Connect with us

Exclusiv

“TEPE” marca “Telekom Romania” – Ziarul Incisiv de Prahova

Prahova Mea

Publicat

pe

Motto: “Exista o categorie speciala de surzi: aceia care nu vor sa auda decat ce spun ei”

Scriam in articolul anterior ca pagubitii FNI s-au constituit in asociatii non-profit pentru a-si apara mai eficient si unitar/coerent drepturile.

Una dintre aceste asociatii a luat fiinta la Ploiesti, ASOCIATIA PAGUBITILOR FNI – PROCES PENAL PLOIESTI, cu sediul in str. Pinului nr. 6 (e-mail: asociatiapagubitilorfniploiesti@yahoo.ro), reprezentata legal de dl. STANCIU MISU – presedinte, dl. MANDRICEL ION – vicepresedinte si d-na BODOIU VICTORIA – contabil, cu un nr. de cca. 700 membri.

Cu modestele sale posibilitati si avand la dispozitie o gama extrem de redusa de mijloace (identificarea avocatilor care sa-i reprezinte, a executorilor judecatoresti obligatoriu din Bucuresti, sub aspectul competentei teritoriale si adresarea de memorii si petitii autoritatilor competente pentru a explica argumentat si a atrage atentia asupra problematicii grave in care se afla de aproape 8 ani pagubitii FNI), asociatia s-a zbatut zadarnic pentru casigarea drepturilor legitime castigate definitiv prin Sentinta penala nr. 423/20.03.2007 pronuntata in dosarul nr. 24632/3/2006 de Tribunalul Bucuresti, Sectia a II-a penala, Decizia nr. 164A din 18 iunie 2008 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala si pentru cauze cu minori si de familie si Decizia penala nr. 2098/04.06.2009, pronuntata in recurs in dosarul cu nr. unic  24632/3/2006 de de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Cu un titlu executoriu legal, valabil si cu creantele certe, lichide si exigibile, in anul 2011, membrii asociatiei, regasiti printre cei aproximativ 10.000 de pagubiti din Romania, au pasit pe calea executarii silite a debitoarei CNVM, in prezent AAAS, obtinand incuviintarea inceperii executarii silite in formele/modalitatile prevazute de C. proc. civ.

Din acel moment a inceput un nou calvar, generat si sustinut chiar de Guvernul Romaniei, la cererile/interventiile CNVM/AAAS, doua fiind modalitatile abuzive prin care statul blocheaza punerea in executare a unui titlu executoriu si nu respecta hotararile definitive ale instantelor judecatoresti:

  1. Guvernul se contazice cu AAAS in privinta alocarii fondurilor de la buget destinati despagubirii pagubitilor FNI in baza titlului executoriu, care au castigat definitiv si irevocabil, Executivul sustinand ca, anual, prevede in buget sume de bani in acest sens, AAAS din contra, ca nu are, desi, de ex., in 2014, AAAS a inregistrat venituri de 977,29 milioane lei, incheind anul cu un excedent de 924 milioane lei. Refuzul autoritatilor de a aloca sumele necesare platii debitului, ori de a le avea dar a le deturna de la capitolul bugetar avand aceasta destinatie, constituie, conform CEDO, si o atingere adusa dreptului prevazut de art. I Protocolul I, iar statul nu poate sa refuze, sa omita sau sa intarzie intr-un mod nerezonabil executarea unor hotarari irevocabile, lipsa fondurilor nefiind un motiv justificat pentru intarziere.
  2. Pentru a-i zapaci complet pe creditori si a le da dureri de cap si prilej de controverse profesionale avocatilor si executorilor judecatoresti, precum si pentru a provoca deruta printre judecatori, Guvernul a reorganizat, tranformat, comasat, absorbit etc. in mod repetat pe debitoarea initiala din hotararea penala, adica pe CNVM, in alte institutii ale statului (AVAS, AVAB, AAAS), ba pe AAAS a infiintat-o printr-un act normativ (OUG nr. 93/2012) al carui titlu nu are nicio legatura cu aceasta, denumirea ordonantei fiind „privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii de Supraveghere Financiara – ASF”. Astfel, a necesitat efort si putere de persuasiune pentru a convinge instantele care este adevarata debitoare, respectiv ca noua entitate care tot aparea in timp, era succesoarea in drepturi si obligatii a celeilalte reorganizate/absorbite/desfiintate etc., astfel ca trebuia sa-i preia si procedura de executare silita in stadiul in care se afla la data intrarii in vigoare a actului normativ de infiintare.
  3. Guvernul emite acte normative (OG si OUG, a doua categorie fiind aprobata de Parlament) care blocheaza executarea debitoarei. Cu privire la aceasta practica, sunt multe de spus, existand o multitudine de acte normative succesive ale Executivului care, fie exclud anumite categorii de venituri ale AAAS de la executare, fie instituie interdictii de a se trece la executarea silita a debitoarei, prorogand (amanand) abuziv, potrivit propriului interes, de fiecare data, termenul de incepere a acesteia. Dezvoltarea acestui aspect ar implica un text greoi, tehnic, cu multiple elemente de tehnica legislativa si explicarea semantici terminologiilor / sintagmelor juridice, inaccesibil stimatilor nostri cititori care nu au, toti, pregatirea profesionala de specialitate.

