Connect with us

Exclusiv

Scheleţii (cu Damf Penal) din dulapul premierului desemnat /Dacian Ciolos a fost implicat direct in procesul de absorbtie a fondurilor comunitare si in punerea pe picioare a Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) – Ziarul Incisiv de Prahova

Prahova Mea

Publicat

pe

A aparut o noua hotarare judecatoreasca devastatoare pentru dusmanii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ). La 8 septembrie 2021, judecatoarele Elena Barbu, Eleni Cristina Marcu si Ana-Hermina Iancu de la Inalta Curte de Casatie si Justitie i-au cumintit pe fostii paraditori de la DNA Ploiesti Mircea Negulescu „Portocala” (foto dreapta) si Lucian Onea (foto stanga) cand acestia s-au ridicat impotriva sectiei speciale, dezvaluie Lumea Justitiei.

Mai exact, dupa cum puteti citi in incheierea anexata la final (publicata miercuri, 29 septembrie 2021, de G4media.ro), „inculpatul B.” (usor de identificat in persoana lui Negulescu) a ridicat exceptia nulitatii absolute a rechizitoriului si a actelor de urmarire penala efectuate in cauza de catre SIIJ, raportat si la Decizia nr.390 din 8 iunie 2021 a Curtii Constitutionale. Argumentele din exceptie au fost insusite de catre „inculpatul A.” (Onea). Neavand la dispozitie exceptia, dar judecand dupa argumentele ICCJ, ne ramane de presupus ca „Portocala” si Lucica i-au cerut instantei sa nu tina cont de Decizia CCR 390/2021, ci in schimb sa aplice Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 18 mai 2021, prin care CJUE s-a pronuntat impotriva SIIJ.

Pe de alta parte, cele trei judecatoare supreme le-au inchis gura fostelor glorii ale „Unitatii Haules”, explicandu-le de ce decizia citata a Curtii Constitutionale are prevalenta in fata unei decizii a CJUE. Dupa cum veti vedea mai jos, completul Barbu-Marcu-Iancu nu a facut altceva decat sa ia cu copy-paste pasaje din Decizia CCR 390/2021. Mentionam ca a existat o opinie separata, dar nu in sensul admiterii aberatiilor lui Mircea Negulescu si Lucian Onea, ci pentru pronuntarea asupra lor odata cu solutionarea fondului cauzei penale.

Iata principalul fragment din incheierea ICCJ din 8 septembrie 2021 (dosar nr. 1916/1/2019):

Asupra cererii formulate de aparatorul ales al inculpatului B. Privind exceptia nulitatii absolute a rechizitoriului si a actelor de urmarire penala efectuate in cauza de catre Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie:

In opinie majoritara, urmeaza a respinge exceptia nulitatii absolute a rechizitoriului si a actelor de urmarire penala efectuate in cauza de catre Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie invocata de aparatorul ales al inculpatului B., insusita si de catre inculpatul A..

1. Drept urmare, asupra exceptiei privind nulitatea absoluta a rechizitoriului si a actelor de urmarire penala efectuate in cauza de S.I.I.J., invocata de inculpatul B., insusita si de inculpatul A., Inalta Curte constata ca, in baza Hotararii C.J.U.E, din 18 mai 2021 nu poate fi retinuta si constatata pretinsa necompetenta a organului de urmarire penala in instrumentarea cauzei de fata.

2. Se retine astfel ca prin Hotararea C.J.U.E mai sus evocata s-a stabilit, intre altele, ca art.2 si art.19 alin. (1) al doilea paragraf T.U.E, precum si Decizia 2006/928 trebuie interpretate in sensul ca se opun unei reglementari nationale care prevede infiintarea in cadrul Ministerului Public a unei sectii specializate care are competenta exclusiva de a ancheta infractiunile savarsite de judecatori si de procurori fara ca infiintarea unei astfel de sectii sa fie justificata de imperative obiective si verificabile legate de buna administrare a justitiei si sa fie insotita de garantii specifice care sa permita, pe de o parte, sa se inlature orice risc ca aceasta sectie sa fie folosita ca instrument de control politic al activitatii respectivilor judecatori si procurori susceptibil sa aduca atingere independentei acestora si, pe de alta parte, sa se asigure ca respectiva competenta poate fi exercitata in privinta acestora din urma cu respectarea deplina a cerintelor care decurg din art.47 si 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. […]

Deopotriva, se retine, ca prin aceeasi hotarare a C.J.U.E, s-a stabilit ca principiul suprematiei dreptului Uniunii trebuie interpretat in sensul ca se opune unei reglementari de rang constitutional a unui stat membru, astfel cum este interpretata de instanta constitutionala a acestuia, potrivit careia o instanta inferioara nu este autorizata sa lase neaplicata din oficiu o dispozitie nationala care intra in domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 si pe care o considera, in lumina unei hotarari a Curtii, ca fiind contrara acestei decizii sau art.19 alin. (1) al doilea paragraf T.U.E.

