Connect with us

Exclusiv

ORDONANȚA MILITARĂ nr. 8 din 09.04.2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19

Prahova Mea

Publicat

pe

Ministrul de Interne, Ion Marcel Vela, secretarul de stat Bogdan Despescu și secretarul de stat Raed Arafat au susținut o declarație de presă, joi seară, în care au anunțat ce prevede Ordonanța Militară 8.

Având în vedere dispozițiile art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și completările ulterioare,
Ținând seama de evaluarea realizată de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, aprobată prin Hotărârea nr.19 din 09.04.2020,
În temeiul art. 4 alin. (2) și (4) din Decretul Președintelui României nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență la nivel național, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020, al pct.1 – 4 din anexa nr. 2 la același decret și al art. 20 lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare,
Ministrul afacerilor interne emite următoarea Ordonanță militară:
Art.1 – (1) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei a titularilor autorizațiilor/permiselor de pescuit comercial pe Dunăre/apele interioare/Marea Neagră în vederea desfășurării activităților de pescuit comercial și acvacultură, precum și pentru valorificarea/comercializarea produselor rezultate în urma acestor activități.
(2) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei a apicultorilor spre/dinspre locația stupinei sau pentru deplasarea stupinei. Dovada calității de apicultor se face cu adeverința ce cuprinde codul de stupină eliberată de oficiile județene de zootehnie, sau cu orice alte acte doveditoare a calității de apicultor și a proprietății asupra stupilor.
(3) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei pentru achiziția de autovehicule, piese de schimb pentru autovehicule și servicii de reparații auto.
(4) Prevederile art.4 din Ordonanța militară nr.3/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 se aplică în mod corespunzător.
(5) În declarația pe propria răspundere, persoanele prevăzute la alin.(1) și (2) menționează, ca motiv, deplasarea în interes profesional, iar persoanele prevăzute la alin.(3) menționează, ca motiv, deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor.
(6) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.2 – (1) Se prelungește măsura suspendării zborurilor efectuate de operatori economici aerieni spre Spania și din Spania către România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 14 aprilie 2020.
(2) Măsura prevăzută la alin. (1) nu se aplică zborurilor efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă și corespondență, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgență, precum și aterizărilor tehnice necomerciale.
(3) Măsura prevăzută la alin.(1) se aplică și după durata pentru care este instituită starea de urgență prin Decretul Președintelui României nr.195/2020, numai dacă starea de urgență pe întreg teritoriul României se prelungește și dacă în decretul de prelungire a stării de urgență se menține competența ministrului afacerilor interne de a stabili, prin ordonanță militară, interzicerea graduală a circulației aeriene pe diferite rute.
Art.3 – (1) Piețele agroalimentare rămân deschise pe toată perioada stării de urgență, strict pentru agricultorii care prezintă certificat de producător agricol, cu obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.
(2) Se permite deplasarea producătorilor agricoli de la locul de producție a produselor agroalimentare până și de la piața agroalimentară și accesul în interiorul acesteia, pe baza unei declarații pe propria răspundere și a certificatului de producător.
(3) Unitățile fitofarmaceutice rămân deschise pe perioada stării de urgență, personalul acestora având obligația respectării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19.
(4) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.4 – (1) Se prelungește, potrivit anexei nr.1 la prezenta ordonanță militară, pe întreaga perioadă a stării de urgență, închiderea temporară – totală sau parțială – a punctelor de trecere a frontierei de stat, stabilită prin Hotărârile Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență nr.8/2020 și nr.12/2020.
(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României,
Partea I Art.5 – (1) Se exceptează de la măsurile de izolare la domiciliu sau de carantinare, lucrătorii transfrontalieri care, la intrarea în România din Ungaria, nu prezintă simptome asociate COVID-19.
(2) Prin lucrător transfrontalier se înțelege persoana care face dovada că locuiește și lucrează într-o rază de 30 km de o parte sau de alta a frontierei de stat româno-ungare, calculată de la cel mai apropiat punct de trecere a frontierei deschis traficului de persoane, și care se reîntoarce la locuință cel puțin o dată pe săptămână.
(3) Punctele de trecere a frontierei de stat româno-ungare prin care se permite intrarea în România în condițiile alin.(1) sunt următoarele: Cenad, Nădlac, Turnu, Vărșand, Salonta, Borș, Săcuieni, Urziceni și Petea.
(4) Prin punctele de trecere a frontierei de stat româno-ungare prevăzute la alin. (3) se permite și intrarea/ieșirea lucrătorilor transfrontalieri cu mașini și utilaje agricole.
(5) În cazul nerespectării condițiilor prevăzute la alin. (2), persoanele în cauză intră în carantină pentru o perioadă de 14 zile, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea lor.
(6) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.6 – (1) Se exceptează de la măsura izolării la domiciliu/carantinării persoanele care intră în România pentru prestarea unor activități de instalare, punere în funcțiune, mentenanță, service a echipamentelor și tehnicii medicale, dacă nu prezintă simptome asociate COVID-19 și dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul/beneficiarii de pe teritoriul României.
(2) Prevederile alin.(1) se aplică și pentru domeniile științific, economic, apărare, ordine publică și securitate națională.
(3) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.7 – (1) Pe perioada stării de urgență se interzice/se suspendă exportul pentru produsele agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2 la prezenta ordonanță militară.
(2) Procedurile de export a produselor agroalimentare prevăzute la alin.(1), aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe militare, se suspendă pe perioada stării de urgență.
(3) Pe perioada stării de urgență se suspendă activitatea de emitere a certificatelor fitosanitare pentru exportul produselor agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2 la prezenta ordonanță militară.
(4) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.8 – (1) Achiziționarea intracomunitară a produselor agroalimentare din lista prevăzută în anexa nr.2, se poate face numai dacă statul membru face dovada faptului că produsele achiziționate sunt destinate consumului intern propriu sau al celui comunitar, iar nu exportului.
(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.9 – (1) Se interzice, pe perioada stării de urgență, încetarea sau suspendarea activității serviciilor sociale de tipul centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile, publice și private, prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.867/2014 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor- cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Aparținătorii/susținătorii/reprezentanții legali ai beneficiarilor serviciilor prevăzute la alin.(1), în baza unei cereri, pot solicita transferul beneficiarilor din centru la domiciliu, sau după caz la reședința aparținătorilor/susținătorilor/reprezentanților legali dacă își asumă, pe propria răspundere, că au condiții corespunzătoare ocrotirii temporare a acestora.
(3) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.10 – (1) Se instituie, pe perioada stării de urgență, măsura de izolare preventivă la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pentru personalul angajat al centrelor prevăzute la art.9 alin.(1) pe o perioada de 14 zile.
(2) Perioada prevăzută la alin.(1) este urmată ciclic de o perioadă de izolare preventivă la domiciliu, pe o perioadă egală cu cea de izolare preventivă la locul de muncă, prezența personalului în centru asigurându-se în ture/schimburi.
(3) În termen de 24 de ore de la publicarea în Monitorul Oficial a prezentei ordonanțe militare, șeful de centru, înlocuitorul desemnat sau coordonatorul personalului de specialitate stabilește organizarea turelor pe perioada stării de urgență.
(4) În lipsa personalului prevăzut la alin. (3), directorul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, pentru serviciile sociale publice din structura direcției generale, primarul, pentru serviciile sociale organizate în cadrul/în subordinea autorităților administrației publice locale și reprezentantul legal al furnizorului privat stabilesc organizarea turelor pe perioada stării de urgență.
(5) În situații excepționale, în cazul serviciilor sociale private, pentru care personalul prevăzut la alin.(3) și (4) nu există, comitetul județean pentru situații speciale de urgență desemnează persoana responsabilă cu organizarea turelor în vederea izolării preventive la locul de muncă/domiciliu și a asigurării managementului serviciului.
(6) Refuzul izolării preventive la locul de muncă de către personalul centrelor prevăzute la art.9 alin.(1) atrage răspunderea contravențională sau penală, după caz.
(7) Accesul vizitatorilor/aparținătorilor/susținătorilor/reprezentanților legali ai beneficiarilor serviciilor sociale în centrele rezidențiale prevăzute la art.9 alin.(1) este interzis.
(8) Măsura prevăzută la alin.(7) se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.11 – (1) În situația în care furnizorii de servicii sociale nu au resurse proprii de cazare pentru aplicarea prevederilor art.10 alin.(2), autoritățile administrației publice locale pe raza de competență a cărora funcționează serviciile sociale prevăzute la art.9 alin.(1) au obligația identificării și asigurării, în proximitatea acestora, de spații pentru cazarea personalului izolat preventiv la locul de muncă, a hranei zilnice necesare acestuia precum și asigurării transportului personalului, care este în izolare preventivă la domiciliu, de la locul de muncă la domiciliul/reședința acestuia și invers, cu respectarea măsurilor de protecție și prevenire a infecției.
Art.12 – (1) Personalului care deservește centrele prevăzute la art.9 alin.(1) i se asigură de către furnizorul de servicii sociale echipamentele igienico-sanitare și de protecție necesare.
(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.13 – (1) Pe perioada stării de urgență, prin excepție de la prevederile legale în vigoare, în cazul demisiei angajaților centrelor prevăzute la art.9 alin.(1), termenul de preaviz este de 45 de zile calendaristice.
(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.14 – (1) În scopul prevenirii apariției unor focare de infecție, în cazul manifestării simptomatologiei specifice COVID-19 sau, după caz, a unor informații din care rezultă contactul direct cu o persoană infectată în rândul beneficiarilor sau al personalului, direcțiile de sănătate publică asigură testarea beneficiarilor și a întregului personal, la sediul serviciului social.
(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.15 – (1) Pe perioada stării de urgență se suspendă procedurile de vânzare/ cumpărare de pachete majoritare de acțiuni ale companiilor din Sistemul Energetic Național, indiferent de forma de proprietate a acestora.
(2) Reluarea procedurilor se va face după încheierea stării de urgență cu decalarea corespunzătoare a termenelor prevăzute în calendarul anterior.
(3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.16 – Se recomandă autorităților administrației publice locale și proprietarilor, persoane fizice sau juridice, să monteze dispozitive cu soluții dezinfectante la intrările în imobilele cu destinația de locuințe colective și să dezinfecteze periodic lifturile, casa scărilor și celelalte spații comune din interiorul acestor imobile.
Art.17 – În zilele de joi, vineri și sâmbătă, premergătoare celor două sărbători pascale, operatorii economici care comercializează produse agroalimentare își pot prelungi programul de funcționare în funcție de necesități.
Art.18 – (1) După alineatul (3) al articolului 9 din Ordonanța militară nr.1/2020 privind unele măsuri de primă urgență care privesc aglomerările de persoane și circulația transfrontalieră a unor bunuri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.219 din 18 aprilie 2020, se introduce un nou alineat, alin.(4), cu următorul cuprins: „(4) Pentru nerespectarea măsurii prevăzute la art.5, pe lângă sancțiunea contravențională principală, în funcție de natura și gravitatea faptei, se poate aplica și sancțiunea contravențională complementară a confiscării bunurilor al căror transport în vederea distribuirii în afara teritoriului României este interzis.”
(2) Măsura se aplică începând cu data de 11 aprilie 2020.
Art.19 – (1) După alineatul (3) al articolului 1 din Ordonanța militară nr.5/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID -19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.262 din 31 martie 2020, se introduce un nou alineat, alin.(4), cu următorul cuprins: „(4) Măsura prevăzută la alin.(2) se aplică și după durata pentru care este instituită starea de urgență prin Decretul Președintelui României nr.195/2020, numai dacă starea de urgență pe întreg teritoriul României se prelungește și dacă în decretul de prelungire a stării de urgență se menține competența ministrului afacerilor interne de a stabili, prin ordonanță militară, interzicerea graduală a circulației aeriene pe diferite rute.”
(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.20 – (1) Ordonanța militară nr.7/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID -19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.284 din 4 aprilie 2020, se modifică și se completează după cum urmează: 1. După alineatul (4) al articolului 9 se introduce un nou alineat, alin.(5), cu următorul cuprins: „(5) Măsurile prevăzute la alin.(1) și (3) se aplică și după durata pentru care este instituită starea de urgență prin Decretul Președintelui României nr.195/2020, numai dacă starea de urgență pe întreg teritoriul României se prelungește și dacă în decretul de prelungire a stării de urgență se menține competența ministrului afacerilor interne de a stabili, prin ordonanță militară, interzicerea graduală a circulației aeriene pe diferite rute.” 2. Alineatul (1) al articolului 10 se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) Sunt permise zborurile efectuate de toți transportatorii aerieni deținători de licență de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor sezonieri din România către alte state, cu avizul autorităților competente din țara de origine și de destinație.” 3. Alineatul (1) al articolului 16 se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) În vederea prevenirii răspândirii COVID-19, ministerele cu rețea sanitară proprie și autoritățile administrației publice locale asigură pentru personalul din sistemul public sanitar, la cerere, spații hoteliere destinate repausului dintre ture sau gărzi, hrana – trei mese pe zi și apa.” (2) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.21 – (1) Sunt abilitate să asigure aplicarea și respectarea prevederilor prezentei ordonanțe militare: a) Poliția Română, Jandarmeria Română și poliția locală, pentru măsurile prevăzute la art.1 și 3; b) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, pentru măsura prevăzută la art.2; c) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Poliția de Frontieră Română și direcțiile de sănătate publică, pentru măsurile prevăzute la art.4 – 6; d) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru măsurile prevăzute la art.7 și 8; e) Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin instituțiile subordonate, aflate sub autoritatea sau coordonarea sa, direcțiile de sănătate publică, precum și conducătorii autorităților administrației publice locale, pentru măsurile prevăzute la art.9 – 14; f) Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, pentru măsura prevăzută la art.15; (2) Nerespectarea măsurilor prevăzute la art.1-15 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, în conformitate cu prevederile art.27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Personalul instituțiilor prevăzute la alin.(1) este împuternicit să constate contravenții și să aplice sancțiuni, în conformitate cu prevederile art.29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare.
Art.22 – Prevederile art. 6 și 7 din Ordonanța militară nr. 4/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 29 martie 2020, își încetează aplicabilitatea. Art.23 – Anexele nr.1 și 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanță militară. Art.24 – (1) Prezenta ordonanță militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puțin 2 zile de la data publicării, despre conținutul prezentei ordonanțe militare.