De aceea, vom incerca sa consemnam doar sinteza: in realitate, textele legale amintite nu fac altceva decat sa acopere, printr-un cadru legislativ inadecvat, refuzul autoritatii de a se conforma imediat si de buna voie unui titlu executoriu, aflandu-se pe o pretinsa pozitie de superioritate fata de orice alta persoana debitoare.

Pentru a asigura o minima concretete afirmatiei de mai sus, va spunem ca cel mai uzitat act normativ, invocat obsesiv repetitiv, pana la saturatie, de AAAS in apararea sa este  OG nr. 22/2002, pe care o utilizeaza ca pe un panaceu juridic universal, bun la rezolvarea oricarei probleme pe care considera ca o vatama in interese si a a ajuns un fel de argumentum ad nauseam dupa trecerea a peste 10 (zece ani) de cand creditorii au titlu executoriu si debitoarea refuza plata, opunandu-le acest act normativ contrar legislatiei europene si jurisprudentei CEDO.

In cadrul legislativ actual, OG nr. 22/2002 reglementeaza executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii. Acest act normativ este contrar legislatiei europene. Creantele stabilite prin titluri executorii in sarcina institutiilor si autoritatilor publice se achita din sumele aprobate cu aceasta destinatie prin bugetele acestora sau, dupa caz, de la titlurile de cheltuieli la care se incadreaza obligatia de plata respectiva, iar in masura in care “executarea creantei stabilite prin titluri executorii nu incepe sau continua din cauza lipsei de fonduri, institutia debitoare este obligata ca, in termen de 6 luni, sa faca demersurile necesare pentru a-si indeplini obligatia de plata. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somatia de plata comunicata de organul competent de executare, la cererea creditorului” (art. 2 din O.G. nr. 2/2001). In fine, legiuitorul a prevazut in art. 3 al actului normativ in discutie ca “In cazul in care institutiile publice nu isi indeplinesc obligatia de plata in termenul prevazut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executarii silite potrivit Codului de procedura civila si/sau potrivit altor dispozitii legale aplicabile in materie”.

In primul rand, s-a instituit termenul de 6 luni in care poate fi indestulata creanta creditorului pe seama institutiei publice debitoare exclusiv in ipoteza in care “executarea creantei stabilite prin titluri executorii nu incepe sau continua din cauza lipsei de fonduri”; prin urmare, termenul in discutie nu isi gaseste aplicabilitatea in cazul tuturor creantelor care izvorasc din titluri executorii si cu privire la orice institutie publica ci, eventual, in ipoteza in care debitoarea face dovada certa a lipsei de fonduri (ceea ce, in practica, nu se intampla niciodata).

De altfel, instituirea termenului de 6 luni nu reprezinta altceva decat o modalitate legislativa, indirecta, de sustragere a institutiilor publice de la plata creantelor izvorate din titluri executorii in conditiile in care, daca s-ar merge pe rationamentul legiuitorului, ar exista intotdeauna garantia ca, in decurs de 6 luni de zile, termen care curge pentru fiecare titlu executoriu in parte de la momentul primirii somatiei de plata, toate institutiile publice vor avea bugetul alimentat astfel incat sa fie satisfacute creantele creditorilor (si aceasta o ipoteza teoretica si iluzorie).

Sustinerile AAAS (regasite in toate raspunsurile la memoriile si petitiile pe care le-am enumerat mai jos), potrivit carora nu poate efectua decat acele cheltuieli care au fost prevazute in bugetul propriu de venituri si cheltuieli, buget aprobat prin hotarare a Guvernului, sumele preluate de la CNVM nefiind prevazute in bugetul sau, nu pot fi primite avand in vedere ca obligatia ce incumba acesteia – preluata de la CNVM prin subrogare in drepturi si obligatii conform Legii nr. 113/26.04.2013[1] – nu poate fi conditionata de existenta fondurilor alocate in acest sens de stat. Daca s-ar da eficienta acestor sustineri, ar insemna sa se accepte ca obligatia ce incumba acesteia ar fi una potestativa pura, fiind afectata de o conditie care depinde perpetuu si in exclusivitate de vointa debitoarei, ceea ce este inadmisibil.

In mod constant, CEDO a statuat, chiar si in Decizia de inadmisibilitate din data de 8 ianuarie 2013 (cererea nr. 48006/11a pagubitilor FNI): “Totuşi, Curtea a reamintit faptul că nu va accepta ca o autoritate publică să invoce lipsa resurselor financiare pentru a se opune executării obligaţiei de plată decurgând din hotărârile judecătoreşti. A constatat cu satisfacţie că instanţele naţionale nu au acceptat un asemenea motiv invocat de debitoare în cadrul contestaţiei la executare. Mai departe, Curtea a notat că restricţiile privind plata creanţelor, adoptate prin măsuri legislative pertinente în temeiul O.U.G. nr. 4/2011 şi al Legii nr. 116/2011, sunt temporare.

Or, astazi, dupa 10 ani, reglementarile in materie numai „temporare” nu  mai pot fi!