Avand in vedere aspectele asupra carora C.J.U.E s-a pronuntat prin hotararea precitata, aspecte care decurg din dreptul Uniunii si, in special, din valoarea statului de drept prevazuta la art.2 din T.U.E, Curtea Constitutionala a Romaniei a analizat, potrivit competentei sale, in ce masura principiul statului de drept, care are consacrare expresa in dreptul national, in art.l alin. (3) din Constitutia Romaniei, este afectat prin reglementarile care guverneaza S.I.I.J.

Prin decizia nr.390/08.06.2021 Curtea Constitutionala a constatat ca reglementarea nationala care guverneaza infiintarea S.I.I.J respecta prevederile constitutionale cuprinse in art.l alin.(3) referitoare la statul de drept si in art.21 alin. (1) si (3) referitoare la accesul liber la justitie, dreptul la un proces echitabil si solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil si implicit este in acord cu prevederile art.2 si ale art.19 alin. (1) din T.U.E, argumentele formulate in sprijinul concluziei exprimate regasindu-se in paragrafele 56 – 76 ale deciziei.

La paragraful 80 din decizia nr.390, in examinarea aspectului referitor la interpretarea principiului ‘suprematiei dreptului Uniunii’, din perspectiva caruia CJUE stabilise ca acesta se opune unei reglementari de rang constitutional a unui stat membru, astfel cum este interpretata de instanta constitutionala a acestuia, potrivit caruia o instanta inferioara nu este autorizata sa lase neaplicata din oficiu o dispozitie nationala pe care o considera contrara dreptului Uniunii, Curtea Constitutionala a subliniat ca ‘o instanta judecatoreasca are abilitatea sa analizeze conformitatea unei dispozitii ‘din legile interne’, deci apartinand dreptului intern cu dispozitiile de drept european prin prisma art.148 din Constitutie si, in cazul in care constata contrarietatea, are competenta sa aplice cu prioritate dispozitiile de drept al Uniunii in litigiile ce antameaza drepturile subiective ale cetatenilor. In toate cazurile, Curtea constata ca, prin notiunile de ‘legi interne’ si ‘drept intern’, Constitutia are in vedere exclusiv legislatia infraconstitutionala, Legea fundamentala prezervandu-si pozitia ierarhic superioara in virtutea art. 11 alin. (3). Asa fiind, atunci cand stabileste ca ‘prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne’, art. 148 din Constitutie nu atribuie dreptului Uniunii prioritate de aplicare fata de Constitutia Romaniei, astfel ca o instanta nationala nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispozitii din dreptul intern, constatate ca fiind constitutionale prin prisma art. 148 din Constitutie, cu dispozitiile de drept european. Sistemul dreptului romanesc este format din totalitatea normelor juridice adoptate de catre statul roman si care trebuie sa fie in consonanta cu principiul suprematiei Constitutiei si principiul legalitatii, care sunt de esenta cerintelor statului de drept, principii inscrise in art. 1 alin. (5) din Constitutie, potrivit caruia ‘In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie’, unica autoritate legiuitoare a tarii fiind Parlamentul, avand in vedere ca statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale. Democratia constitutionala, intr-un stat de drept, nu este insa o abstractie, ci este o realitate a unui sistem in cadrul caruia suprematia Constitutiei limiteaza suveranitatea legiuitorului, care in procesul de creare a normelor juridice si de adoptare a unor acte normative trebuie sa tina cont de o serie de principii de rang constitutional (a se vedea Decizia nr. 104 din 6 martie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 446 din 29 mai 2018, paragraful 73).

De asemenea, retine Inalta Curte ca fiind deosebit de relevant in cauza paragraful 84 din decizia nr.390 unde se mentioneaza ca ‘C.J.U.E., declarand caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dubla perspectiva: pe de o parte, a stabilit ca obligatiile ce rezulta din decizie cad in sarcina autoritatilor romane competente sa colaboreze institutional cu Comisia Europeana (paragraful 177 din hotarare), deci in sarcina institutiilor politice, Parlamentul si Guvernul Romaniei, si, pe de alta parte, ca obligatiile se exercita in temeiul principiului colaborarii loiale, prevazut de art. 4 din TUE.

Din ambele perspective, obligatiile nu pot incumba instantelor de judecata, organe ale statului care nu sunt abilitate sa colaboreze cu o institutie politica a Uniunii Europene’. In continuare, instanta de contencios constitutional a aratat ca, in aplicarea Hotararii C.J.U.E din 18 mai 2021, ‘judecatorul national nu poate fi pus in situatia de a decide aplicarea prioritara a unei recomandari in detrimentul legislatiei nationale intrucat rapoartele M.C.V. nu normeaza, deci, nu sunt susceptibile de a intra intr-un conflict cu legislatia interna. Aceasta concluzie se impune cu atat mai mult in ipoteza in care legislatia nationala a fost declarata conforma Constitutiei de catre instanta constitutionala nationala prin prisma dispozitiilor art.148 din Constitutie’. (paragraful 85), concluzie intarita si de necesitatea respectarii principiului securitatii juridice, care ar fi incalcat in masura in care unele instante ar lasa neaplicate din oficiu dispozitii nationale pe care le considera ca fiind contrare dreptului european, in vreme ce altele ar aplica aceleasi reglementari nationale considerandu-le conforme dreptului european, standardul de previzibilitate al normei fiind puternic afectat.

