În apropierea Paștelui, una dintre perioadele din an în care masa în familie capătă o semnificație aparte, Agricola Internațional lansează studiul „Mesele în familie la români”, care arată că pentru români, mesele luate împreună sunt asociate cu alegeri alimentare mai bune, timp de calitate petrecut cu cei apropiați și mai multă grijă față de familie. Potrivit datelor, aproape 71% dintre respondenți spun că au o alimentație mai bună atunci când iau masa cu familia, iar peste 84% cred că mesele împreună contribuie la formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase pe termen lung.

Conform cercetării realizate în perioada 20-31 martie 2026, masa în familie rămâne un obicei prezent în viața multor români. Peste jumătate dintre respondenți (53,53%) spun că mănâncă zilnic împreună cu familia, iar aproape un sfert (24,64%) fac acest lucru de câteva ori pe săptămână. La polul opus, 14,86% declară că mesele împreună se întâmplă rar sau aproape niciodată, semn că acest ritual este tot mai des pus sub presiunea ritmului cotidian.

Cel mai adesea, familiile din România se reunesc la cină, indicată de 51,56% dintre respondenți drept principalul moment al mesei luate împreună. Alți 24,32% menționează prânzul, iar doar 5,82% micul dejun. Datele sugerează că pentru cei mai mulți români, masa în familie rămâne momentul de reîntâlnire de la finalul zilei, atunci când membrii familiei reușesc să se reconecteze în jurul aceleiași mese.

„Studiul Agricola confirmă un lucru important, și anume că tradiția mesei luate în familie rămâne mai puternică decât ritmul impus de viața modernă. Chiar dacă programele diferite, oboseala și presiunea cotidiană fac tot mai greu de păstrat acest obicei, românii continuă să îl asocieze cu o alimentație mai bună și cu timp de calitate petrecut alături de cei dragi. Ne bucură mai ales faptul că aproape 80% dintre respondenți consideră important ca produsele să poată fi preparate împreună cu familia, inclusiv cu cei mici. Astfel, aceștia învață mai ușor ce înseamnă alegerile alimentare bune, își formează obiceiuri sănătoase pe termen lung și se conectează firesc la viața de familie.”, a declarat Cristian Călin, Managerul de Relații Publice și Comunicare al Grupului Agricola. 

Programul diferit al membrilor familiei, principalul obstacol în calea meselor luate împreună

Deși mesele în familie sunt asociate cu beneficii clare pentru alimentație și relațiile dintre membrii familiei, studiul surprinde și dificultățile care stau în calea acestui obicei. Astfel, 74,43% dintre respondenți spun că principalul obstacol este programul diferit al membrilor familiei, urmat de preferințele alimentare diferite, oboseala și lipsa timpului pentru gătit. Cu alte cuvinte, problema nu este lipsa dorinței de a mânca împreună, ci faptul că viețile tot mai aglomerate sunt din ce în ce mai greu de sincronizat.

Acest ritm de viață influențează și felul în care românii își percep alimentația. Peste 75% dintre respondenți (75,47%) consideră că stilul actual de viață afectează calitatea alimentației familiei lor. În acest context, masa în familie capătă o valoare suplimentară, devenind nu doar o rutină zilnică, ci și un reper de echilibru, grijă și apropiere.

„Masa în familie nu este doar un context de dezvoltare a bunelor obiceiuri alimentare, ci un mecanism psihologic complex care susține reglarea emoțională, relațiile și dezvoltarea sănătoasă a copiilor. A mânca devine un ritual care aduce multă predictibilitate și siguranță în familie, cu consecințe pozitive pentru reglarea stresului și a altor emoții dificile. Acest tip de interacțiune repetitivă, întărește sentimentul de apartenență și siguranță relațională. Conversațiile informale din timpul mesei sunt un context natural de conectare, în care se construiesc relații mai apropiate și mai stabile între părinți și copii. De asemenea, mesele sunt un „micro-laborator social”, în care copiii învață să asculte, să își aștepte rândul, să exprime opinii și să observe emoțiile și comportamentele celorlați. Astfel, masa împreună contribuie la dezvoltarea empatiei, a abilităților de comunicare și a autoreglării comportamentale. Cercetările longitudinale[1] arată corelații între mesele regulate în familie, caracterizate de conversații calde, fără mesaje de critică și niveluri mai scăzute de depresie și anxietate, comportamente de risc reduse și imagine de sine mai stabilă.”, Diana Stănculeanu, Specialist în educație parentală, Psihoterapeut.

Mâncarea gătită acasă rămâne standardul de referință pentru o alimentație sănătoasă

Studiul arată și că mâncarea gătită acasă continuă să fie percepută drept cea mai bună opțiune pentru mesele în familie. Astfel, 92,51% dintre respondenți spun că mesele gătite acasă sunt mai sănătoase decât cele comandate. Atunci când aleg produse rapide pentru masa în familie, românii apreciază în primul rând ingredientele naturale, gustul apropiat de mâncarea gătită acasă, timpul scurt de preparare și prețul accesibil.

O masă reușită în familie nu înseamnă însă doar mâncare bună, ci și felul în care acel timp este trăit împreună. 64,45% dintre respondenți pun pe primul loc calitatea alimentației, iar 61,02% vorbesc despre timpul petrecut împreună, fără a fi grăbiți. Masa în familie rămâne astfel spațiul în care grija se vede atât în ceea ce pui pe masă, cât și în disponibilitatea de a fi prezent alături de cei apropiați.