Ordonanta nr 8

Exclusiv

Experiența TV de acasă, la superlativ: TCL aduce în România seria X91 de televizoare QLED 8K

Publicat

pe

TCL, unul dintre cei mai mari producători de dispozitive electronice de consum la nivel modial, recunoscut pentru vasta activitate de cercetare și brevetare, introduce pe piața românească seria X91 de televizoare QLED 8K.

”Cea mai recent lansată serie pentru QLED 8K, X91, ridică și mai mult standardele noastre de vizionare și divertisment TV. Seria X91 aduce plus-valoare angajamentului continuu al TCL față de tehnologia de afișare Quantum Dot. Cu o calitate audiovizuală superioară, împreună cu tehnologia AI și designul modern, noile televizoare oferă consumatorilor o experiență cinematografică fără egal, în intimitatea casei lor”, a declarat Kevin Wang, CEO al TCL Industries Holdings Co., Ltd. și TCL Electronics.

Detalii fără limite, experiențe vizuale noi

Cu X91, TCL îi introduce pe consumatori în lumea 8K. Rezoluția 8K a seriei este de 4 ori mai mare decât a televizoarelor UHD 4K și de 16 ori mai mare decât a televizoarelor Full HD: cu 7680 x 4320 pixeli, aceasta ajunge la 33,18 milioane de pixeli. Consumatorii pot experimenta acum o imagine mult mai clară și mai detaliată.

AI 8K: Tehnologia viitorului

În 2020 nu există numeroase filme sau conținut video disponibile în rezoluție 8K, motiv pentru care tehnologia TCL 8K poate optimiza imagini SD, HD, FHD, 4K și videoclipuri la această rezoluție, transformând automat fiecare pixel în format 8K. Rezultatul? Detalii impresionante și vii, text mai clar, lizibilitate optimă și realism îmbunătățit, indiferent de rezoluția originală a sursei.

HDR PREMIUM 1000: Detalii, culoare, lumină, la un cu totul alt nivel

La inovația și calitatea televizoarelor din seria X91 contribuie semnificativ tehnologia HDR PREMIUM 1000, care asigură o experiență de vizionare HDR excepțională, cu detalii uimitoare la nivelul luminozității, zonelor de umbră și contrast, culori vii și forme clare. Astfel, noile televizoare TCL reproduc perfect toate nuanțele de lumină pentru un efect HDR superior, asigurând în același timp o experiență de vizionare excelentă, chiar și în camere foarte luminoase.

Dolby Vision – Atmos: Realism fără precedent

Seria X91 este echipată cu Tehnologia Dolby Vision și cu un sistem de sunet de vârf în industrie, cu hardware de la Onkyo și tehnologia Dolby Atmos®, pentru o vizionare captivantă, atotcuprinzătoare, memorabilă.

Android TV, pentru o experiență personalizată, nelimitată

Seria X91 are preinstalat cel mai popular sistem de operare din lume, Android TV. Utilizatorii pot accesa, porni și controla conținutul video, ajusta volumul și multe altele, de la distanță, doar prin voce. Cu Chromecast, fotografiile, videoclipurile și muzica de pe orice dispozitiv pot fi acum experimentate pe QLED 8K, iar cu Google Assistant încorporat, capabil să răspundă la peste 1 milion de comenzi, viața devine, pur și simplu, mai simplă.

Experiența IMAX® Enhanced, trăită pe deplin acasă

Datorită funcționalităților audiovizuale și a ecranului foarte mare, seria de televizoare X91 Android QLED de la TCL a primit certificarea globală IMAX® Enhanced, confirmând astfel performanța de top a tehnologiilor folosite și experiența de vizionare la nivel de cinema oferită utilizatorilor.