In raport de cele aratate, Inalta Curte retine ca aspectele constatate si analizate prin Hotararea C.J.U.E din 18 mai 2021 nu creeaza obligatii in sarcina instantelor de judecata, alte organe ale statului fiind abilitate sa colaboreze cu o institutie politica a Uniunii Europene pentru realizarea obiectivelor de referinta enuntate in anexa la Decizia nr. 2006/928, iar necompetenta materiala a organului de urmarire penala nu poate fi constatata in raport de existenta in fondul activ al legislatiei a unor norme care stabilesc tocmai competenta respectivului organ de urmarire penala.

Cu alte cuvinte, necompetenta organului judiciar nu poate fi declarata pe baza competentei stabilite prin lege”.

* Cititi aici intreaga incheiere a ICCJ

Exclusiv

Consiliul Local Ploiesti a fost pacalit sa aprobe un Regulament de Functionare si Organizare al Politiei Locale Ploiesti plin de contradictii, omisiuni si greseli, in totala contradictie cu prevederile si dispozitiile legii de functionare si care pot avea ca efect atragerea in zona penala a functionarilor publici – Ziarul Incisiv de Prahova

Prahova Mea

Publicat

pe

Haosul de la Politia Locala Ploiesti

In articolul „Port ilegal de uniforma la Politia Locala Ploiesti/Delirul deciziilor la Politia Locala Ploiesti ce confirma (in)competenta „crasa” (II)”, publicat la data de 16.10.2021, Incisiv de Prahova a dezvaluit dezastrul, haosul si debandada de la Politia Locala Ploiesti in urma deciziilor (in)competentului Albu Catalin.

https://www.incisivdeprahova.ro/2021/10/16/port-ilegal-de-uniforma-la-politia-locala-ploiestidelirul-deciziilor-la-politia-locala-ploiesti-ce-confirma-incompetenta-crasa-ii/

Polițistul local cu funcție de conducere răspunde pentru ordinele și dispozițiile date subordonaților. El este obligat să verifice dacă acestea au fost transmise și înțelese corect și să controleze modul de ducere la îndeplinire.
(4) Polițistul local cu funcție de conducere este obligat să sprijine propunerile și inițiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătățirii activității poliției locale în care își desfășoară activitatea, precum și a calității serviciilor publice oferite cetățenilor.
(5) Polițistul local răspunde, în condițiile legii, pentru modul în care își exercită atribuțiile de serviciu. Încălcarea de către polițistul local a atribuțiilor de serviciu angajează răspunderea sa disciplinară, patrimonială, civilă sau penală, după caz, potrivit legii.
(6) Polițistul local are obligația să se abțină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului poliției locale și/sau autorităților publice- art 21 din Legea 155/2010!

1a

1b

In articolul 17 din Legea privind înfiinţarea Poliţiei Locale  nr. 155 din 12 iulie 2010 se specifica urmatoarele:

(1) În timpul serviciului, polițiștii locali și personalul contractual din poliția locală cu atribuții în domeniul pazei bunurilor și a obiectivelor de interes local poartă uniformă și exercită atribuțiile prevăzute în fișa postului, potrivit prevederilor prezentei legi.

(2) Polițistul local este învestit cu exercițiul autorității publice, pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor și a îndatoririlor de serviciu, în limitele competențelor stabilite prin lege, și beneficiază de dispozițiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.

Deci, DIRECTORUL GENERAL, Sefii de serviciu si de Birouri din cadrul Politiei Locale Ploiesti NU mai au dreptul sa poarte uniforma de serviciu si nici sa detina armament in dotare (nu mai sunt politisti locali)!

Mai mult, in articolul 25 din Legea privind înfiinţarea Poliţiei Locale  nr. 155 din 12 iulie 2010 se specifica, in clar,  urmatoarele:

(1) Polițistul local dotat cu arme letale de apărare și pază poate face uz de armă în caz de legitimă apărare, stare de necesitate potrivit legii ori pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

(2) Personalul contractual care desfășoară activități de pază, dotat cu arme letale de apărare și pază, poate face uz de armă în caz de legitimă apărare ori stare de necesitate potrivit legi.

In ultima perioada, Albu Catalin, director general al Politiei Locale Ploiesti, ne da impresia ca ar dori sa se specializeze in drept. Noi zicem ca nu-i rau, insa pentru a-si insusi cunostinte de drept (drept penal si procedura penala probabil ca s-a specializat in dosarul sotiei sale), metoda nu este sa savarsesti fapte de aceasta natura, ci sa inveti codurile si celelalte legi speciale care contin si dispozitii penale.

Mascarada prin care Albu Catalin incearca sa adauge la lege prevederi metionate de el in Regulamentul de functionare (303/2021), la capitolul „si altele”.

Sa ne explicam:

Bezna mintii continua…

In anexa 1D se prezinta „descrierea uniformei de serviciu, a legitimatiei de serviciu si a insemnelor distinctive de ierahizare ale POLITISTILOR LOCALI si ale PERSONALULUI CONTRACTUAL cu atriburii in domeniul pazei bunurilor si a obiectivelor de interes local” (pag 48).

