Președintele CSM, Lia Savonea, a transmis Curții Constituționale, un document în care arată că Ana Birchall nu mai ocupă funcția de ministru al Justiției, drept urmare soluționarea conflictului CSM-ministrul Justiției nu mai este oportună, însă lasă la latitudinea Curții conduita.
Lia Savonea nu s-a prezentat, marți, la dezbaterea de la CCR a conflictului CSM-Ministerul Justiției, însă a transmis Curții un document în care spune că soluționarea lucrării este inoportună deoarece Ana Birchall nu mai ocupă funcția de ministru.
„În conformitate cu prevederile art. 142 alin (1) din Constituția României, republicată, odată constatat un conflict juridic de natură constituțională, Curtea Constituțională trebuie să arate și conduita în acord cu prevederile constituționale la care autoritățile publice trebuie să se conformeze.
Actualmente, doamna Ana Birchall nu mai ocupă funcția de ministru al Justiției. În acest context, subscrisul apreciază că schimbarea titularului portofoliului, persoană în raport de acțiunile căreia subscrisul a sesizat CCR, face inoportună soluționarea conflictului de natură constituțională intervenit între ministrul justiției, Ana Birchall, respectiv Ministerul Justiției, ca parte a autorității executive, și autoritatea judecătorească reprezentată de CSM.
În consecință, Curtea Constituțională urmează a evalua finalitatea practică a stabilirii unei conduite de urmat în acord cu prevederile constituționale, în situația constatării unui conflict juridic de natură constituțională”, se arată în documentul obținut de Mediafax.
Curtea Constituțională a amânat, pentru 27 noiembrie, pronunțarea pe marginea conflictului juridic între Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și fostul ministru al Justiției Ana Birchall.
În cadrul prezentării punctele de vedere în ședința de marți a Curții Constituționale, Alexandru Stan, director în cadrul Ministerului Justiției, a declarat despre presupusul conflict cu CSM că este unul „artificial” în care instituția reclamantă nu dorește soluționarea.
La întrunirea CCR, unde a fost prezent și fostul ministru al Justiției Ana Birchall, Consiliul nu a trimis un reprezentant.
„Ne găsim în fața unui demers în opinia noastră artificial, prin care se creează impresia că de fapt nu se dorește soluționarea unui conflict, ci declanșarea, întreținerea și menținerea în atenția publicului larg a unor animozități cu un profund caracter personal. Lecturând solicitarea de soluționare a conflictului, putem constata că aceasta reprezintă de fapt o veritabilă colecție de fapte, acte și împrejurări care nu ar fi meritat atenția CCR și care reprezintă în fapt fie diferențe de opinie pe anumite teme între președintele CSM și ministrul Justiției, fie chestiuni tehnice din rutina activității celor două instituții”, a declarat, marți, la CCR, Alexandru Stan, directorul Direcției de contencios din cadrul Ministerului Justiției.
Ana Birchall a dorit să-și prezinte punctul de vedere personal în conflict însă cererea ei nu a fost admisă de judecătorii CCR, care au constatat că nu mai are calitatea de ministru al Justiției.
Reprezentantul Ministerului Justiției a declarat că CSM nu prezintă soluții de rezolvare a conflictului de natură constituțională pe care instituția îl reclamă în cerere.
Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost reprezentat în cadrul ședinței CCR unde au fost expuse punctele de vedere cu privire la cererea de soluționare a conflictului de natură constituțională.
Dezbaterea de marți la CCR a avut loc după ce Lia Savonea, președintele CSM, a sesizat CCR cu un conflict între Consiliu şi acţiunile Anei Birchal – la acea vreme ministrul al Justiţiei.
Cererea transmisă de Lia Savonea către CCR este motivată de următoarele chestiuni:
- „Ingerinţă gravă a ministrului Justiţiei, Ana Birchall, în activitatea de urmărire penală desfăşurată de procurori.
2. Acte de subminare a independenţei justiţiei din România prin negocierea unei „foi de parcurs” privind statul de drept cu reprezentantul unui stat străin, conturând percepţia că problemele justiţiei din România nu sunt gestionate de organismele constituţionale abilitate ci de anumiţi factori externi.
3. Acţiuni repetate de decredibilizare şi blocare a activităţii CCR, autoritate de rang constituţional, cu rol bine configurat în arhitectura statului de drept din România. (Cristina Vartolomei).