban Icim a fost implicată în arderea deșeurilor medicale, iar poliția din Prahova a ales să nu intervină, protejând astfel afacerile ilegale. Presiunile asupra spitalelor pentru a accepta contractele persistă, iar angajații sunt contactați în mod discret pentru a-i convinge să se conformeze.

Investigațiile recente au dezvăluit că firma lui Cătălin Mureșan colaborează cu politicieni și ofițeri de poliție pentru a-și menține afacerile ilegale. Aceasta întărește ideea unei colaborări între politicieni și interlopi. De asemenea, tragedia recentă a unui asociat al lui „Trefla” a scos la iveală discuții despre preluarea afacerilor sale, în ciuda declarațiilor anterioare de separare.

Mafia continuă să opereze subteran, cu implicarea arderii și îngropării deșeurilor medicale. Întrebările care se ridică în privința contractelor valide încheiate de SC Recop Recycling cu alte firme și activitățile raportate către APM Prahova devin tot mai presante, așteptându-se răspunsuri clare în fața acestor acuzații grave (aici).

Rolul Instituțiilor Statului

Se ridică întrebări întemeiate referitoare la colaborarea dintre APM, Garda Națională de Mediu și alte instituții sau dacă APM a raportat corect cantitățile de deșeuri gestionate. Aceasta ar putea indica o complicitate generalizată în gestionarea acestor activități ilegale.

Astfel, având în vedere că Florin Diaconu deține un rol important în această grupare de criminalitate economică și financiară organizată, se nasc următoarele întrebări:

Sunt valabile contractele încheiate de S.C. RECOP RECYCLING, coordonată de Cătălin Mureșan, cu alte firme? A transmis aceasta către APM Prahova evidența cantităților de deșeuri generate și colectate? Ce sesizări sau petiții referitoare la activitatea desfășurată de Recop a soluționat APM Prahova? Ce notificări a formulat APM Prahova în legătură cu activitatea Recop? A colaborat APM Prahova cu structura Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Prahova, adică a transmis Gărzii notificări referitoare la activitatea Recop? Care a fost motivul pentru care Recop a obținut viza anuală pentru autorizația de mediu, în condițiile în care au fost înregistrate reclamații legate de activitățile desfășurate de Recop (vizita pe amplasament)? Ce coduri de deșeuri a primit Recop prin autorizația de mediu, având în vedere că multe dintre aceste deșeuri sunt depozitate în condiții improprii? Ținând cont de tipurile de deșeuri periculoase colectate și generate la vizita pe amplasament a reprezentantului APM Prahova pentru acordarea deciziei de viză anuală, ce s-a consemnat în procesul verbal de verificare a amplasamentului? Recop deține contracte valabile pentru preluarea și valorificarea deșeurilor colectate și generate? Cele încheiate cu diverse societăți…

Concluzie

Situația din Prahova reflectă o problemă profundă de corupție și activități ilegale în domeniul gestionării deșeurilor. Relațiile strânse dintre politicieni, ofițeri de poliție corupți și indivizi implicați în mafia deșeurilor subliniază necesitatea unei intervenții urgente din partea autorităților pentru a proteja sănătatea publică și mediul. Vom reveni cu angajarile lui Florin Diaconu la APM cu dedicatie pentru PSD Prahova. (Cristina T.).

Citeste in continuare
Advertisement


Ultimile Noutăți din Prahova

Social8 ore inainte

Cum va transforma Ceara Epilat Roial Titan Roz experienta de epilat

Roial Ceara Epilat Titan Roz a devenit rapid un favorit printre persoanele care doresc sa se bucure de o epilare...

Social2 zile inainte

De ce un service de calculatoare este esențial

Într-o lume în care tehnologia joacă un rol crucial în viața de zi cu zi, funcționarea optimă a calculatoarelor este...

administrare roviniete parc auto administrare roviniete parc auto
Afaceri4 zile inainte

Rovinieta Online  – avantaje pentru companii

Companiile care aleg să cumpere rovinieta online se bucură în ziua de azi cu câteva avantaje aduse în prim plan...