La pct-ul C (pag 53), cel care a intocmit acest Regulament de Functionare si Organizare precizeaza:

  1. Insemnele distinctive de ierahizare

In raport cu functiile indeplinite, insemnele distinctive de ierarhizare au urmatoarele forme si marimi:

  1. Seful politiei locale – 3 stele tip octogon metalice sau textile, cu latimea de 25 mm, de culaore gri-argintiu, asezate pe EPOLET;…
  2. Seful de serviciu – o stea tip octogon metalica sau textila, cu latimea de 25 mm, de culoare gri-argintiu, asezata pe EPOLET;
  3. Seful de birou sau compartiment – 3 trese din metal sau textil, de culoare gri-argintiu, in forma de V, cu latimea de 5 mm, asezate paralel pe EPOLET, avand intre ele o distanta de 3 mm’ etc

Păi ce făcuşi iar, măi, nene, măi? Parcă mai sus in ROF precizai ca directorul general, sefii de serviciu si de birouri NU mai sunt politisti locali!

Stim ca drogurile puterii dau dependenta. Dar, daca folosesti destul de mult, incepe sa iti placa si o sa simti ca explodezi.

Bine ca macar nu a avut curajul sa il treaca pe seful Serviciului de Ordine Publica ca are drept de port arma. Deci, poarta doar ilegal uniforma iar politistii locali din subordinea sa poarta arma.

Conform art. 3 din Strategia Ministerului Administrației și Internelor de realizare a ordinii și siguranței publice, pentru creșterea siguranței cetățeanului și prevenirea criminalității stradale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 196/2005, forțele de ordine și siguranță publică se compun din forțe principale, forțe de sprijin, forțe complementare și forțe de excepție. În timp ce structurile de poliție fac parte, alături de jandarmi, din forțele principale, care gestionează întreaga problematică din domeniul ordinii publice pe timp de pace sau pe timpul stării de urgență, poliția comunitară și locală fac parte, alături de alte structuri, din forțele complementare, care participă la efortul forțelor principale și de sprijin, potrivit competențelor.

Astfel, pentru că poliția locală este forță complementară, Planurile de ordine și siguranță publică locale fac parte din Planul Unic de ordine și siguranță publica, elaborat de Ministerul de interne.

Avand in vedere ca in propiul ROF se specifica, in clar, la art 45.a) ca in executarea atributiilor prevazute de lege in domeniul oridinii si linistii publice, politistii locali actioneaza in zona de competenta stabilita prin PLANUL DE ORDINE SI SIGURANTA PUBLICA al municipiului Ploiesti pentru prevenirea si combaterea faptelor antisociale, precum si pentru mentinerea odinii si linistii publice sau curateniei localitati si avand in vedere ca acest PLAN NU EXISTA conform Ordinul M.A.I. nr 92 din 05 mai 2011 (plan ce trebuia intocmit pana la data de 15 aprilie), precum si avand in vedere aberatiile juridice din Regulamentul de Organizare si Functionare al Politiei Locale Ploiesti, Incisiv de Prahova va solicita, oficial, ministrului M.A.I sa demareze un control la aceasta institutie privind respectarea principiilor constitutionale, conform art 44 din L155/2010.

Ordinul M. A. I. Nr.92 din 5 Mai 2011

Articolul 4

Planul de ordine şi siguranţă publică şi hotărârea consiliului local de aprobare a acestuia se înaintează, în copie, structurii Poliţiei Române competente teritorial, în vederea asigurării unui management integrat al misiunilor şi acţiunilor desfăşurate în scopul menţinerii ordinii şi siguranţei publice de către toate instituţiile cu atribuţii în domeniul de referinţă.

Articolul 5

(1) Planurile de ordine şi siguranţă publică sunt elaborate şi actualizate, după caz, anual până la data de 15 aprilie sau ori de câte ori survin modificări în evoluţia situaţiei operative sau cu privire la efectivele de poliţie locală participante la activităţile de menţinere a ordinii şi siguranţei publice.

(2) În cazul unităţilor administrativ-teritoriale în care se înfiinţează structuri de poliţie locală ulterior intrării în vigoare a prezentului ordin, planurile de ordine şi siguranţă publică se elaborează în termen de 30 de zile de la data adoptării hotărârii consiliului local privind înfiinţarea structurii de poliţie locală respective.

Anexa la Ordinul  M. A. I. Nr.92 din 5 Mai 2011

Capitolul II Dispozitivele de ordine şi siguranţă publică, misiunile şi zonele de responsabilitate