„Suntem încântați să obținem această certificare și să colaborăm cu un astfel de program de elită, cum este IMAX Enhanced. Televizoarele QLED Android de la TCL au atins ultimele standarde, asigurând culoare, contrast, claritate și sunet la cel mai înalt nivel de pe piață. Cu certificarea IMAX pentru divertisment trăit pe deplin acasă, seria X91 de la TCL este cu siguranță cea mai bună alegere pentru o experiență de vizionare personalizată”, a subliniat Kevin Wang.

Revoluționara Pop-Up Camera aduce prietenii împreună, de oriunde, oricând

Seria X91 include o cameră pop-up retractabilă, care asigură posibilități de conectare nelimitate, oriunde și oricând, fuzionând experiența socială cu televizorul. Cu Google Duo sau alte servicii de Internet, această caracteristică inovatoare permite consumatorilor să se bucure de apeluri video de grup gratuite, chat și apeluri vocale cu prietenii ori familia*.

Design ultra-slim, elegant, fără ramă

Seria de televizoare X91 vine cu un design ultra-slim compatibil cu orice stil de amenajare, punând accent pe experiența de vizionare și pe eleganța atemporală.

Televizoarele X91, alături de alte două modele TV QLED, seriile C71 și C81, fac parte din linia TV QLED 2020 a TCL.

*Specificațiile și dimensiunile produselor diferă în anumite regiuni. Disponibilitatea produsului variază în funcție de planurile locale de lansare.

*Controlul vocal de tip ”mâini libere” nu este disponibil în anumite limbi și țări. Necesită conexiune la Internet/date. Se pot aplica costuri suplimentare. Disponibilitatea și performanța anumitor funcții și caracteristici depind de servicii, dispozitive și rețele și pot să nu fie disponibile în toate domeniile.

 Despre TCL

TCL Electronics este una dintre companiile de electronice de consum cu cea mai rapidă creștere din lume și se numără printre principalii jucători din industria TV pe plan global, având produse vândute în mai mult de 160 de țări. Pe locul al doilea din punct de vedere al volumului de vânzări pe piața globală a televizoarelor, potrivit celui mai recent raport Sigmaintell, TCL operează propriile sale centre de cercetare, producție și dezvoltare de produse electronice de larg consum, de la televizoare și dispozitive audio, la produse inteligente pentru casă.

TCL, unul dintre cei mai mari producători de dispozitive electronice de consum la nivel modial, recunoscut pentru vasta activitate de cercetare și brevetare, introduce pe piața românească seria X91 de televizoare QLED 8K.

”Cea mai recent lansată serie pentru QLED 8K, X91, ridică și mai mult standardele noastre de vizionare și divertisment TV. Seria X91 aduce plus-valoare angajamentului continuu al TCL față de tehnologia de afișare Quantum Dot. Cu o calitate audiovizuală superioară, împreună cu tehnologia AI și designul modern, noile televizoare oferă consumatorilor o experiență cinematografică fără egal, în intimitatea casei lor”, a declarat Kevin Wang, CEO al TCL Industries Holdings Co., Ltd. și TCL Electronics.

Detalii fără limite, experiențe vizuale noi

Cu X91, TCL îi introduce pe consumatori în lumea 8K. Rezoluția 8K a seriei este de 4 ori mai mare decât a televizoarelor UHD 4K și de 16 ori mai mare decât a televizoarelor Full HD: cu 7680 x 4320 pixeli, aceasta ajunge la 33,18 milioane de pixeli. Consumatorii pot experimenta acum o imagine mult mai clară și mai detaliată.

AI 8K: Tehnologia viitorului

În 2020 nu există numeroase filme sau conținut video disponibile în rezoluție 8K, motiv pentru care tehnologia TCL 8K poate optimiza imagini SD, HD, FHD, 4K și videoclipuri la această rezoluție, transformând automat fiecare pixel în format 8K. Rezultatul? Detalii impresionante și vii, text mai clar, lizibilitate optimă și realism îmbunătățit, indiferent de rezoluția originală a sursei.

HDR PREMIUM 1000: Detalii, culoare, lumină, la un cu totul alt nivel

La inovația și calitatea televizoarelor din seria X91 contribuie semnificativ tehnologia HDR PREMIUM 1000, care asigură o experiență de vizionare HDR excepțională, cu detalii uimitoare la nivelul luminozității, zonelor de umbră și contrast, culori vii și forme clare. Astfel, noile televizoare TCL reproduc perfect toate nuanțele de lumină pentru un efect HDR superior, asigurând în același timp o experiență de vizionare excelentă, chiar și în camere foarte luminoase.

Dolby Vision – Atmos: Realism fără precedent

Seria X91 este echipată cu Tehnologia Dolby Vision și cu un sistem de sunet de vârf în industrie, cu hardware de la Onkyo și tehnologia Dolby Atmos®, pentru o vizionare captivantă, atotcuprinzătoare, memorabilă.

Android TV, pentru o experiență personalizată, nelimitată

Seria X91 are preinstalat cel mai popular sistem de operare din lume, Android TV. Utilizatorii pot accesa, porni și controla conținutul video, ajusta volumul și multe altele, de la distanță, doar prin voce. Cu Chromecast, fotografiile, videoclipurile și muzica de pe orice dispozitiv pot fi acum experimentate pe QLED 8K, iar cu Google Assistant încorporat, capabil să răspundă la peste 1 milion de comenzi, viața devine, pur și simplu, mai simplă.

Experiența IMAX® Enhanced, trăită pe deplin acasă

Datorită funcționalităților audiovizuale și a ecranului foarte mare, seria de televizoare X91 Android QLED de la TCL a primit certificarea globală IMAX® Enhanced, confirmând astfel performanța de top a tehnologiilor folosite și experiența de vizionare la nivel de cinema oferită utilizatorilor.

„Suntem încântați să obținem această certificare și să colaborăm cu un astfel de program de elită, cum este IMAX Enhanced. Televizoarele QLED Android de la TCL au atins ultimele standarde, asigurând culoare, contrast, claritate și sunet la cel mai înalt nivel de pe piață. Cu certificarea IMAX pentru divertisment trăit pe deplin acasă, seria X91 de la TCL este cu siguranță cea mai bună alegere pentru o experiență de vizionare personalizată”, a subliniat Kevin Wang.

Revoluționara Pop-Up Camera aduce prietenii împreună, de oriunde, oricând

Seria X91 include o cameră pop-up retractabilă, care asigură posibilități de conectare nelimitate, oriunde și oricând, fuzionând experiența socială cu televizorul. Cu Google Duo sau alte servicii de Internet, această caracteristică inovatoare permite consumatorilor să se bucure de apeluri video de grup gratuite, chat și apeluri vocale cu prietenii ori familia*.

Design ultra-slim, elegant, fără ramă

Seria de televizoare X91 vine cu un design ultra-slim compatibil cu orice stil de amenajare, punând accent pe experiența de vizionare și pe eleganța atemporală.

Televizoarele X91, alături de alte două modele TV QLED, seriile C71 și C81, fac parte din linia TV QLED 2020 a TCL.

*Specificațiile și dimensiunile produselor diferă în anumite regiuni. Disponibilitatea produsului variază în funcție de planurile locale de lansare.

*Controlul vocal de tip ”mâini libere” nu este disponibil în anumite limbi și țări. Necesită conexiune la Internet/date. Se pot aplica costuri suplimentare. Disponibilitatea și performanța anumitor funcții și caracteristici depind de servicii, dispozitive și rețele și pot să nu fie disponibile în toate domeniile.

Despre TCL

TCL Electronics este una dintre companiile de electronice de consum cu cea mai rapidă creștere din lume și se numără printre principalii jucători din industria TV pe plan global, având produse vândute în mai mult de 160 de țări. Pe locul al doilea din punct de vedere al volumului de vânzări pe piața globală a televizoarelor, potrivit celui mai recent raport Sigmaintell, TCL operează propriile sale centre de cercetare, producție și dezvoltare de produse electronice de larg consum, de la televizoare și dispozitive audio, la produse inteligente pentru casă.

Citeste in continuare

Exclusiv

Ma uimeste pasivitatea autoritatilor, altele decat politia, precum si a societatii civice, cu privire la abuzurile politiei locale/nationale fata de cetateni care nu “respecta” masurile instituite de starea de alerta si nu numai!

Prahova Mea

Publicat

pe

Revoltați că nu au avut niciun control asupra procesului de numire a noului CNATDCU, o parte din rectorii de universități au cerut în mod deschis, în interiorul Consiliului Național al Rectorilor (CNR), desființarea CNATDCU.

Un prim pas a fost deja făcut. Luni dupa-amiază, Biroul Permanent al CNR a decis în cvasiunanimitate organizarea unor referendumuri în universități astfel încât cadrele didactice să decidă cine ar trebui să acorde titlurile de doctor: universitățile sau CNATDCU.

Ideea desființării CNATDCU a fost lansată Mihnea Costoiu de la Universitatea Politehnică din București, singurul rector din România care nu are doctorat: a încercat să facă unul la Academia SRI, însă a fost exmatriculat acum doi ani.

Printre susținătorii ideii se numără rectorul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, universitatea care nu are școală doctorală, sau Liviu Pop, cel care a încercat să obțină un titlul de doctor la Academia de Poliție în baza unei teze plagiate. Lista întreagă a rectorilor care susțin ideea se găsește în text.