SocialO săptămână inainte

Cafeaua Artizanală – Plăcerea Fină a Aromelor Naturale

Cafeaua reprezintă pentru mulți dintre noi un ritual zilnic, iar calitatea băuturii joacă un rol esențial în experiența gustativă și...

SocialO săptămână inainte

Baloanele Elementul Cheie pentru o Atmosfera de Neuitat

Baloanele sunt accesorii esențiale în orice petrecere sau eveniment special. Indiferent de ocazie, acestea aduc o notă de bucurie și...

figurine 3d personalizate figurine 3d personalizate
Social2 săptămâni inainte

Figurine 3D personalizate: De la concept la realitate în miniatură

În ultimii ani, figurinele 3D personalizate au devenit foarte populare. Capacitatea de a crea o versiune miniaturală personalizată a ta,...

Lazăr Ion Marian Lazăr Ion Marian
Social2 săptămâni inainte

Surpriză în politica Vâlceană! Deputatul Lazăr Ion Marian a demisionat din USR şi s-a înscris în PNL!

Politica Vâlceană a avut parte de o surpriză odată cu începutul noii sesiuni parlamentare atunci când Deputatul Lazăr Ion Marian...

Test poligraf Test poligraf
Social2 săptămâni inainte

Test poligraf în strategia pentru apărarea legală: Sfaturi pentru avocați

În România, discuțiile în jurul testelor poligraf rămân adesea controversate și insuficient clarificate, atât în rândul populației generale, cât și...

Eveniment3 săptămâni inainte

Quickmobile.ro aduce ambele versiuni ale iPhone 16: WORLD și EU – Precomenzi disponibile acum cu 3 ani de garanție inclusă!

Quickmobile.ro își consolidează poziția de lider pe piața dispozitivelor tech premium din România prin aducerea în exclusivitate a noii serii...

Eveniment3 săptămâni inainte

Navitel: Lansarea noilor transmitatoare FM de ultimă generație

Navitel, lider global în furnizarea de soluții inovatoare pentru navigație și tehnologii pentru mașini, anunță cu entuziasm lansarea unei noi...

Administrație locală4 săptămâni inainte

Primul spot de prezidențiabil al lui Nicolae Ciucă

Nicolae Ciucă dezvăluie coperta cărții sale printr-un clip! Ciucă și-a lansat clip despre cariera militară. Pentru prima oară Ciucă difuzează...

Test poligraf Test poligraf
Social1 lună inainte

Test poligraf la angajare? DA, un instrument tot mai folosit de marile companii

În ultimii ani, companiile s-au confruntat cu provocări tot mai complexe în procesul de recrutare și selecție a angajaților. Pe...

verificare rovinieta online verificare rovinieta online
Afaceri1 lună inainte

Cum scapi legal de amenda rovinieta?  

CNAIR reușește an de an să „premieze” foarte mulți șoferi în România cu o veritabilă amendă rovinietă, în valoare minimă...

Social2 luni inainte

Costurile pentru tractări auto explicate: ce trebuie să știi despre tarife și servicii

Când te confrunți cu o defecțiune auto sau un accident, ultima grijă ar trebui să fie confuzia legată de costurile...

Eveniment2 luni inainte

#HONORtheChallenger: O mișcare virală pe social media, susținută de sportivi, aduce în prim-plan provocările persoanelor cu ALS

#HONORtheChallenger explorează potențialul Multimodal AI în sprijinirea persoanelor cu mobilitate redusă. [București, România – 14 august, 2024] O provocare virală pe...

Social2 luni inainte

Loviștea: Tradiție și calitate din inima Vâlcii

Fondată în 1998, „Loviștea” este o afacere de familie ce și-a început povestea în comuna Perișani, județul Vâlcea. Cu rădăcini...

Eveniment2 luni inainte

Noile laptopuri Acer Swift 14 AI sunt disponibile în România

Noile Acer Swift 14 AI, cu performanțe și autonomie excepționale și echipate cu unele din cele mai rapide și eficiente...

Eveniment2 luni inainte

Noul flagship NAVITEL R99 4K – Camera de bord care revoluționează prin design și funcționalități

Navitel, o companie foarte importantă în furnizarea de soluții auto inteligente, anunță cu mândrie lansarea celui mai nou produs din...

Știrile Săptămânii