Concret, raportat la hotararea pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Sandor vs. Romania, instantele din Romania (majoritatea, nu toate!) au constatat ca dispozitiile art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 110/2007, care instituie acel termen de 6 luni in favoarea debitorului institutie publica, pentru a-si indeplini obligatia de plata, termen in care debitorul nu poate fi supus executarii silite, chiar conditionat de probarea lipsei fondurilor alocate pentru executarea obligatiei de plata, constituie o incalcare a dreptului creditorului la un proces echitabil, contrara prevederilor art. 6 alin. 1 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.

Drept urmare, constatand existenta unui conflict intre dispozitiile nationale si normele juridice europene, in baza art. 11 si 20, alin. 2 din Constitutie, avand in vedere forta supralegislativa a tratatelor internationale in materia drepturilor omului in dreptul intern, cvasi-majoritatea completelor de judecata investite cu solutionarea contestatiilor la executare introduse de AAAS (la fond sau in recurs), au inlaturat de la aplicare dispozitiile din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 110/2007.

Alte instante au avut alte considerente, astfel ca asa se explica – printre alte motive – de ce unii au castigat, iar altii au pierdut procesele cu CNVM/AVAB/AVAS/AAAS, desi obiectul cauzelor era similar.

Pe de alta parte, dar in aceeasi ordine de idei, conducerea Asociatiei ne-a informat ca, deoarece – dupa 13 ani de procese – nu a mai identificat solutii juridice pentru a obtine banii castigati in instante (chiar unii terti popriti refuzand, la randul lor, amenintati de CNVM/AAAS, sa ii execute conturile din Trezorerie si din bancile comerciale unde le au deschise), a apelat la o campanie sustinuta de a incunostiinta, atentiona si sensibiliza, prin memorii si petitii, autoritatile si institutiile/organele competente ale statului roman, solicitandu-le, argumentat, legal, legitim si procedural, in functie de competentele fiecareia/fiecaruia sa deblocheze situatia complet anormala, contrara principiilor statului de drept, determinand, in final, inceperea platilor cu titlu de despagubiri.

Astfel, asociatia s-a adresat:

– Presedintelui Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, la aceea data (nr. 687/08/04.2013);

– Prim-ministrului Victor Ponta, la aceea data (nr. 2230/21.10.2013, nr. 03/06/2014, nr. 1/26.09.2014 si o notificare din martie 2015, depusa direct);

– AAAS Bucuresti (nr. R/7555/09.03.2015);

– Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publica a Municipiului Bucuresti (42796/30.04.2015);

– Presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis (nr. 4/21.05.2015);

– Ambasadei SUA la Bucuresti pe 03.12.2015;

– Prim-ministrului Dacian Ciolos, la aceea data (nr. 4/03.12.2015);

– Institutiei Prefectului Judetului Prahova (3545/L106/24.02.2016.

Nici aici nu vom detalia istoria fiecarui demers in parte si nici continutul fiecarui raspuns (daca l-a primit, deoarece nu toti cei sesizati de Asociatie au catadicsit sa-si asume un punct de vedere propriu), ci vom consemna ideile principale care le-am desprins noi din citirea tuturor memoriilor si raspunsurilor puse la dispozitie:

– AAAS a raspuns cu arhicunoscutele alegatii stiute de atatia ani din contestatiile, intampinarile si recursurile sale depuse la dosarele in care pagubitii se judeca; asadar, nicio noutate!

– majoritatea autoritatilor/organelor sesizate    s-au derobat instantaneu de orice obligatie si complicatie si au transmis petitiile, in tembelul obicei romanesc, chiar institutiei reclamate/incriminate, in loc sa faca propriile verificari / cercetari, sa o traga la raspundere pentru situatia grava creata, care treneaza de ani de zile si nemultumeste zeci de mii de cetateni romani (includem aici si membrii familiilor pagubitilor) si/sau sa-si puna capul la contributie sa gaseasca o solutie, astfel ca ASOCIATIA PAGUBITILOR FNI – PROCES PENAL PLOIESTI s-a trezit cu raspunsul „standard” tot de la … AAAS!;

– una din petitiile adresate prim-ministrului Romaniei a fost directionata la … Ministerul Economiei, Comertului si Turismului (sic!);

– cea adresata Presedintelui Romaniei, a fost trimisa la „Cancelaria Primului-ministru”.

Cazul nu face decat sa confirme ca neasumarea responsabilitatilor, lipsa de seriozitate si de respect pentru cetatean, sunt endemice in Romania zilelor noastre, iar ping-pong-ul cu reclamatiile tinde sa devina sport national.

Concluzii: Pe undeva, este si explicabil (dar nu si normal si moral, iar in unele cazuri poate ca nu este nici legal), sa nu fie bani la buget, atata timp cand:

Guvernul

– aloca sute de milioane de euro ANRP in vederea acordarii despagubirilor conform legii, valorii reale de despagubire si potrivit unei ordini de prioritati, si conducerea instititiei, Comisia de Evaluare a Despagubirilor, le acorda clientelei de partid, acolitilor si altor rechini imobiliari cu conexiuni in spatiul politic.