Model sovietic, structură comunistă, poliția plagiatelor sunt doar câteva dintre calificativele folosite de unii rectori, în timpul discuțiilor, pentru a justifica de ce CNATDCU trebuie desființat.

  • Revoltați că nu au avut niciun control asupra procesului de numire a noilor membri CNATDCU, unii rectorii plănuiesc desființarea acestuia.
  • Ideea a lansat-o Mihnea Costoiu de la Universitatea Politehnică din București, singurul rector din România care nu are doctorat: a încercat să facă unul la Academia SRI, însă a fost exmatriculat acum doi ani.
  • Rectorii invocă acum faptul că CNATDCU e o instituție de tip sovietic, că birocratizează procesul de acordare a titlurilor și se raliază ideii de reformă a „arhitecturii sistemului de învățământ superior”.
  • Printre cei care pretind că vor să facă reforma se numără șase foști miniștri care au condus educația și cercetarea, deci au avut ani la rând toate instrumentele să o facă: Ecaterina Andronescu (patru mandate), Mihnea Costoiu (un mandat), Sorin Cîmpeanu (un mandat), Adrian Curaj (un mandat), Liviu Pop (două mandate) și Valentin Popa (un mandat). 
  • Cei care sprijină ideea desființării CNATDCU susțin că universitățile pot elimina singure plagiatele în teze de doctorat și alte forme de fraudă academică comise de propriile cadre didactice.
  • Totuși, CNATDCU a pronunțat în ultimii 4 ani 49 de verdicte definitive de plagiat în teze girate de 10 universități românești.
  • Noul CNATDCU, pe care unii rectorii îl vor acum desființat, urmează să analizeze sesizări de plagiat ale unor persoane publice influente printre care se numără Bogdan Licu (procuror general adjunct), Bogdan Despescu (secretar de stat în Ministerul de Interne) și Mihai Tudose (fost premier, actual europarlamentar PSD).

Un puternic curent de opinie care susține desființarea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) s-a cristalizat în ultimele zile printre rectorii de universități, după ce Ministerul Educației a făcut publică, vinerea trecută, componența noului consiliu.

CNATDCU este instituția care acordă, în urma propriei evaluări, titlurile de doctor și pe cele de conducător de doctorat, și care soluționează sesizările de plagiat în cazul tezelor de doctorat.

Spre deosebire de alte dăți, când desființarea Consiliului părea doar o idee îndrăzneață, acum această posibilitate se conturează tot mai clar.

Biroul Permanent al Consiliului Național al Rectorilor (CNR) – structură care reunește rectorii a 74 de universități acreditate din România, de stat și private – a decis în cvasiunanimitate organizarea unor referendumuri în universități astfel încât cadrele didactice să decidă cine ar trebui să acorde titlurile de doctor: universitățile sau CNATDCU.

Hotărârea, una fără precedent în învățământul academic din România, a fost luată rapid, luni după-amiază, la numai trei zile după ce componența noului CNATDCU a fost făcută publică.

Model sovietic, structură comunistă, poliția plagiatelor sunt doar câteva dintre calificativele folosite de unii rectori, în timpul discuțiilor, pentru a caracteriza CNATDCU.

Nemulțumirea acestora, exprimată acum fără rezerve, a fost accentuată de alte două motive principale, dincolo de cel legat de structura noului Consiliu, care reunește membri greu de controlat:

  • faptul că rectorii au fost eliminați din procesul de selecție al CNATDCU, decizie prin care a fost eliminat controlul acestora asupra comisiilor;
  • faptul că Ministerul Educației nu a ținut cont de existența avizelor date de Consiliile de Administrație ale universităților, solicitate de către CNR, prin care persoanele neagreate de conducerile universităților puteau fi eliminate din procesul de selecție.

Declicul

Revolta rectorilor a apărut la scurt timp după publicarea de către Ministerul Educației a componenței nominale a noului CNATDCU.

Din cei peste 1.100 de profesori și cercetători care au aplicat pentru a dobândi calitatea de membru CNATDCU (mandatul 2020-2024), în noua structură au fost selectați 543 de membri, din care 21 membri în Consiliul General, 69 de membri în paneluri pe domenii fundamentale și 493 membri în comisiile de specialitate.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea Politehnică din București au cea mai semnificativă reprezentare, fiecare de peste 8% din totalul membrilor.

Un procent cumulativ de până la 50% din total este asigurat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Politehnica din Timișoara, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Academia de Studii Economice din București.

Potrivit unor surse din mediul universitar, după ce aceste date au fost făcute publice, rectorii au început să își exprime nemulțumirile în interiorul Consiliului Național al Rectorilor.

Componența unor comisii, a unor paneluri, dar și a unor persoane numite la conducerea unor comisii, paneluri sau chiar în Consiliul General, precum și excluderea altora, a generat revolta rectorilor.

În timpul discuțiilor, rectorii au trecut foarte repede de la exprimarea unor nemulțumiri punctuale la ideea și chiar la planul de desființare a CNATDCU.

S-au exprimat fără echivoc în favoarea desființării CNATDCU Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București, Daniel Breaz, rectorul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Ioan Vasile Abrudan, rectorul Universității „Transilvania” din Brașov, Vasile Sorin Purec, rectorul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, Smaranda Angheni, fostul rector al Universității „Titu Maiorescu” din București și, nu în ultimul rând, Valentin Popa, rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava,  Sorin Cîmpeanu, rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București – care este și președintele CNR.

Lor li se adaugă și trei foști miniștri ai Educației: Ecaterina Andronescu, Liviu Pop și Adrian Curaj.

O poziție ceva mai nuanțată are Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, care susține că este necesară o regândire a întregii arhitecturi a învățământului superior românesc, care să includă și eliminarea consiliilor consultative ale Ministrului Educației, printre care se regăsește și CNATDCU.

Întrebați despre pozițiile lor, majoritatea celor enumerați au admis că susțin ideea de desființare a CNATDCU și de mutare a atribuțiilor de acordare a titlului de doctor către universități, invocând autonomia universitară.

Ideea

Cel care a lansat în Consiliul Național al Rectorilor ideea desființării CNATDCU la finalul săptămânii trecute a fost Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice din București.

Costoiu s-a poziționat ca unul dintre cei mai vocali contestatari ai CNATDCU, în ciuda faptului că universitatea pe care o conduce are un procent de 8% de cadre didactice titulare selectate în noul Consiliu.

De altfel, într-o ședință care a avut loc la începutul lunii mai la Ministerul Educației, după ce procesul de selecție a CNATDCU 2020 – 2024 fusese deja demarat, Costoiu a afirmat că intenționează să inițieze în Parlament un amendament la Legea educației din prin care să desființeze CNATDCU.

Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice din București – care a fost exmatriculat de la doctorat în urmă cu doi ani – este senator PSD și membru în comisia de Învățământ. FOTO: Lucian Muntean / PressOne

Mihnea Costoiu, care este și senator PSD, este singurul rector din România care nu are doctorat. A încercat să facă unul la Academia SRI, însă a fost exmatriculat acum doi ani.

Întrebat dacă a susținut în CNR ideea desființării CNATDCU, Costoiu – care este și secretar general al Consiliului Național al Rectorilor – a evitat să răspundă în mod direct.

Ce s-a discutat în Biroul Permanent nu o să pot să vă dezvălui fără acordul colegilor mei. Deci nu am ce comenta aici, indiferent de poziția mea, pe care o voi face publică la momentul oportun. Aveți informații pe surse, cine v-a spus să le susțină, eu nu pot să fac asta din respect față de colegii mei”.

Acesta nu a respins, însă, informația că ar intenționa desființarea CNATDCU printr-o modificare adusă Legii educației.

„Tot ce e posibil. Avem multe modificări ale legii (educației – n.m.), care cred că trebuie făcute, legate de finanțare, de multe lucruri care trebuie operate. Dacă și acesta va fi un subiect, la momentul oportun o să discutăm”. 

Rectorul Politehnicii din București mai susține că CNATDCU ar trebui să aibă în atribuții doar verificarea tezelor vechi, „să analizeze istoric ce s-a întâmplat cu toate tezele”, iar tezele viitoare să nu mai implice Consiliul și să fie acordate direct de universități.

Argumentul acestuia este că nicăieri în lume nu există „o structură precum CNATDCU”.

În plus, Costoiu a comparat CNATDCU cu o instituție de sorginte sovietică.

„Doamnă, nici măcar nu aveți răbdarea să mă urmăriți pentru că susțineți niște structuri sovietice depășite total de acum 150 de ani care controlau lumea la o promovare, e treaba dumneavoastră. Eu vreau să susțin ceea ce există în toată lumea asta civilizată”.

Dezvoltarea

Și alți rectori au susținut ideea de desființare a CNATDCU emisă de Costoiu. Unul dintre aceștia este Vasile Sorin Purec, rectorul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu.

„Eu am exprimat acest punct de vedere mai tranșant, dar poate să fie o ipoteză de lucru pe negocierile viitoare cu Ministerul Educației dacă CNATDCU este în continuare util pentru învățământul românesc”, susține Purec.