  1. Dispozitivele de ordine şi siguranţă publică şi zonele de responsabilitate Sunt evidenţiate următoarele aspecte: a) delimitarea sectoarelor de siguranţă publică, a zonelor de patrulare şi locurilor/perimetrelor unde acţionează efectivele poliţiei locale; b) amplasarea dispozitivelor pentru supravegherea şi controlul traficului rutier; c) dispunerea efectivelor aflate în paza obiectivelor.
  2. Misiunile specifice Sunt evidenţiate, în conformitate cu prevederile actelor normative de organizare şi funcţionare, misiunile specifice componentelor poliţiei locale, cu referire strictă la obiectul documentului, respectiv doar pentru misiunile de menţinere a ordinii şi siguranţei publice.
  3. Activităţi şi misiuni executate în comun Sunt evidenţiate activităţile şi misiunile ce sunt executate în comun cu: Poliţia Română, Jandarmeria Română, Poliţia de Frontieră Română, structuri ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Garda Financiară, serviciile de urgenţă voluntare sau private, formaţiuni de protecţie civilă de la autorităţile administraţiei publice, Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Protecţia Alimentelor, Garda Naţională de Mediu şi alte instituţii sau societăţi specializate de pază, care pot contribui la prevenirea infracţiunilor şi apărarea drepturilor şi a siguranţei cetăţeanului şi au la bază protocoale de cooperare încheiate în acest sens.

 Articolul 44 din L 155/2010

(1) În situația în care primarul/primarul general al municipiului București apreciază că sarcinile ce revin autorităților administrației publice locale pe linie de poliție locală nu sunt îndeplinite corespunzător sau are indicii/sesizări cu privire la încălcarea prevederilor legale de către polițiștii locali, poate solicita prefectului sprijinul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor, în vederea efectuării unui control de specialitate.

(2) Controlul asupra activității poliției locale se poate dispune și prin ordin al ministrului afacerilor interne, la inițiativa acestuia, sau, după caz, a prefectului, a directorului general al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București ori a inspectorului-șef al inspectoratului de poliție județean, numai după încunoștințarea prealabilă a primarului/primarului general al municipiului București. (3) Orice control se rezumă strict la asigurarea respectării principiilor constituționale și a legalității specifice. Rezultatele controlului se transmit primarului/primarului general al municipiului București și se prezintă în proxima ședință a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București.

Vom reveni cu alte contradictii, omisiuni si greseli din ROF care ii pot duce pe functionarii publici care il aplica in  – zona penalului.

ROF-ul Politiei Locale Ploiesti  va pica in instanta, la o eventuala contestare, fara dubii. (Cerasela N.).

„Purtarea, fără drept, de decorații, de uniforme sau de semne distinctive ale unui organ de stat, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă”.

Citeste in continuare

Exclusiv

Port ilegal de uniforma la Politia Locala Ploiesti/Delirul deciziilor la Politia Locala Ploiesti ce confirma (in)competenta „crasa” (II)

Prahova Mea

Publicat

pe

Reamintim ca, prin Raportul de „specialitate” nr 1672/25.08.2021 al Politiei Locale Ploiesti, condusa de plantatul cu mintea creata, edilul a intocmit Referatul de aprobare nr 348/25.08.2021 prin care Consiliul Local Ploiesti a fost pacalit sa voteze o aberatie: Sefii de serviciu si de Birouri de la Ordine Publica NU mai sunt politisti locali.

Interesant este ca, in articolul 17 din Legea privind înfiinţarea Poliţiei Locale  nr. 155 din 12 iulie 2010 se specifica urmatoarele:

(1) În timpul serviciului, polițiștii locali și personalul contractual din poliția locală cu atribuții în domeniul pazei bunurilor și a obiectivelor de interes local poartă uniformă și exercită atribuțiile prevăzute în fișa postului, potrivit prevederilor prezentei legi.

(2)

Polițistul local este învestit cu exercițiul autorității publice, pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor și a îndatoririlor de serviciu, în limitele competențelor stabilite prin lege, și beneficiază de dispozițiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.

Deci, Sefii de serviciu si de Birouri din cadrul Politiei Locale Ploiesti NU mai au dreptul sa poarte uniforma de serviciu (nu mai sunt politisti locali, conform HCL 303/2021).

1a

1b

Mai mult, in articolul 25 din Legea privind înfiinţarea Poliţiei Locale  nr. 155 din 12 iulie 2010 se specifica, in clar,  urmatoarele:

(1)

Polițistul local dotat cu arme letale de apărare și pază poate face uz de armă în caz de legitimă apărare, stare de necesitate potrivit legii ori pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

(2)

Personalul contractual care desfășoară activități de pază, dotat cu arme letale de apărare și pază, poate face uz de armă în caz de legitimă apărare ori stare de necesitate potrivit legi.

In acest context nu putem sa nu ne intrebam si sa intrebam public cum de Pitariu Paula Maria si Anton Catalin, sef Birou, respectiv Sef Serviciu la Ordine Publica purtau ilegal uniforma de politist local la sfarsitul acestei saptamani?

Speram sa fie doar asta infractiunea si ca acestia sa nu fie dotati si cu armament…Vom reveni. (Irinel I.).

„Purtarea, fără drept, de decorații, de uniforme sau de semne distinctive ale unui organ de stat, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă”.

 

Citeste in continuare

Exclusiv

EXCLUSIV/Dosarul privind vaccinările fictive ia amploare/Asistenți medicali si doctori din Spitalul Județean de Urgență Ploiești urmeaza a fi retinuti saptamana viitoare – Ziarul Incisiv de Prahova

Prahova Mea

Publicat

pe

Secretizarea abuziva a normelor de salarizare se practica in MAI din urmatoarele motive:

1.