*Studiul „Mesele în familie la români” a fost realizat cu ajutorul platformei iVox Research, în perioada 20-31 martie 2026, pe un eșantion de 1.121 de respondenți adulți din România.

[1] Fulkerson, J. A., et al. (2010). Family meals and adolescent emotional well-being: findings from Project EAT. Journal of Adolescent Health. Eisenberg, M. E., Olson, R. E., Neumark-Sztainer, D., Story, M., & Bearinger, L. H. (2004). Correlations between family meals and psychosocial well-being among adolescents. Archives of Pediatrics & Adolescent Medicine, 158(8), 792–796.

Eisenberg, M. E., et al. (2008). Family meals and substance use: is there a long-term protective association? Journal of Adolescent Health.

Larson, N. I., Fulkerson, J. A., Story, M., & Neumark-Sztainer, D. (2013). Shared meals among young adults are associated with better diet quality and predicted by family meal patterns during adolescence. Public Health Nutrition.

În mediul comercial și logistic, ambalajele din carton sunt utilizate constant și generează volume semnificative de deșeuri. Fie că este vorba despre depozite, magazine sau companii de distribuție, aceste materiale se acumulează rapid și pot afecta organizarea spațiului de lucru.

Gestionarea eficientă a cartonului devine astfel o componentă importantă a activităților zilnice.

Importanța colectării organizate

Cartonul este un material reciclabil, însă pentru a putea fi reutilizat eficient, trebuie colectat separat și depozitat corespunzător.

Integrarea unui sistem de colectare carton permite gestionarea organizată a acestor materiale și evitarea acumulărilor necontrolate.

Această abordare contribuie la menținerea unui spațiu de lucru funcțional.

Domenii cu volum ridicat de carton

Cantitățile de carton sunt semnificative în mai multe domenii:

• retail și comerț online
• depozite logistice
• distribuție
• producție
• activități administrative

În aceste medii, colectarea organizată devine o necesitate.

Impactul asupra spațiului de lucru

Ambalajele din carton sunt voluminoase și se acumulează rapid. Depozitarea necontrolată reduce spațiul disponibil și îngreunează desfășurarea activităților.

Prin colectare constantă, spațiul rămâne liber, iar activitatea se desfășoară fără întreruperi.

Integrarea în procesele interne

Companiile eficiente includ gestionarea deșeurilor în procesele lor interne. Cartonul este colectat periodic, fără a afecta activitatea principală.

Această organizare contribuie la:

• menținerea ordinii
• optimizarea spațiului
• reducerea timpilor de manipulare
• eficientizarea activităților

Adaptarea la mediul urban

În orașe precum Bucureștiul, unde activitatea este intensă, organizarea eficientă devine esențială. Colectarea cartonului contribuie la menținerea unui spațiu funcțional și bine structurat.

O practică necesară în activitățile moderne

Pe măsură ce volumul de ambalaje crește, colectarea eficientă a cartonului devine o practică standard. Aceasta contribuie la desfășurarea activităților în condiții optime.

În proiectele de construcții și renovare, gestionarea materialelor rezultate este o etapă esențială pentru menținerea unui ritm eficient de lucru. Molozul se acumulează rapid și poate influența desfășurarea activităților dacă nu este eliminat constant.

Într-un oraș precum Bucureștiul, unde spațiul este limitat și activitatea este intensă, organizarea eficientă devine o necesitate practică.

Importanța evacuării constante a molozului

Materialele provenite din demolări – beton, cărămidă, tencuială sau alte resturi – ocupă rapid spațiul disponibil și pot crea dificultăți în desfășurarea lucrărilor.

Utilizarea unor servicii de transport moloz Bucuresti permite integrarea acestei etape în fluxul de lucru, fără a afecta activitatea echipelor.

Eliminarea constantă a deșeurilor contribuie la menținerea unui spațiu organizat.

Organizarea eficientă a șantierului

Un șantier bine organizat este esențial pentru desfășurarea lucrărilor în condiții optime. Depozitarea necontrolată a molozului reduce spațiul disponibil și îngreunează accesul.

Prin evacuarea constantă a materialelor, se asigură:

• menținerea ordinii
• utilizarea eficientă a spațiului
• desfășurarea fluentă a activităților
• reducerea riscurilor operaționale

Această organizare contribuie direct la productivitate.

Tipuri de deșeuri rezultate

În urma lucrărilor pot rezulta mai multe tipuri de materiale:

• beton și elemente structurale
• cărămidă și materiale ceramice
• tencuială și mortar
• gips-carton
• materiale mixte

Acestea necesită soluții eficiente pentru transport și eliminare.

Integrarea în procesele moderne

În proiectele actuale, gestionarea deșeurilor este inclusă în planificarea lucrărilor. Eliminarea constantă a materialelor permite menținerea unui ritm stabil.

Această abordare contribuie la:

• optimizarea activităților
• reducerea timpilor pierduți
• menținerea unui spațiu funcțional
• evitarea blocajelor

Adaptarea la mediul urban

În București, lucrările sunt desfășurate frecvent în zone aglomerate, unde accesul este limitat. Aceste condiții impun soluții rapide și eficiente pentru evacuarea deșeurilor.

Transportul organizat al molozului permite desfășurarea lucrărilor fără a afecta activitatea din jur.

O etapă esențială în construcții

Gestionarea eficientă a molozului contribuie la desfășurarea lucrărilor în condiții optime și la utilizarea eficientă a spațiului.