Acesta este unul dintre cei care au argumentat ideea desființării CNATDCU prin faptul că „în lumea civilizată” nu există entități de supracontrol din partea statului „ca și cum instituțiile de învățământ superior nu ar prezenta încredere în așa fel încât să acorde singure titlurile universitare”.

Mai mult, acesta susține aceeași idee promovată și de Costoiu, cum că CNATDCU este un organism de tip sovietic, care mai există doar în Rusia sau în state din fosta Uniune Sovietică.

Întrebat care este motivul pentru care se pune în discuție desființarea CNATDCU acum, când instituția a început să își facă treaba – Consiliul a pronunțat 52 de verdicte de plagiat în mandatul 2016–2020 – Purec susține că acesta are legătură cu componența Consiliului.

„Motivul este foarte simplu. Și ceilalți reprezentanți ai universităților din țară au sesizat că în foarte multe comisii nu sunt persoanele cele mai reprezentative. Persoanele cele mai cunoscute și autorități științifice în domeniul lor nu figurează în listă, cu toate că au fost candidați. Și s-au ridicat multe semne de întrebare că oare cum sunt făcute aceste selecții și cum de au apărut anumite comisii care nu sunt chiar în regulă”. 

Acesta mai susține că „din fericire” ministrul Monica Anisie a intervenit și că „lucrurile vor fi corectate”. 

„Nu, nu, noi nu avem doctorate. Nu suntem interesați”, a declarat rectorul Purec când a fost întrebat câte titluri de doctor acordă pe an Universitatea din Târgu Jiu.

„Nu suntem interesați, am intervenit într-o discuție unde am tras o concluzie, dar noi nu suntem interesați de problema aceasta”. 

Justificarea: o instituție similară nu există în UE

Un alt susținător asumat al ideii de desființare a CNATDCU este Ioan Vasile Abrudan, rector la al treilea mandat la Universitatea „Transilvania” din Brașov.

Și acesta a declarat că CNATDCU este o structură specific comunistă și că acest tip de instituție nu există în alte țări europene.

„Noi suntem una dintre țările membre UE, dorim să ne integrăm în spațiul european al învățământului superior, discutăm despre universități europene, și noi încă suntem închistați în niște mecanisme și în niște structuri specifice comunismului. Din cele 27 de state membre UE, în care mai există asemenea structură care să valideze tezele de doctorat? De ce suntem noi mai originali întotdeauna?”.

Întrebat dacă universitățile românești au suficientă maturitate pentru a valida singure acordarea titlurilor de doctor, Abrudan consideră că universitatea pe care o conduce are.

„Eu nu știu ce e în alte  universități, dar dacă mă întrebați de universitatea mea, consider că da. Eu nu cred că sunt alții mai maturi decât colegii mei, nici în CNATDCU, nici în altă parte, nu cred că există alții mai maturi și mai responsabili decât noi”. 

Avem suficiente filtre de control care să fie aplicate la nivelul universităților pentru evitarea și sancționarea fraudelor academice?

„În România se pleacă de pe poziția hoțului și a escrocului. Toată legislația pe care o proiectăm pleacă de la ideea că toți sunt hoți și vinovați și atunci ne-am dezvoltat o suprastructură birocratică, care e total depășită de ceea ce se întâmplă în vecinătatea noastră, ca să nu zic în UE”, mai spune rectorul Universității „Transilvania”.

Abrudan mai consideră că validarea tezelor de către CNATDCU este un impediment pentru acordarea diplomelor de doctor comune cu universități din alte state, de tip „joint degree”, pentru că acestea trebuie să fie validate în România de Ministerul Educației, pe când în alte state le validează universitatea.

„Am ajuns în situații penibile. Suntem superbirocratizați”. 

Abrudan susține că acum există filtrul comisiilor de îndrumare, acces la baze de date, lucrările științifice trebuie trecute prin softuri de detectare a similitudinilor și că publicarea tezelor este obligatorie, toate aceste lucruri reprezentând filtre pe care universitățile le aplică.

Susținerea foștilor miniștri

Liviu Pop, de două ori ministru al Educației într-un guvern condus de Victor Ponta (PSD) și în altul condus de Mihai Tudose (PSD), a susținut și el în CNR varianta desființării CNATDCU, potrivit unor surse din mediul academic.

Întrebat despre acest lucru, Pop a negat acum afirmațiile făcute în urmă cu câteva zile.

Liviu Pop, fost ministru al Educației, care și-a ratat titlul de doctor în ziua susținerii, conduce Comisia de Învățământ din Senat. FOTO: Lucian Muntean, PressOne

„Nu am susținut acest lucru”, a afirmat Pop, care a adăugat că nu se poate pronunța pe un lucru „pe care nu îl stăpânesc în totalitate”.

Liviu Pop a sfârșit prin a admite, totuși, că s-a pronunțat în favoarea desființării, în condițiile în care rectorii „nu se înțeleg între ei și se acuză”.

Pop, care este și senator PSD și președintele Comisiei de Învățământ din Senatul României, nu a exclus posibilitatea ca o inițiativă legislativă care să prevadă desființarea CNATDCU să fie depusă în Parlament.

Fostul ministru a argumentat și el prin faptul că o structură de tip CNATDCU nu există în alte state europene, dar și că autonomia universitară trebuie să fie suverană.

„Eu nu cred că orice filtru trebuie să fie mai important decât autonomia universitară. Iau exemplul Universității din București, de ce mai ai nevoie de CNATDCU să verifici Universitatea din București?”. 

Întrebat dacă Academia de Poliție – universitatea unde Liviu Pop a încercat să obțină titlul de doctor în baza unei teze de doctorat plagiate – ar avea nevoie de verificare, Pop nu a mai avut un răspuns.

***

Colega de partid, de Senat și de comisie parlamentară a lui Liviu Pop, Ecaterina Andronescu, pledează și ea în favoarea validării tezelor și a atribuirii titlurilor de doctor de către universități în virtutea autonomiei instituțiilor de învățământ superior.

„Nu cred că trebuie să punem o poliție pe universitate”. 

Ecaterina Andronescu a condus Comisia de Învățământ din Senat până în toamna lui 2018, cân a fost numită ministru pentru a patra oară. FOTO: Ioana Epure / PressOne

Andronescu, care a fost de patru ori ministru al Educației, susține că universitățile trebuie să fie total responsabile de conținutul tezelor, de etica elaborării lucrării și de prezentarea rezultatelor.

„Universitatea trebuie să știe că dacă ajunge în situația ca teza de doctorat să fie declarată sau să aibă plagiat trebuie să piardă dreptul de a conduce doctoratul, să se desființeze școala doctorală”.

Arhitectura sistemului educațional superior

Daniel David este profesor de științe cognitive clinice la Universitatea „Babeş-Bolyai”  (UBB) din Cluj-Napoca și rector la primul mandat al aceleiași instituții de învățământ.

Mai mulți rectori l-au indicat pe David ca fiind cel care, în contextul polemicii iscate în CNR din cauza componenței noului CNATDCU, a lansat ideea necesității regândirii arhitecturii învățământului superior românesc.

Acesta susține că întreaga structură a învățământului superior este una depășită de vremuri și nu încurajează performanța.

„În linii mari, este gândită într-un model «colectivist», care irosește resurse și în care universitățile își stabilesc granițe teritoriale (adesea județene sau regionale), reacționând agresiv împotriva universităților globale, care nu înțeleg astfel de granițe într-o lume globalizată”.

Profesorul Daniel David explică faptul că modelul cu „granițe județene” a fost propus imediat după 1989 în ideea în care acolo unde există un mediu universitar, se dinamizează economia, iar bunăstarea oamenilor crește.

Teoria lui David este că universitățile locale nu au fost ajutate de legislație și de Ministerul Educației să devină universități puternice, iar pentru a supraviețui au intrat în bătălia de la nivel central, „distorsionând adesea toate practicile academice mai meritocratice ale universităților mai vechi, deja cu anvergura globală (națională sau internațională)”.

„Acest lucru a generat animozități și incapacitatea de a se utiliza eficient resursele, lipsind colaborarea prin diversitate, într-o logică «win-win»”. 

Două sunt soluțiile macro identificate de profesorul David, care implică modificarea statutului și a rolului jucat atât de universitățile mari, cu impact național și internațional, cât și a celor locale, cu impact local și regional:

  • diferențierea misiunilor – pe linia anvergurii naționale și internaționale versus regionale versus locale –, asociată cu schimbarea legislației pentru a valida rolul social important al oricărei misiuni alese;
  • extinderea marilor universități în alte locuri, gândind extensii cu rol local sau regional, transferându-se astfel practicile academice riguroase și cultura organizațională și acolo.

„Așa cum spuneam, universitățile nu sunt diferențiate prin misiune, iar asta are impact negativ asupra întregului sistem. Diferențierea se poate face după mai multe modele, dar trebuie făcută, valorizând toate misiunile și asociindu-le cu mecanisme și reglementări care să le permită performanța raportată la misiunea aleasă. Astfel de diferențieri nu stabilesc universități «superioare» sau «inferioare», ci universități cu misiuni diferite, ranking-urile fiind eventual făcute în cadrul aceleiași misiuni”, explică David.