De departe, cauza principala este banul, ” ochiul dracului”!

Financiarul avea nevoie de un pretext sa primeasca spor de confidentialitate. Chiar si in prezent, cand sporul in cauza este suma compensatorie tranzitorie ( deci nu mai e spor), el se mentine doar daca functionarul lucreaza efectiv cu informatii clasificate. Deci daca nu ar avea obiectul muncii secretizat, toti de la financiar, de la Dimofte ( sefa DGF) in jos, nu ar mai primi sporul in cauza ( suma compensatorie).

2) Prostului ii e frica de transparenta.

Publicitatea normelor reprezentand metodologie de salarizare ar conduce la accesul nestingherit al oricarui politist, la continutul normelor. Pe cale de consecinta, ar creste numarul de plangeri impotriva modului de calcul al salariilor. Plangerile ( contestatiile) trebuie verificate si solutionate. Asta inseamna munca si, atentie (!), mai inseamna si cresterea riscului ca lucratorul de financiar vinovat sa fie tras la raspundere disciplinara sau de alta natura.

3. Lingaii cu functii mari din Aparatul Central au fost dresati sa nu ceara bani, ministrului. Ca se enerveaza respectivul si ii schimba. Si ministrul la randul lui, cand a fost pus in functie, a fost avertizat de partid sa nu le faca probleme cu cereri de fonduri banesti pentru MAI, ca altfel va fi schimbat. Ati observat ca, spre deosebire de alte ministere, ministri MAI sunt numiti doar indivizi stersi, din clasa executantilor obedienti. Adica slugi, nu conducatori. Asa au fost de la Igas incoace.

Retinand cele de mai sus,

Pentru ca in toate procesele pe salarizare ( inclusiv cele privind pensiile militare) ne ciocnim intruna de hgurile si ordinele astea secretizate abuziv, nu avem incotro decat sa le atacam in instanta. Si sa obtinem descretizarea lor, chiar daca inseamna sa le luam ciolanul de la gura celor de la financiar ( care vor pierde suma compensatorie echivalenta cu fostul spor de confidentialitate).

Am sustinut in mai multe ca intre politistii de operativ si cei de la suport, exista interese contrarii. Unii merita niste drepturi ( pentru ca fac munca reala de politie), altii doar cameleonizeaza pe primii. Si le pun piedici. Se atarna de ei, doar ca sa prinda si ei, drepturile recunoscute de legiuitor, politistilor ( drepturi salariale, pensii, etc).

Azi am pornit procedura prealabila pentru declasificarea HG S/639/2008 de modificare a HG 1086 din 2004 ( reglementand drepturi in valuta pentru politistii detasati in misiuni umanitare de mentinere a pacii). In zilele urmatoare vom porni demersuri pentru declasificarea HG 0610/2017, OMAI S/2166/2017, S7/2018.

Nu avem nici o speranta naiva ca financiarul va renunta la secretizarea acestor norme. Ca pentru ei, secretizarea e profitabila, le aduce banutul. E simplu si clar! Daca le desecretizeaza, le scade salariul. In loc de trei crenvursti, vor manca doi. Deci e clar ca se vor opune din rasputeri?

Guvernul secretizeaza HGuri reglementand metodologie de salarizare pentru politisti si cadre militare tot la solicitarea mafiotilor de la financiarul ministerelor implicate. I se rupe guvernului de secretul HG S/ 610/2017. Orice nepriceput ( inclusiv un nepriceput pripasit prin guvern) care citeste HG S/610/2017 sau OMAI 2166, OMAI S7/2018 realizeaza cu usurinta ca nu e nimic secret in ele.

Mai jos aveti plangerea prealabila trimisa Guvernului pentru declasificarea HG S 639/2008, precizeaza Emil Pascut de la

SPR Diamantul:

Nr 102 din 14 octombrie 2021

Subscrisa Sindicatul Politistilor din Romania „Diamantul”, persoana juridica cu personalitate legal dobândita conform sentintei civile nr. 22(PJ)/23.11.2006, pronuntata în dosarul nr. 15033/302/2006 al Judecatoriei sectorului 5, cu sediul social in Bucuresti, str. Corbita nr. 39, sector 5, CIF 19544011, cont bancar RO 96CECEB31231RON1692764, deschis la CEC – Sucursala Lipscani, Bucuresti, prin reprezentant legal presedinte Ionut Bogdan Popovici, cu sediul pentru comunicarea actelor de procedura in Bucuresti, strada Ienachita Vacarescu nr.17A, sector 4, parter, ap 1, tel/fax 0213152826, email petitii.sprdiamantul@yahoo.com,

In baza art. 10 din CEDO,

In baza art.31 din Constitutia Romaniei,

In baza Legii 544 din 2001 privind liberul acces la informatie de interes public,

In baza art. 20 si art.33 din Legea nr. 182 din 2002 privind informatiile clasificate,

Va rugam sa declasificati si sa ne comunicati HG S/636/2008 pentru modificarea HG 1086 din 2004.