Administratia Prezidentiala cheltuie sute de milioane de euro pentru:

– reconditionarea / modernizarea resedintei Presedintelui;

– pentru avioane (la propriu), in scopul dotarii flotilei prezidentiale;

– pentru schimbarea sistemului de irigatii al Gradinii Palatului Cotroceni si pentru hrana animalelor;

– pentru vacantele si deplasarile repetate si indelungate ale familiei prezidentiale (una dintre ele la Washington ca sa asiste la ‘Festivalul Cireșilor Înfloriți’ și nu a avut timp de chestiuni plictisitoare și inutile cum a făcut, de exemplu, Președintele Erdogan, care a avut întâlniri separate de peste o oră și cu Barack Obama și cu Joe Bidden);

– pentru naveta cuplului prezidential de la Bucuresti la Sibiu si retur, actualmente „navetand” singur;

– pentru designeri, croitori, stilisti ai cuplului prezidential si haine personalizate.

Parlamentul, care are un numar nesimtit de membri, 588, numar de parlamentari comparativ cu tari cu populatie dubla, sfidarea la adresa cetateanului roman fiind cu atat mai mare cu cat, la referendumul din 2009, romanii au votat ca isi doresc ca Parlamentul tarii sa fie limitat la 300 de membri, iar trei ani mai tarziu acest numar aproape s-a dublat, cheltuie alte sute de milioane de euro anual pe:

– multiplele deplasari inutile catre destinatii exotice si pe inca alte cate si mai cate matrapazlacuri tot din banii publici, pe care presa le dezvaluie zilnic;

– cazarea parlamentarilor in Bucuresti, transportul din localitatea de domiciliu, telefon mobil, autoturism de la Parlament;

– indemnizatiile consistente ale acestora, indemnizatia lunara fiind cuprinsa intre 4.570 lei si 6.000 de lei, sumele destinate intretinerii birourilor parlamentare teritoriale si platii angajatilor acestora (peste 10.000 lei/luna);

– in decembrie 2015, Presedindele le-a promulgat Legea privind pensiile speciale, in baza careia un parlamentar cu un mandat ar urma să primească o astfel de pensie;

ANRP, care a primit sute si sute de milioane de euro pe care le-a praduit in directa convenita cu politicieni verosi, mafioti, exponenti ai crimei organizate, corupti etc., adica exact asa cum a „dovedit” DNA-ul, nu o spunem noi.

Serviciile secrete, care au primit anual bugete din ce in ce mai mari.

Intregul aparat bugetar de stat este supradimensionat, parazitat cu incompetenti care primesc degeaba salariile, carora li s-a gasit o sinecura intr-o institutie a statului doar pentru ca este ruda, afin, prieten, amanta etc. cu cine trebuie.

Sinceri sa fim, ctitind cu atentie toate materialele (care va si stau la dispozitie), am ramas uluiti de nedreptatea care se face acestor oameni si de indolenta statului (prin anumite autoritati, cum sunt, de exemplu, Guvernul si AAAS). Pentru a scapa de aceasta uluiala, noi apelam la ajutorul DNA, careia ii propunem sa se autosesizeze cu privire la cazul „AAAS-Pagubitii FNI”, deoarece avem, asa, un feeling, ca ceea ce a depistat la ANRP a fost „parc de distractii” pe langa ce se intampla cu cheltuirea banului public la AAAS si cu „schema” despagubirilor pagubitilor FNI! (Ec Adrian Radu).

[1] In temeiul Legii nr. 113/23.04.2013 pentru aprobarea OUG nr. 93/2012 – infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii de Supraveghere Financiara, art. II, alin. (1) “Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului preia fără plată toate drepturile şi obligaţiile Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, rezultate din actele juridice prin care Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a fost obligată, ca parte responsabilă civilmente, la plata de despăgubiri către investitorii la Fondul Naţional de Investiţii”. In baza art. II, alin. (2) „Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului se subroga in toate drepturile si obligatiile procesuale ale Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare si dobandeste calitatea procesuala pe care aceasta o are, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, in toate procesele si cererile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent daca este vorba de faza de judecata sau de executare silita”.

Citeste in continuare
Publicitate
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Eveniment

Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România (CRLR) transmite regrete la moartea deputatului Miron Ignat

Publicat

pe

De

„Personalitate marcantă a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, Miron Ignat a fost un om de mare caracter, de o inteligenţă remarcabilă, un foarte bun diplomat şi strateg, reuşind să consolideze şi să dezvolte organizaţia la nivel naţional. A avut o imensă contribuţie la promovarea valorilor ruşilor lipoveni până în ultima clipă de viaţă, luptând pentru întărirea valorilor tradiţionale, culturale şi spirituale. Datorită implicării sale active a fost posibilă atât construirea unor lăcaşe de cult ortodoxe de rit vechi şi reabilitarea multor altora, cât şi înfiinţarea a numeroase centre culturale locale. Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România îşi exprimă imensul regret şi aduce sincere condoleanţe familiei îndurerate în aceste zile triste. Pentru noi toţi, trecerea în nefiinţă a domnului deputat Miron Ignat este o mare şi grea pierdere! Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească!”, afirmă reprezentanţii Comunităţii Ruşilor Lipoveni într-un comunicat transmis AGERPRES. (Dumitru E.).

Deputatul Miron Ignat a murit marţi la Constanţa la vârsta de 76 de ani. Miron Ignat s-a născut pe 24 august 1941, în Ghindăreşti, judeţul Constanţa şi a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Comerţ şi Institutul Bancar Român din Bucureşti.