Acesta mai susține că, din lipsa diferențierii misiunilor rezultă reglementări generale și instituții de compromis, care nu ajută nici universitățile de cercetare avansată de anvergură națională, nici pe cele de educație și cercetare cu impact regional, și nici pe cele de educație, cu impact local.

„Universitățile românești sunt «certate» că nu performează bine în ranking-urile internaționale. Dar câți știu că universitățile nu au filă de buget pentru cercetare? Nediferențierea universităților nici nu permite realizarea acestui lucru, deoarece nu poți avea, așa cum vrem sau credem noi, peste 50 de universități românești «world-class», cărora să le permiți un astfel de mecanism”, mai spune profesorul Daniel David.

Despre CNATDCU, rectorul UBB susține că este o instituție de compromis, derivată din nediferențierea universităților.

„Ca instituție de compromis generează patimi în procesul de constituire, iar, în final, nu mulțumește pe nimeni și este instabil. Pe scurt, este OK în contextul dat, dar nu reprezintă un bun standard pe care să-l menținem în această formă dacă organizăm adecvat învățământul superior”.

Întrebat dacă consideră necesară sau oportună desființarea CNATDCU, iar atribuțiile de validare a tezelor de doctorat să fie preluate de către universități, așa cum susțin și alți rectori, David spune că „da, dar doar dacă se regândește arhitectura învățământului superior, pe liniile discutate. Altfel nu!”. 

Acesta mai susține că un mecanism de monitorizare riguros și un audit extern, independent și periodic este necesar.

„Dacă în aceste condiții proaste s-a putut face descentralizarea pentru profesori, eu cred că se poate face, în condițiile explicate, și pentru tezele de doctorat! În plus, în logica diferențierii, nu toate universitățile trebuie să fie cu școli doctorale”. 

Întrebat dacă universitățile românești au maturitatea necesară și normele de etică internalizate într-atât încât să poată să evalueze singure în mod corect inclusiv sesizările de plagiat sau alte tipuri de fraudă academică, profesorul David admite că unele au, iar altele, nu.

„Altele ar putea învăța rapid. Le-aș monitoriza pe cele care pot și le-aș forma și monitoriza pe cele care încă nu pot. Un audit extern, independent și periodic ar fi necesar și aici. Dar aici nu mai este vorba de diferențiere, acesta trebuind să fie un standard comun, dincolo de diferențele între misiuni, dar sigur, în legătură directă cu misiunea aleasă”, a încheiat rectorul UBB.

Daniel David a fost selectat în noul CNATDCU, fiind membru chiar în organismul de conducere al acestuia, mai precis în Consiliul General.

Soluția

În urma discuțiilor despre componența noului CNATDCU, dar și despre desființarea acestuia, Sorin Cîmpeanu, președintele CNR, a convocat o ședință a Biroului Permanent al Consiliului Național al Rectorilor, care a avut loc online în după-amiaza zilei de luni.

Întrebat dacă în CNR s-a discutat despre desființarea CNATDCU prin promovarea unei legi, Cîmpeanu – care a demisionat din Pro România în decembrie 2019 și s-a înscris în ianuarie 2020 în PNL, fiind și membru al Biroului Permanent Național al partidului – a negat o astfel de variantă.

„N-am dat curs, chiar dacă au mai zis câte unii, am trecut peste aceste soluții. Nu s-a pus în discuție vreo soluție de tipul desființarea CNATDCU pe cale legislativă. Nu am dat curs acestor idei. Nu le-am luat în serios. Eu merg pe construcție, nu pe demolare”. 

Totuși, Cîmpeanu a admis faptul că Biroul Permanent al CNR a avut o ședință „în care s-a pus în discuție arhitectura sistemului de învățământ superior și a atribuțiilor instituțiilor implicate, la modul general. Despre CNATDCU nu s-a vorbit mai deloc”.

În realitate, discuția nu a avut ca temă arhitectura sistemului de învățământ superior, care a fost pusă în discuție doar de rectorul UBB, ci a vizat viitorul CNATDCU.

În urma discuțiilor din acea ședință s-a ajuns la ideea ca universitățile românești să organizeze un referendum pentru a stabili cine este instituția îndreptățită să acorde diplomele de doctor: universitățile sau Ministerul Educației.

Potrivit președintelui CNR, aceasta propunere a fost votată în cvasiunanimitate de membrii Biroului Permanent, care reunește 19 rectori.

„Să se afle opinia comunității universitare, nu a rectorilor, cu privire la cine ar trebui să acorde titlul de doctor, universitatea sau ministerul. A fost cvasiunanimitate la vot”. 

Sorin Cîmpeanu a precizat că zilele acestea urmează să fie stabilit la nivelul Biroului Permanent textul propunerii referitoare la referendum, după care va fi supus validării plenului CNR, iar mai apoi va fi făcut public.

Când se va produce acest vot în plenul CNR?

„Poate azi, poate mâine, poate poimâine. Nu trebuie să ne grăbim cu niște lucruri atât de importante”, susține Cîmpeanu.

Întrebat care va fi statutul acestui referendum, dacă poate fi impus universităților sau dacă e doar o recomandare, Cîmpeanu a explicat că CNR poate recomanda, însă nu poate impune, iar, în final, va fi o decizie a fiecărei universități în parte dacă va organiza sau nu referendumul.

Ce se va întâmpla dacă universitățile vor organiza referendumul și dacă propunerea ca titlurile de doctor să fie acordate de universități va fi una majoritară?

„Atunci CNR va solicita celor care sunt în drept să formuleze această propunere legislativă. Abia atunci, după această consultare, CNR va fi îndreptățit să propună acest lucru. Acest «după» poate să fie mai devreme sau mai târziu.” 

Președintele CNR a explicat că este greu de preconizat când vor fi organizate aceste referendumuri din cauza perioadei de pandemie.

„Nu cred că este cineva care poate anticipa dacă se va face într-o lună sau un an acest referendum”. 

***

Sorin Cîmpeanu confirmă că s-a ajuns la această situație din cauza nemulțumirii rectorilor că au fost excluși din procesul de selecție a CNATDCU.

Sorin Cîmpeanu, președintele CNR și fost ministru al Educației. FOTO: Lucian Munteanu /  PressOne

„Atâta timp cât metodologia nu le-a interzis rectorilor să facă parte din comitetele de selecție, nu le poți interzice rectorilor să facă parte din CNATDCU”. 

Acesta afirmă că selecția CNATDCU de acum a fost un hibrid, prin faptul că membrii comisiilor de specialitate au fost selectați de către comitete de selecție, iar membrii panelurilor și ai consiliului general au fost numiți direct de ministru.

„Nu știu dacă asta a fost cea mai bună alegere. E un hibrid între asumarea unui ministru și un proces de selecție. Mă întreb dacă acest lucru a fost bun. E un hibrid între modalitatea de desemnare din 2011 și cea din 2016”, susține președintele CNR, care se referă la faptul că CNATDCU din 2011 a fost numit integral și asumat de către ministrul Daniel Funeriu, iar componența celui din 2016 a fost desemnată de comitetele de selecție.

O altă nemulțumire a rectorilor este legată de componența noului CNATDCU.

Potrivit unor surse din mediul academic, unii rectori au precizat că ar trebui ca CNR să ceară ministrului Monica Anisie completarea unor comisii.

„Și eu susțin această solicitare pe baza următoarelor elemente: odată cu publicarea componenței s-a constatat un lucru, și anume că este dezechilibrat din perspectiva reprezentativității unor centre universitare – și dau exemplu Iașiul”, afirmă președintele CNR.  

Întrebat dacă e prevăzută în vreo metodologie echilibrul reprezentativității, Cîmpeanu a admis că acest lucru nu există.

„Nu, nu este prevăzut, dar pentru echilibru, profesionalism și sustenabilitate e bine să fie și o repartiție echilibrată. Oameni profesioniști se găsesc în mai multe centre universitare”. 

Cum îi va fi cerută Ministerului sau ministrului Monica Anisie repartiția echilibrată a membrilor CNATDCU?

„Vom cere, eventual, suplimentarea. Vom cere eliminarea unor discrepanțe majore în măsura în care acestea există. Îi vom cere doamnei ministru să se uite pe rezoluțiile celor 35 de comitete de selecție și în măsura în care există oameni care au beneficiat de suportul celor care au făcut selecția, să fie luate în considerare”.

Până aseară nu fusese formalizată nicio solicitare către minister, potrivit președintelui CNR.

Potrivit unor surse din mediul academic CNR ar putea propune completarea cu câte doi membri a două comisii, cea de Inginerie geologică, geodezică, mine, petrol și gaze și la cea de Medicină.

***

Soluția referendumului este considerată una potrivită de către Ioan Vasile Abrudan, rectorul Universității „Transilvania” din Brașov.

„Dacă noi spunem că vrem desființarea CNATDCU, o să apară ștampila că «mafia rectorilor», «mafia universitară», «mafia politică», mafia «nu știu care». Haide să mergem la popor să vedem ce vrea el, pentru că nu or fi tâmpiți chiar toți cei 30.000 de oameni din învățământul superior.