In vederea solutionarii favorabile, va rugam sa aveti in vedere urmatoarele:

Atat HG 1086/2004 cat si HG S/639/2008 au fost date în aplicarea art.26 din Legii nr. 42/2004, stipulând că ”În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va stabili sporurile specifice, drepturile de diurnă, cazare și hrană ale personalului militar și civil participant la misiunile prevăzute la art. 2 lit. a) – d), precum și ale celui care execută controale, în conformitate cu specificul fiecărui tip de misiune.”

Atat norma originala cat si hotararea de guvern modificatoare reglementeaza drepturi banesti rezultand din raportul de munca ale personalului trimis in misiuni internationale de mentinerea pacii.

Niciuna din cele doua norme susmentionate nu contine informatii care, prin dezvaluire, sa produca prejudicii vreunei persoane juridice sau fizice, in sensul art. 15 lit e) din lege 182 din 2002:

e) informații secrete de serviciu – informațiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;.

Niciuna din cele doua norme nu este act cu “caracter militar”, in sensul definitiei referite la art.2 lit l) din legea 554 din 2004:

l) act de comandament cu caracter militar – actul administrativ referitor la problemele strict militare ale activității din cadrul forțelor armate, specifice organizării militare, care presupun dreptul comandanților de a da ordine subordonaților în aspecte privitoare la conducerea trupei, în timp de pace sau război ori, după caz, la îndeplinirea serviciului militar;

Din studierea Legii 182 din 2002, rezulta “per a contrario” ca eventualul caracter militar al unui act juridic nu poate constituie motiv justificativ pentru secretizarea actului la nivelul “ secret de serviciu”.

Mai mult, in cele cateva sute de procese deschise de politisti impotriva MAI si IGPR pentru recuperarea drepturilor la diurna suplimentara in valuta, s-au depus fara masuri de protectie, in dosare, de catre institutiile parate, la ordinul instentelor de judecata, copii de pe HG 1086 din 2004, in dublu exemplar pentru a fi comunicate potrivit legii, si reclamantilor.

Din studiul continutului HG 1086 din 2004, astfel cum a fost depusa in dosarele instantelor, rezulta de domeniul evidentei ca HG 1086 din 2004 nu are caracter militar.

Pe de alta parte, rezulta vadit ca nimic din continutul normei originale, nu justifica clasificarea “ secret de serviciu” a HG S/639/2008.

In decizia civila 3264 din 2021, Curtea de Apel Bucuresti a retinut:

“Potrivit art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 1086/2004, „Personalul care participă la misiunile în sprijinul păcii și de asistență umanitară, prevăzute la art. 2 lit. b) și c) beneficiază de diurnă în valută care nu include cheltuieli de hrană, calculată în baza ordinului de numire în funcție, de la data părăsirii teritoriului național și până la data intrării în țară, după executarea misiunii, diferențiată după categoria căreia îi aparține – ofițeri 40 de dolari SUA/zi de persoană, iar alte categorii de personal – 35 de dolari SUA/zi de persoană.”

Prin art. 3 din aceeași hotărâre, pe durata misiunii personalul beneficiază de 1 dolar SUA/zi/persoană pentru facilitarea legăturii cu familia și recreere.

Prin art. 6 din hotărâre se prevede că dispozițiile acesteia se aplică în mod corespunzător și celorlalte instituții din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, iar competențele ministrului apărării naționale, stabilite prin hotărâre, sunt îndeplinite, după caz, de conducătorii instituțiilor respective.

(…)

Dispozițiile au fost ulterior modificate prin H.G. nr. S-639/2008, clasificată secret de serviciu”

Cum anume ar prejudicia si pe cine, transformarea drepturilor de diurna, de la 40 dolari SUA/zi/ofiter, in 45 Euro/zi/ofiter?

Nu in ultimul rand, este deja public cunoscut ca sustragerea celor doua norme de la publicarea in Monitorul Oficial, urmata de ascunderea existentei si continutului lor de catre functionari care au condus structurile de suport implicate din MAI si din IGPR, nu a avut ca efect decat prejudicierea in masa a beneficiarilor (politisti din MAI detasati in zone externe de conflict, in misiuni umanitare de mentinere a pacii) care nu au cunoscut existenta drepturilor si nu au beneficiat de ele.

Aceasta situatie a generat incepand cu anul 2019, sute de procese cu MAI, in marea lor majoritate solutionate cu decizii in favoarea reclamantilor.

Suplimentar, invocam in sustinerea cererii de declasificare si comunicare, prevederile art 3 si 33 din Lege 182 din 2002:

Art.3: Nici o prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la informațiile de interes public sau al ignorării Constituției, a Declarației Universale a Drepturilor Omului, a pactelor și a celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi și răspândi informații.

Art.33 : Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției.

In lumina celor de mai sus, va rugam sa declasificati si sa ne comunicati HG S/639/2008. (Cristina T.).

Citeste in continuare
Advertisement


Ultimile Noutăți din Prahova

Social2 zile inainte

#FocustoGreenEcoLife – Fara masina pe 15 octombrie, de Ziua mondiala a mersului pe jos#FocustoGreenEcoLife – Fara masina pe 15 octombrie, de Ziua mondiala a mersului pe jos

Evenimentul lunar “Focus to Green-Eco-life”, susținut de AQUA Carpatica, prin care sprijinim mediul ȋnconjurător şi viaţa verde a planetei, te inspira...