A fost ales deputat, reprezentând Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, începând cu anul 2000.

Din 2004 a fost ales în funcţia de preşedinte al CRLR, pe care o va deţine până în 2016. Şi-a continuat activitatea în cadrul CRLR ca membru al Consiliului Director şi în Consiliul Minorităţilor Naţionale.

A fost membru al Biroului permanent din Camera Deputaţilor, fiind ales chestor, şi a făcut parte din Comisia permanentă pentru buget, finanţe şi bănci. Era membru al grupurilor parlamentare de prietenie cu Federaţia Rusă şi cu Regatul Belgiei şi preşedinte al Grupului de prietenie cu Republica Belarus, membru al Grupului de Rugăciuni din Palatul Parlamentului.

 

Citeste in continuare

Exclusiv

Zestrea imobiliară a Zeiței Anticorupție

Publicat

pe

De

În presa centrală au apărut, cu aproape o lună în urmă, dezvăluiri conform cărora revocata Laura Codruța Kovesi ar fi dobândit și folosit două locuințe de serviciu în perioada în care a fost procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (2006-2012) și procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (2013-2018), în condițiile în care deținea în București un apartament proprietate personală.

Două case mari și late de la stat

În decembrie 2006, printr-o hotărâre de guvern semnată de premierul Călin Popescu-Tăriceanu, care a fost adoptată la inițiativa ministrului Justiției, Monica Macovei, a fost transferată din proprietatea RAAPPS în proprietatea Ministerului Public o locuință de serviciu de 110 mp., situată în București str. Nicolae Racotă, sector 1, pentru a fi atribuită procurorului general al României, funcție în care se afla Laura Codruța Kovesi. După nouă luni, respectiv în septembrie 2007, Kovesi și-a cumpărat o locuință proprietate personală, respectiv un apartament de 54,74mp., în București, sectorul 5, conform declarațiilor sale de avere. După această dată, Kovesi ar fi trebuit să renunțe la locuința de serviciu deoarece, conform dispozițiilor art. 22 din Ordonanța Guvernului nr.27/2006, procurorii și judecătorii au dreptul la locuință de serviciu doar dacă nu dețin o locuință proprietate personală în București sau dacă nu li s-a atribuit locuință de către primărie. Kovesi a folosit însă locuința de serviciu până ce i-a expirat al doilea mandat de procuror general, în octombrie 2012 și, mai mult, se pare că a beneficiat de aceasta și în perioada în care a fost detașată în cadrul Misiunii României pe lângă Comisia Europeană de la Bruxelles (octombrie 2012-aprilie 2013).

În data de 10 iulie 2013, după ce a fost numită procuror șef al DNA, Laura Codruța Kovesi a beneficiat de altă locuință de serviciu, respectiv de o casă în suprafață de peste 200 mp., situată în zona Eminescu din București, cu toate că deținea în continuare în proprietate un apartament în Capitală. De data aceasta a primit locuința de serviciu în baza unei ordonanțe de urgență adoptată de guvernul Victor Ponta (OUG nr.15/2013), care a intrat în vigoare cu doar opt zile înainte. Această ordonanță, aprobată ulterior prin Legea nr.204/2013, prevede o derogare în cazul magistraților care dețin locuințe în proprietate exclusivă sau în coproprietate în București în sensul că pot beneficia de locuințe de serviciu „la propunerea motivată a conducătorilor de instituții“ și dacă „în exercitarea atribuțiilor legale, își desfășoară activitatea în condiții de risc înalt, din motive de siguranță și protecție“. Rezultă că Laura Codruța Kovesi și-a atribuit ea însăși a doua locuință de serviciu, în calitate de conducător de instituție. Rezultă și că premierul Victor Ponta nu numai că a propus-o în funcția de procuror șef al DNA, în calitate de ministru interimar al justiției, ci a mers cu servilismul mai departe, punând-o în legalitate printr-o ordonanță de guvern adoptată pentru ca aceasta să beneficieze de o nouă locuință de serviciu, în condițiile în care deținea un apartament proprietate personală în București.

Pasibilă de abuz în serviciu

Laura Codruța Kovesi a beneficiat de cele două locuințe de serviciu în urma unor acte normative semnate cu dedicație de foștii premieri Călin Popescu-Tăriceanu și Victor Ponta, ulterior inamici declarați ai acesteia. Nu am auzit ca după apariția acestor dezvăluiri grave ale jurnalistei Sorina Matei să se fi sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii. În opinia mea, Kovesi ar trebui anchetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial sau nepatrimonial (prevăzută și pedepsită de art.297 din Codul Penal combinat cu art.13 indice 2 din Legea nr.78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție) referitor la primirea și folosirea celor două locuințe de serviciu în perioada septembrie 2007 – iulie 2018. Kovesi a fost o adeptă înfocată a acestei incriminări, sub șefia sa fiind instrumentate preponderent de către DNA dosare având ca obiect infracțiunea de abuz în serviciu. La comanda lui Kovesi, i-a fost instrumentat un astfel de dosar inclusiv fostului procuror general al României, Tiberiu Nițu, care a fost acuzat că s-a folosit de un polițist antemergător cu ocazia deplasărilor la locuința sa din Ploiești.

Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au acoperit în ultimii ani și o afacere imobiliară în care a fost implicat tatăl lui Laura Codruța Kovesi, Ioan Lascu, care a deținut funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș circa 30 de ani, activând la acest parchet până în 2010. Este vorba de acapararea unei case construită în sistem duplex cu casa în care locuiesc părinții lui Kovesi în municipiul Mediaș și în care a copilărit aceasta. Fostul prim-procuror Lascu a vrut această casă pentru fiul său Sergiu Lascu, director adjunct la Compania Națională Transgaz Mediaș, dar acesta și-a construit între timp o vilă în localitatea natală, cu sprijinul părinților săi. În aceste condiții, Kovesi are șanse să moștenească cele două case situate pe strada Sondorilor nr.12 și 14 din Mediaș, care au fost construite de doi verișori sași, care au plecat definitiv în Germania înainte de 1989. Se pare că nu numai familia Iohannis a avut mania caselor în județul Sibiu.

 

Tatăl s-a pricopsit cu case cu garaj și coteț de la stat

În data de 21 martie 2016 am adresat, în calitate de senator, ministrului Justiției Raluca Prună, o interpelare intitulată „Verificarea situației juridice a imobilului construit în sistem duplex cu imobilul în care locuiesc părinții procurorului șef al DNA.“ În această interpelare am arătat că, în timpul regimului comunist, în timp ce exercita funcția de procuror șef al Procuraturii locale Mediaș și avea calitatea de membru al Comitetului executiv municipal Mediaș al Partidului Comunist Român, Ioan Lascu a primit în chirie o casă naționalizată (cu anexe garaj și coteț), situată pe strada Sondorilor nr.14 din Mediaș, pe care a cumpărat-o după Revoluție, profitând de prevederile Legii nr.112/1995. Casa respectivă a aparținut cetățeanului român de naționalitate germană Krestel Johann, care a plecat definitiv în Germania înainte de 1989, astfel că a fost naționalizată cu plata de despăgubiri. Această casă a fost construită în sistem duplex cu casa situată pe strada Sondorilor nr.12 (având de asemenea anexe garaj și coteț), care a aparținut cetățeanului Krestel Hanz, verișor cu Krestel Johann, care a plecat definitiv din țară în aceeași perioadă, astfel că și aceasta a fost naționalizată, cu plată de despăgubiri. Casa de pe strada Sondorilor nr.12 a fost închiriată înainte de 1989 soților Spineanu Ilie și Doina, care au cumpărat-o, de asemenea, în baza Legii nr.112/1995, încheind în acest sens contractul de vânzare-cumpărare nr. 2690/29.05.2002 cu Primăria municipiului Mediaș și înscriind-o în Cartea Funciară potrivit încheierii nr. 2202/29.05.2002.

Conform unui memoriu înaintat de soții Spineanu Ilie și Doina Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României după adoptarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, procurorul șef Lascu a pus ochii și pe casa vecină de pe strada Sondorilor nr.12, incitându-i pe foștii proprietari Krestel Hanz și Regina să efectueze demersuri pentru redobândirea acesteia. Astfel că, în urma unor demersuri dubioase în justiție, s-a ajuns, în mod stupefiant, la desființarea contractului de vânzare-cumpărare a imobilului de pe strada Sondorilor nr.12 de către soții Spineanu Ilie și Doina, prin sentința civilă a Tribunalului Sibiu nr. 205/25.02.2008, rămasă definitivă prin decizia civilă a Curții de Apel Alba Iulia nr. 86/A/09.05.2008 și irevocabilă prin decizia civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 10.063/11.12.2009, deși foștii proprietari nu au depus, în termen legal, notificare legală de restituire a imobilului în natură ci doar o notificare pentru despăgubiri bănești.

Potrivit memoriului, soții Krestel Hanz și Regina au fabricat în 2004, după depunerea notificării pentru despăgubiri bănești, o notificare de restituire în natură, în care se menționează că aceasta a fost expediată în anul 2001, dar instanța de judecată a înlăturat-o din probatoriu întrucât nu a ajuns la nicio instituție în termenul stipulat prin Legea nr.10/2001. În această situație, soții Spineanu au formulat plângere pentru fals intelectual și uz de fals împotriva soților Krestel Hanz și Regina și a executorului judecătoresc Tudor Vasile Petru, dar Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaș, la care activa procurorul Ioan Lascu, a dispus neînceperea urmăririi penale după ce a tergiversat soluționarea cauzei din 2005 până în 2010. După aproape un deceniu de procese, soții Spineanu au pierdut și au părăsit definitiv casa poftită de părinții fostului procuror general al României, Laura Codruța Kovesi. În Mediaș s-a vehiculat în perioada respectivă că scopul acestor demersuri a fost acapararea casei deținută de soții Spineanu de către procurorul șef Ioan Lascu în vederea mutării în aceasta a fratelui lui Laura Codruța Kovesi, Sergiu Lascu, director adjunct la Societatea Națională Transgaz.