Până acum erau acuzate conducerile universităților. Haideți să vedem ce zic colegii noștri, că doar n-or fi toți tâmpiți, dacă rectorii sunt tâmpiți, mafioți și așa mai departe după cum s-a pus ștampila pe noi, OK, nu luăm noi decizia. Haide să vedem ce spun toți colegii noștri”, susține Abrudan.

Acesta mai spune că în acest moment sunt mai mulți rectori care susțin o schimbare semnificativă a învățământului universitar.

„Stăm în mocirla birocratică de 30 de ani pe care o tot cârpim, ajustăm, fără să gândim un sistem serios, pus pe baze serioase, în contextul în care suntem acuma. Ne place sau nu ne place, de 13 ani suntem în UE, suntem parte a programelor europene, iar România nu poate să dea un «joint degree»”. 

Alte încercări 

Cea mai clară încercare de desființare a CNATDCU s-a produs în anul 2016 atunci când ministrul Adrian Curaj a promovat OUG nr. 4/2016, care a pornit dintr-o intenție benignă: clarificarea, pe cale juridică, a momentului în care încetează beneficiile unei teze de doctorat plagiate.

Ajunsă în Parlament, ordonanța de urgență a constituit pretextul perfect pentru politicieni pentru a forța desființarea CNADCU, fapt care s-ar fi produs, dacă Curtea Constituțională a României nu ar fi declarat legea de aprobare a OUG nr. 4/2016 neconstituțională în integralitate.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senat – condusă de Ecaterina Andronescu – a operat atunci mai multe modificări, care au fost adoptate de Senat, cameră decizională, la 9 iulie 2016.

Acordarea titlului de doctor

  • ÎNAINTE: Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerințele […] comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înaintează CNATDCU, spre validare. CNATDCU, în urma evaluării dosarului, propune ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului acordarea sau neacordarea titlului de doctor. [ART. 168 (5)]
  • DUPĂ: Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerințele […], comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înaintează Senatului universitar, în vederea acordării titlului de doctor. [ART. 168 (5) modificat]

Neacordarea titlului de doctor

  • ÎNAINTE: În cazul în care CNATDCU invalidează argumentat teza de doctorat, IOSUD primește din partea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului o motivație scrisă de invalidare, redactată în baza observațiilor CNATDCU. Lucrarea de doctorat poate fi retransmisă CNATDCU în termen de un an de la data primei invalidări. Dacă lucrarea de doctorat se invalidează și a doua oară, titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat. [ART. 168 (8)]

Împotrivă

Ipoteza desființării CNATDCU apare în contextul în care Consiliul (2016–2020) tocmai și-a încheiat primul mandat dus integral la capăt după desființarea și amputarea atribuțiilor din 2012 și reacordarea acestora în 2016.

Începând cu 2012 – anul în care CNATDCU și-a pierdut dreptul de a mai analiza sesizări de plagiat după scandalul legat de teza de doctorat plagiată a lui Victor Ponta –, instituția s-a aflat în atenția opiniei publice în principal din cauza acuzațiilor de plagiat formulate împotriva unor persoane cu funcții importante în stat.

Începând cu 2016, la CNATDCU au fost înregistrate 100 de sesizări de plagiat în teze de doctorat și au fost pronunțate 71 de verdicte.

Aceste cifre, deși nu sunt mari, sunt unele fără precedent în istoria acestei instituții.

Dintre aceste 71 de verdicte, 49 s-au soldat cu retragerea definitivă a titlurilor de doctor, iar 22 cu menținerea definitivă a titlurilor. Alte 4 decizii se află, în prezent, în diverse faze de contestare. O altă sesizare dintre cele 100 a fost clasată din motive procedurale.

Printre cei cărora CNATDCU le-a retras titlurile de doctor în perioada 2016–2020 se numără un fost rector (Adrian Iacob de la Academia de Poliție); un fost premier (Victor Ponta); un fost vicepremier (Gabriel Oprea), un general SRI (Dumitru Dumbravă) și 4 miniștri – Radu Stroe (Apărare), Florin Bodog (Sănătate), Ionuț Vulpescu (Cultură) și Petre Tobă (Interne).

***

După 1990, istoria CNATDCU este una extrem de încărcată.

În primii 20 de ani de activitate, CNATDCU a eșuat în misiunea trasată prin legislație, aceea de a verifica tezele de doctorat și de a atribui titlurile de doctor.

Cu o componență stabilită pe criterii mai degrabă politice decât academice, la fel cum era configurat însuși mediul academic românesc, CNATDCU a închis ochii la zeci și zeci de teze de doctorat plagiate girate anterior de către universități.

Așa se explică numărul mare de lucrări plagiate înainte de anul 2011, an în care ministrul Daniel Funeriu a schimbat întreaga paradigmă de funcționare a CNATDCU după ce i-a stabilit atribuții clare prin legea educației și a selectat o componență bazată pe criterii meritocratice.

Ceea ce ar fi trebuit să însemne începutul unei reforme profunde a sistemului de control pentru acordarea titlurilor de doctor s-a încheiat în mai puțin de un an, după ce ministrul Liviu Pop a desființat CNATDCU numit de Daniel Funeriu pentru a-l putea salva pe premierul în funcție, Victor Ponta, de la un iminent verdict de plagiat (care a fost pronunțat, în final, abia în 2016).

După acest episod, componența CNATDCU a fost schimbată, iar atribuția de verificare a sesizărilor de plagiat în tezele de doctorat a fost predată către Consiliul Național de Etică, organism profund politizat de către PSD.

După ce CNATDCU a primit înapoi atribuțiile de verificare a tezelor de doctorat în 2016, mandatul încheiat pe 10 iunie este primul în care principiile de etică a cercetării și elaborării tezelor de doctorat au fost aplicate mai clar, după ce și condițiile de finalizare a studiilor doctorale și de susținere a tezelor s-au înăsprit.

Între 2016 și începutul lui 2020, CNATDCU a validat 8.519 teze de doctorat în toate cele 35 de comisii ale sale și a invalidat alte 153 de titluri.

Cele 153 de teze invalidate reprezintă, cu siguranță, un lucru total neobișnuit în condițiile în care, în trecut, tezele invalidate într-un mandat întreg erau de sub zece potrivit unor date colectate personal din arhiva Ministerului Educației.

De ce e nevoie de CNATDCU 

Pentru a putea pune în discuție eliminarea CNATDCU din procedura de acordare a titlurilor de doctor și de verificare a sesizărilor de plagiat este nevoie de universități care să arate un comportament academic responsabil, susține Daniel Funeriu, fostul ministru al Educației care a demarat reforma sistemului doctoral în România.

Fostul ministru al Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Daniel Petru Funeriu a sustinut in Aula Magna „Ioan Curea” a Universitatii de Vest conferinta cu tema „Despre excelenta, prostie, interese obscure si minciuni în educația romaneasca”, eveniment din seria Conferintelor ministrilor la UVT, marti 28 mai 2019, Timisoara..

Daniel Funeriu, fostul ministru al Educației. FOTO: Virgil Simonescu, INQUAMPhotos

„Utilitatea CNATDCU se vede tocmai prin momentul în care rectorii vor desființarea sa: atunci când începe să dea decizii de plagiat pe bandă rulantă și când începe să fie format din oameni incoruptibili, nu din marionete ale rectorilor. 

Cât timp era fără dinți și nu deranja, nimeni nu-i avea treaba. 

Pe fond: universitățile au demonstrat că sunt șvaițer și lasă, din cârdășie sau nepăsare, să fie susținute și teze proaste științific și teze plagiate. Așa că e nevoie de un organism de control central, populat de oameni de calitate. 

Fără CNATDCU, nici plagiatul lui Ponta și nici alte plagiate celebre nu ar fi fost descoperite și sancționate vreodată. 

Cerând desființarea CNATDCU, rectorii se comportă la fel ca «nașul» din tren care ar cere să se desființeze supracontrolul. Universitățile șvaițer nu vor să aibă un supracontrol exercitat de incoruptibilii din CNATDCU. 

Pe de altă parte, universitățile mari se prefac că sunt lezate în onoarea lor dacă se instituie un supracontrol. Or, și ele au la activ plagiate, e însă posibil ca în prezent să fie filtre mult mai bune. 

Nu ține nici argumentul cu «țările performante nu au CNATDCU»: ele nu au nevoie, pentru că plagiatul și slaba calitate a doctoratelor nu sunt fenomene de masă ca la noi. Dacă noul CNATDCU va fi numit în forma propusă, rectorii își vor fi pierdut influența și, desigur, asta îi supără. Ar fi păcat pentru că susținând organizarea bacalaureatului în acest an începuseră să-și curețe blazonul”, dezvaluie Emilia Sercan in Press One. (Cerasela N.).

 

Citeste in continuare

Exclusiv

Cititi si veti intelege ce nemernicie au indus guvernantii liberari in societate, cu atat mai mult acestia insista si acum in stare de alerta prin masuri coercitive si limitative/restrictive de drepturi!