Eveniment2 zile inainte

ANUNT FINALIZARE PROIECT ,,Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor” VIORELIA COMIMPEX SRL

Societatea VIORELIA COMIMPEX SRL anunta finalizarea proiectului cu titlul ” Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor pentru VIORELIA COMIMPEX...

Eveniment2 zile inainte

Hranǎ verde, sǎnǎtoasǎ – 16 octombrie, Ziua Internationalǎ a Mȃncǎrii. #focustogreenecolife

“Focus to Green-Eco-life”, susținut de AQUA Carpatica, sprijina mediul ȋnconjurător şi viaţa verde a planetei, prin evenimente lunare si o informare...

EvenimentO săptămână inainte

Respingem Certificatele Verzi – Ziarul Nationalul

Cetățenii care resping certificatele verzi prezinta o valoare inestimabila pentru democrație și statul de drept. Regretabil, observația asta este, fără...

EvenimentO săptămână inainte

Avantajele jucariilor sexuale HotLove – Ziarul Nationalul

Esti in cautarea unor jucarii sexuale pentru femei, de calitate, prin intermediul carora sa te poti cunoaste mai bine la nivel...

EvenimentO săptămână inainte

Anunt de finalizare a implementarii proiectului societatii SC DELISTEF SRL

  08.10.2021 Anunț de finalizare a implementării proiectului societății SC DELIȘTEF SRL SC DELIȘTEF SRL anunta finalizarea proiectului cu nr...

Eveniment2 săptămâni inainte

Anunt de finalizare a implementarii proiectului societatii SC DANTE EXODUS SRL

04.10.2021 Anunț de finalizare a implementării proiectului societății SC DANTE EXODUS SRL SC DANTE EXODUS SRL anunță finalizarea proiectului cu...

Eveniment2 săptămâni inainte

Festivalul Internațional „George Enescu” a fost declarat cel mai mare festival de muzică clasică din lume în 2021

Festivalul Internațional George Enescu a marcat cea de-a 25-a ediție a sa, desfășurată între 28 august și 26 septembrie 2021,...

Eveniment3 săptămâni inainte

ANUNT FINALIZARE PROIECT ,,Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor” INTERSPAR COM SRL

INTERSPAR COM SRL anunta finalizarea proiectului cu titlul ,,Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor INTERSPAR COM” proiect  nr. RUE...

Eveniment3 săptămâni inainte

ANUNT FINALIZARE PROIECT ,,Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor” NADINE TRANS SRL

Nadine Trans SRL anunta finalizarea proiectului cu titlul ” Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor pentru LIMA COM SRL”,...

Eveniment3 săptămâni inainte

ANUNT FINALIZARE PROIECT Proiect finantat in cadrul masurii,,Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor” pentru firma FAST DONER SRL

Societatea FAST DONER SRL, a finalizat la data de 28.09.2021 implementarea proiectului finantat prin masura ,,Granturi pentru capital de lucru...

Eveniment3 săptămâni inainte

Anunt de incepere a implementarii proiectului societatii TENAGLOBIS METAL CONSTRUCT SRL

27.09.2021 Anunț de începere a implementării proiectului societății TENAGLOBIS METAL CONSTRUCT SRL TENAGLOBIS METAL CONSTRUCT SRL anunță lansarea proiectului cu...

Eveniment3 săptămâni inainte

Anunt de finalizare a implementarii proiectului societatii SC ARAMIA GOLD HOTELS SRL

27.09.2021   Anunț de finalizare a implementării proiectului societății SC ARAMIA GOLD HOTELS SRL SC ARAMIA GOLD HOTELS SRL anunță...

Eveniment3 săptămâni inainte

Anunt de finalizare a implementarii proiectului societatii SC DRUVER BUFFALO SRL

03.09.2021 Anunț de finalizare a implementării proiectului societății SC DRUVER BUFFALO SRL SC DRUVER BUFFALO SRL anunță finalizarea proiectului cu...

Eveniment3 săptămâni inainte

Sfaturi pentru un restaurant de succes

Lansarea unui nou restaurant de succes presupune în primul rând un plan bine pus la punct și crearea unui flux...

Eveniment3 săptămâni inainte

Anunt de finalizare a implementarii proiectului societatii GESTINO WEB ACCOUNTING SRL

  24.09.2021 Anunț de finalizare a implementării proiectului societății GESTINO WEB ACCOUNTING SRL GESTINO WEB ACCOUNTING SRL anunta finalizarea implementarii...

Mero Mero
Afaceri3 săptămâni inainte

3 motive pentru care ar trebui să utilizezi platforma online pentru un salon de înfrumusețare

Încă eziți să utilizezi posibilitatea de a te programa online în salonul tău preferat? Probabil că te întrebi în continuare...

Eveniment3 săptămâni inainte

Sanatate in sezonul rece, la YOUness Clinic, cu Dr. Vanessa Youness

Toti cei care sunt adeptii unui stil de viata sanatos, cu alimente cat mai putin procesate si modificate genetic se...

Știrile Săptămânii