Am învederat că, raportat la aspectele prezentate, Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui, ca și în cazul părinților ex-ministrului Justiției Monica Macovei, să dispună efectuarea de verificări prin Inspecția Judiciară asupra nelegalităților și neregularităților din dosare civile și penale care au avut ca obiect litigiile dintre familiile Spineanu Ilie și Doina respectiv Krestel Hanz și Regina, precum și asupra potențialelor influențe exercitate asupra justiției și administrației locale de procurorul șef Ioan Lascu și de fiica sa Laura Codruța Kovesi, care a deținut în perioada soluționării litigiilor funcțiile de procuror șef al structurii locale Sibiu a DIICOT și de procuror general al României. Un argument în acest sens este și faptul că Primăria municipiului Mediaș nu s-a comportat și nu s-a apărat în litigiile respective ca un proprietar, în numele Statului Român, cel mai probabil datorită influențelor exercitat de procurorul șef Lascu.

Pentru considerentele expuse, am solicit ministrului Justiției, Raluca Prună, să dispună Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și procurorului general interimar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să efectueze verificări asupra nelegalităților și neregularităților din dosarele civile și penale care au avut ca obiect litigiile dintre familiile Spineanu Ilie și Doina respectiv Krestel Hanz și Regina referitor la imobilul situat pe strada Sondorilor nr.12 din municipiul Mediaș, precum și cu privire la activitatea și conduita necorespunzătoare a magistraților care au soluționat dosarele respective, a căror imparțialitate a putut fi afectată în urma exercitării unor posibile influențe, urmând să-mi comunice constatările efectuate și măsurile dispuse.

CSM, Parchetul General și primăria Mediaș acoperă totul

Ministrul justiției mi-a comunicat după două săptămâni că a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, urmând a-mi fi comunicate răspunsurile acestora. Ulterior mi-a transmis un răspuns stereotip al Consiliului Superior al Magistraturii conform căruia nu se impune sesizarea Inspecției Judiciare întrucât s-a împlinit termenul de prescripție al acțiunii disciplinare împotriva magistraților implicați, care este de doi ani de la data săvârșirii pretinselor abateri disciplinare. De asemenea, mi-a fost transmis un răspuns al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care era pe lângă subiect, limitându-se la prezentarea modului de soluționare a dosarelor civile și penale, fără să se pronunțe asupra săvârșirii unor posibile infracțiuni.

În martie 2016, cu ocazia unei deplasări la Mediaș, am constatat că imobilul de pe strada Sondorilor nr.12 nu era locuit, având poarta închisă cu un lanț gros cu lacăt. Am dedus că familia Krestel Hanz și Regina nu s-a reîntors să locuiască în casă după ce a obținut retrocedarea sa, cu concursul fostului prim-procuror Lascu, și nici nu a închiriat-o altor persoane, pentru a obține un venit. Cel mai probabil au vândut casa, într-o formă mai mult sau mai puțin insidioasă, tatălui fostei șefe a DNA. Săptămâna trecută am constatat că Primăria municipiului Mediaș acoperă în continuare afacerea din spatele casei de pe strada Sondorilor nr.12. Mai exact, primăria Mediaș a refuzat să răspundă unor întrebări de interes public, respectiv ce persoane figurează în scriptele sale ca proprietari ai casei în perioada 2000-2011, ce persoane au achitat impozitul pe casă în perioada respectivă și dacă imobilul este locuit în prezent. Primăria motivează în mod vădit nelegal că informațiile solicitate sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor întrucât constituie informații cu privire la date personale și nu deține acordul persoanelor în cauză pentru furnizarea datelor solicitate. Ori un astfel de acord nici nu putea fi obținut în condițiile în care foștii proprietari Krestel Hanz și Regina locuiesc în Germania de peste 30 de ani, iar fostul procuror Ioan Lascu a decedat în decembrie 2017.

Edilii de la Mediaș au încă teamă în suflet chiar și după ce fostul prim-procuror Lascu a decedat iar fiica sa a fost revocată din funcția de procuror șef al DNA. Este evident că aceștia acoperă anumite nelegalități. Așteptăm ca Parchetul General și Consiliul Superior al Magistraturii să facă măcar acum lumină asupra afacerilor imobiliare ale Zeiței Anticorupție și familiei sale.( Valer Marian – Cotidianul).

 

Citeste in continuare

Administrație locală

Bărbatul acuzat că a sustras pistolul femeii jandarm în timpul protesului cu violențe de vineri seara a fost prins și reținut

Publicat

pe

De

 Arma nu a fost găsită, însă.

Suspectul are 32 de ani și a fost prins în baza unei informaţii transmise de un cetăţean poliţiştilor de la IPJ Ifov, după ce Poliția și procurorii au făcut apel la identificarea lui.

„În baza unei informații transmise de un cetățean polițiștilor din Inspectoratul Județean de Poliție Ilfov, informație ce ne-a fost comunicată de urgență, a fost identificat bărbatul din fotografiile mediatizate. În urma unei acțiuni a Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul Omoruri, bărbatul a fost depistat și condus la audieri. În urma activităților desfășurate, Parchetul de pe lângă Tribunalul București a emis ordonanță de reținere pe numele bărbatului de 32 de ani, care este acuzat de nerespectarea regimului armelor și munițiilor (în forma sustragerii unei arme) și tulburarea ordinii și liniștii publice”, a anunțat Poliția Capitalei, printr-un comunicat de presă.