Prahova Mea

Publicat

pe

”Fomiștii” statului român, din nou la coadă la Ambasadele SUA și Franței

În plin război mai mult cu românii, decât cu pandemia, Guvernul României a întrunit Comitetul Național pentru Situații de Urgență pentru a emite Hotărârea nr. 32 din 29.06 2020 privind propunerea unor măsuri necesare a fi aplicate după data de 01.07.2020 precum și instituirea excepției de la măsura carantinării/izolării pentru unele țări din Uniunea Europeană și din Spațiul Economic European. Hotărâre luată ”ținând cont de analiza efectuată de Institutul Național de Sănătate Publică privind evoluția situației infecțiilor SARS CoV-2 în statele UE și din spațiul Economic European , întocmită potrivit prevederilor pct. 2 din anexa nr. 2 a HG nr. 476 din 16 iunie 2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID -19”.

Doar străinii au voie să facă în România ”grătare” fără limită de invitați

Hotărâre care are doar 3 articole! Dintre care art. 1 cuprinde ”Lista cu statele pentru care nu se impune măsura izolării/carantinei”. Iar art. 3 prevede doar că ”prezenta hotărâre se comunică, pentru punere în aplicare, tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență. Însă după cum susțin sursele noastre,  Hotărârea nr. 32 din 29.06.2020, semnată de premierul Ludovic Orban a fost de fapt dată doar pentru ”dedicația” de la art. 2, acolo unde Guvernul României ”dă dezlegare” la ”permiterea organizării și desfășurării activităților specifice din domeniul diplomatic, la sediile ambasadelor, organizate în aer liber, astfel încât să fie asigurată o suprafață de minimum 4mp pentru fiecare persoană participantă și respectarea regulilor de protecție sanitară”. Adică, în timp ce românii sunt în continuare ”captivi” unor decizii care le impun ca până și botezurile și nunțile să le țină în aer liber cu un număr limitat de persoane, Guvernul s-a reunit de urgență pentru a da o Hotărâre prin care ”parangheliile” diplomatice pe care Ambasadele Franței și Statelor Unite ale Americii la București le vor organiza pe 4 iulie și 14 iulie să fie unele ”fără număr”…

”Grătare” doar pentru francezi și americani

”Marea relaxare” cea atât de trâmbițată de Guvernul României nu mai vine, astfel că petrecerile, fie ele și în aer liber, rămân astfel cât se poate  de procedurizate de prevederile fostelor Ordonanțe privind starea de alertă. Și chiar dacă starea de alertă va fi rdicată pe data de 15 iulie, relaxarea petrecerilor tot nu mai putea ajuta Amabasadele la București ale  Statelor Unite ale Americii și Franței.

Hotărârea din 29 iunie 2020, dată exclusiv pentru americani și francezi

Pentru că acestea vor musai să păstreze tradiția și să organizeze astfel de recepții pe data de 4 iulie – ziua națională a SUA- și 14 iulie – ziua națională a Franței. Astfel că nici nu au apucat bine să deschidă gura mesagerii celor două state, că doar ambasadorii nu s-au coborât nici măcar la acest nivel, că premierul Ludovic Orban a și convocat Consiliul Național pentru Situații de Urgență pentru a da liber ”organizării și desfășurării activităților specifice din domeniul diplomatic, la sediile ambasadelor”. Adică a ambasadelor SUA și Franței, că doar acestea au de organizat ”activități specifice în aer liber” până pe 15 iulie. Iar dacă orice cetățean român nu poate invita decât un număr limitat de persoane chiar și la propria nuntă, efectuată în aer liber, Guvernul României a găsit și aici o soluție pentru ca americanilor și francezilor să nu li se impună o astfel de ”umilință”. Drept urmare, singura obligație pe care o au cele două ambasade la ”câmpeneștile” de zilele viitoare este să ”asigure o suprafață de minimum 4mp pentru fiecare persoană participantă”. Astfel că dacă românii pot chema doar 50 de invitați la o nuntă în aer liber, americanii și francezii pot chema câți vor ei!

Astfel că nici măcar nu ar mai trebui să ne mirăm de comportamentul pe care ni-l aplică ”stăpânii coloniei”, dacă și în plină stare de alertă Guvernul României afișează un asemenea comportanent de slugă! Ca să nu mai vorbim de cozile umilitoare pe care politicienii și demnitarii români le vor forma la intrarea la respectivele recepții, fotografiile cu ”crema” României atârnând la un pahar de bere făcând din nou deliciul marilor Cancelarii ale lumii. Încât cel puțin premierul trebuia să fie franc până la urmă și să denumească barem oficial documentul din 29 iunie drept Hotărârea pentru grătarele Amabasadelor SUA și Franței!

 

Citeste in continuare
Advertisement


Ultimile Noutăți din Prahova

Eveniment9 ore inainte

Care sunt principalele avantaje ale sistemelor descentralizate de ventilatie?

Din ce in ce mai multi oameni apeleaza la sisteme de ventilatie  descentralizate, pe care le folosesc...

Eveniment10 ore inainte

PER cere poziționarea lui Costel Alexe pe construirea de hidrocentrale în arii naturale protejate în raport cu Green Deal

Partidul Ecologist Roman se declară îngrijorat de modificările aduse în Parlament la Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de...

Eveniment3 zile inainte

Bănăţeanul Marcel Mihoc este vicepreşedinte al PER

Cunoscutul om de afaceri, Marcel Mihoc, vicepreşedinte al PER este una dintre personalităţile nou- venite în Partidul Ecologist Român. Bănăţeanul...

Eveniment4 zile inainte

Cum alegem corect fronturile de mobila Protege Parol

O adevarata provocare pentru orice persoana o reprezinta alegerea mobilierului din casa noastra, mai ales pentru cei care sunt implicati...

Eveniment4 zile inainte

Irinel Tudorache este preşedinta Organizaţiei de Femei a Partidului Ecologist

  În calitate de preşedintă a OrganizaÅ£iei de Femei a PER, Irinel Tudorache se alătură personalităţilor nou- venite în Partidul...

Eveniment2 săptămâni inainte

Senatorul Daniel Humelnicu este noul vicepreşepreşedinte al Partidului Ecologist

  Senatorul Daniel Humelnicu este noul vicepreşepreşedinte al Partidului EcologistÎn calitate de vicepreşedinte al PER, fostul senator Daniel Humelnicu se...

Eveniment2 săptămâni inainte

De ce sa Alegi un Fotograf Profesionist?

Studioul si arta in mainile unui fotograf profesionist devin capodopere care evoca admiratie si emotii pozitive. Cel mai bun fotograf, creaza...

Eveniment2 săptămâni inainte

Recomandarea noastra: Dr. Radu Elisei – Medic specialist chirurg

Dr. Radu Elisei este un cunoscut medic chirurg care profeseaza in orasul Bistrita. Aflat intr-o continua dezvoltare personala si profesionala,...

Social2 săptămâni inainte

Asociaţia „Vindecă-ţi Viaţa” vă oferă cursuri de calificare

Terapiile alternative au cunoscut o ascensiune deosebită în ultimii ani şi tot mai mulţi oameni ajung să se trateze de...

Sedinte foto nou nascuti Sedinte foto nou nascuti
Social2 săptămâni inainte

Un cadou pentru generatii

Sedinta foto nou nascuti – un cadou pentru generatii Fotografiile sunt fara doar si poate printre cele mai des intalnite...

Eveniment2 săptămâni inainte

Cele mai bune 6 comedii din istoria cinematografiei

Comedia este una dintre cele mai genurile cinematografice care ne face sa se bucure de cantitatea mare de umor si...

Eveniment3 săptămâni inainte

8 trucuri pentru o relatie fericita

Dupa cum poate stiti, cuplul trece prin diferite etape de-a lungul vietii. Dar, odata cu trecerea timpului, una dintre aceste...

Eveniment3 săptămâni inainte

Top 5 cele mai bune filme pentru tineri

Cautati un alt film de vizionat? Astazi va aducem o lista cu cele mai bune filme pentru tineri, unde veti...

Eveniment3 săptămâni inainte

Trucuri pentru o relatie de vis cu partenerul

Couple toasting with wine Simti ca pasiunea in relatia ta intima s-a diminuat? Crezi ca ai cazut intr-o rutina? Deseori...

Eveniment3 săptămâni inainte

Cum sa alegem corect blatul de mobilier

blaturi mobilier protege parol Mobilierul din casa noastra si mai ales din bucataria casei trebuie sa fie unul care sa...

Eveniment3 săptămâni inainte

DănuÅ£ Pop, Partidul Ecologist: „Mesajul lui Tăriceanu provoacă repulsie! Este un pion politic, fără scrupule!”

Dănuț Pop, președintele PER, susține ca Tariceanu vrea o noua “golaniadă” pentru că acum are o mai mare experiență în...

Eveniment3 săptămâni inainte

Top cele mai bune filme de pe Netflix

Filmele care ne-au facut sa crestem ca oameni, ne-au inspirat si ne-au ajutat sa intelegem putin mai mult despre lumea...

Eveniment3 săptămâni inainte

Ecologiștii cer condiții obligatorii de replantare după anunțul efectuat de MMAP în care firmele mici de exploatări forestiere vor fi sprijinte financiar

Ministerul Mediului anunță că firmele mici de exploatări forestiere vor fi sprijinte financiar cu 200 de milioane de euro, bani...

Știrile Săptămânii