Cercetările sunt continuate de către polițiști pentru a fi găsit pistolul, dar și pentru a fi depistați ceilalți bărbați care i-au lovit pe cei doi jandarmi la protestul din 10 august, unde au avut loc mai multe violențe. (Dumitru E.).

 

Citeste in continuare
Advertisement

Ultimile Noutăți din Prahova

corp iluminat stradal led corp iluminat stradal led
Social3 zile inainte

Descopera 4 metode simple si ieftine de amenajare si decorare pentru locuinta ta

Iti doresti sa schimbi aspectul casei tale intr-unul inedit, dar nu dispui de suficienti bani pentru a initia procesul de...

Eveniment4 zile inainte

Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România (CRLR) transmite regrete la moartea deputatului Miron Ignat

„Personalitate marcantă a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, Miron Ignat a fost un om de mare caracter, de o inteligenţă...

Social4 zile inainte

5 Sfaturi ca sa economisesti mai mult| Un stil de viata ECO

E posibil sa vina momentul in care vei avea nevoie sa economisesti mai mult, fie pentru ca vrei sa pui...

Exclusiv6 zile inainte

Zestrea imobiliară a Zeiței Anticorupție

În presa centrală au apărut, cu aproape o lună în urmă, dezvăluiri conform cărora revocata Laura Codruța Kovesi ar fi...

Administrație locală7 zile inainte

Bărbatul acuzat că a sustras pistolul femeii jandarm în timpul protesului cu violențe de vineri seara a fost prins și reținut

 Arma nu a fost găsită, însă. Suspectul are 32 de ani și a fost prins în baza unei informaţii transmise...

EvenimentO săptămână inainte

Ambasadorul SUA era în zonă

Hans Klemm a fost filmat pe bulevardul Kiseleff, îndreptându-se pe jos către Piaţa Victoriei. Ambasadorul era neînsoţit, conform stiripesurse.ro. Pe...

Administrație locală2 săptămâni inainte

Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu în cazul decesului fostului judecător Stan Mustaţă

Avocatul Poporului (AP), Victor Ciorbea, a declarat, joi, că s-a sesizat din oficiu în cazul decesului fostului judecător Stan Mustaţă şi că...

frigidere frigidere
Social2 săptămâni inainte

Viitor student? Iata ce trebuie sa ai in vedere daca vrei sa muti in chirie!

Perioada de admitere la facultatile din Romania s-a incheiat de curand si multi dintre tineri absolventi de liceu se declara...

Administrație locală2 săptămâni inainte

În România sunt, la ora actuală, 600 de focare de Pestă Porcină Africană în peste 100 de localităţi

În România sunt, la ora actuală, 600 de focare de Pestă Porcină Africană în peste 100 de localităţi, atrage atenţia...

anvelope all season anvelope all season
Social2 săptămâni inainte

Cum poti sa faci economii legate de masina!

Automobilul reprezinta pentru majoritatea familiilor din Romania un bun indispensabil, fara de care o viata confortabila nu ar putea fi...

Exclusiv2 săptămâni inainte

La doua capete. ”Doi s’un sfert”, asigurat de DGIA!

Desecretizarea protocolului dintre Directia de Informatii si Protectie Interna din cadrul Ministerului de Interne si Parchetul de pe langa Inalta...

Administrație locală2 săptămâni inainte

Liderul PSD n-a scos un cuvant despre pensiile speciale. Dragnea, de unde bani?

Ma numar printre fericitii telespectatori, nu stiu cati or fi fost in total, care au avut bucuria de a vedea...

Exclusiv2 săptămâni inainte

A doua campanie de selecție de candidați pentru șefia DNA va începe azi

A doua campanie de selecție de candidați pentru șefia DNA va începe azi și va ține o lună. Interviurile urmează...

Administrație locală3 săptămâni inainte

AFACERI PENALE ALE CONSILIERULUI EUGEN PRUNA INCA DE CAND ERA SEF SECTOR A IN SRI PRAHOVA, SEF PE JUSTITIA SI ADMINISTRATIA DIN PRAHOVA.DOCUMENTE

Colegii de la Incisiv de Prahova vin cu probe privind afacerile penale ale consilierului primarului Adrian Dobre. In numerele trecute...

Administrație locală3 săptămâni inainte

“Gaselnita” condamnatilor VIP ca sa scape de incarcerare

In timp ce unii fug de puscarie in Costa Rica sau Madagascar, altii au gasit solutia pentru a scapa de...

tablete samsung tablete samsung
Social3 săptămâni inainte

Cand e bine sa iti lasi copilul sa utilizeze un smartphone sau o tableta?

Din momentul in care pot sa prinda un obiect in manutele lor, copiii ajung foarte repede si la gadget-uri electronice...

cabluri electrice cabluri electrice
Social3 săptămâni inainte

Casa din sticla: avantajele si dezavantajele unor geamuri foarte mari

O priveliste cat mai deschisa spre natura este visul oricarei familii, cel de a avea o casa departe de peisajele...

Administrație locală3 săptămâni inainte

‘PSD îl susține, Lazăr trebuie DEMIS’

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunțat că, de-a lungul timpului, procurorul general Augustin Lazăr „a avut poziţii care nu au...

Știrile Săptămânii